14,383 matches
-
cei 17 ani de postcomunism de până acum) tind să se încadreze în a doua categorie. Invers, acea parte a clasei politice care a guvernat doar 5-7 ani și a reușit să-și mențină o poziție semnificativă în politica românească tinde să se încadreze în prima categorie. Pentru oricare dintre aceste grupări, soluția cea mai bună este continuarea tranziției într-un soi de „tranziție fără sfârșit”. În primul caz, rostul ei este mai degrabă conservator, constând în efortul de a prezerva
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
evoluție care nu mai sunt neapărat asemănătoare cu cele ale societăților occidentale, dezvoltate și democratice. Ruralul românesc este un bun exemplu de acest fel, și în nici un caz nu este singurul. Alte caracteristici la fel de importante, precum corupția sau dominația administrativă, tind să se stabilizeze, definind trăsături ale unei „civilizații românești” net diferite, dacă nu chiar opuse civilizației occidentale. Câteva dintre ele le-am enumerat într-un studiu anterior (Pasti, 2002), care lua în considerare doar evoluțiile din primul deceniu al tranziției
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este la fel de definitorie pentru civilizația occidentală ca și existența unei piețe a capitalului - s-a menținut până în prezent (Mooney, 2000). În schimb, societatea românească actuală este departe de a fi o societate de salariați. În mult mai mare măsură, ea tinde să fie o societate de mici proprietari, mici întreprinzători și liber-profesioniști (self-employed), scăderea continuă a numărului de salariați fiind una dintre cele mai puternice tendințe ale întregii tranziții de după comunism. Nu în ultimul rând, în vreme ce o caracteristică definitorie a societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu trăsăturile de atunci ale lumii occidentale, și uneori diferă, iar alteori se opun acesteia. Aceste caracteristici, produse ale unei tranziții paralele, strâns legate de cea oficială, coordonată politic, și pe care putem conveni să o denumim „spontană” (Pasti, 2004a), tind să construiască un alt tip de societate decât cea dominantă în civilizația occidentală. Aceleași instituții moderne și specifice economiei de piață - cum ar fi contractul economic, împroprietărirea țăranilor și arendarea - care au modernizat economia românească au produs și fenomenul invers
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și cel instituit prin tranziție coordonată politic. Cel mai adesea, caracteristicile capitalismului modern sunt considerate a fi un produs al propriilor necesități de transformare, guvernate de obiectivul final al obținerii de profit, în condițiile unei piețe concurențiale. În general, economiștii tind să construiască modele teoretice ale instituțiilor capitalului - între care piața și întreprinderea joacă rolul central - care interacționează aproape exclusiv doar între ele. Alte particularități ale societății (precum caracteristicile culturale etc.) sunt luate în considerare doar în măsura în care pot fi considerate trăsături
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziție, ci și lumea occidentală, mai ales Uniunea Europeană. Raporturile dintre România și Europa Occidentală dezvoltată nu mai pot fi acum descrise în termenii relațiilor dintre centru și periferie, chiar dacă impactul economic, social și cultural al Vestului dezvoltat asupra înapoiatei Românii tinde adeseori să ia forme specifice tocmai acestui raport. Căci, dincolo de procesele și interacțiunile tradiționale expansiunii civilizației capitaliste se află, acum, decizia politică - inclusiv a Occidentului dezvoltat - de a corecta efectele negative ale impactului. Iar această decizie politică se traduce în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu ne putem desprinde cu ușurință de străvechea noastră civilizație țărănească, din simplul motiv că, până la urmă, ea joacă un rol esențial în constituirea identității noastre naționale, cu atât mai important în noua societate românească cu cât identitatea națională care tinde să se constituie prin impact occidental este cel puțin nesatisfăcătoare. Ea conține o pluralitate de trăsături negative, multe dintre ele deja asumate de ideologiile românești contemporane, și oferă prea puține compensații - trăsături pozitive - care să întemeieze o identitate europeană a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
accentua în cazul occidentalizării cu prioritate a marilor centre urbane nu este de natură să încânte majoritatea populației țării, adică a electoratului. Un fenomen mai puțin studiat - dar ușor de evidențiat - este că, pe măsură ce se occidentalizează, prin restructurare, economia românească tinde să se restrângă, ocupând o parte tot mai mică a populației active. Deja, la sfârșitul primului deceniu al tranziției, datele oficiale mai înregistrau ca fiind ocupată doar 56% din populația în vârstă de 15-64 de ani. O bună parte din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu în ultimul rând, de conjunctura politică românească. Ele vor fi, în final, rezultatul unei noi tranziții spontane. Exemplul relațiilor de muncă este important, căci modul de configurare a acestora este esențial într-o societate a muncii salariate, către care tinde România în continuare. Iar faptul că ele vor fi un rezultat mai degrabă al tranziției spontane decât al reformelor coordonate politic ne oferă o imagine cu privire la rolul încă important ce revine tranziției spontane în societatea românească viitoare. În consecință, evoluția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale capitalismului dezvoltat și democratic din spațiul european și nord-atlantic (plus „anexele” sale din Pacific) de lumea mai puțin prosperă din restul societăților. Iar lumea occidentală, la care ne dorim să aderăm, este tocmai o lume a societăților prospere. Noi tindem să considerăm lumea occidentală omogenă prin caracteristicile sale interne. În realitate, omogenitatea ei se referă la un singur lucru - la prosperitate. Pe de altă parte, toate societățile lumii occidentale sunt prospere, pe de o parte. Pe de altă parte, prosperitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fac parte din lumea occidentală. Desigur, această dificultate de definire a prosperității și, în plus, înțelegerea ei ca pe o trăsătură care se potrivește cel mai bine lumii occidentale se poate datora, măcar în parte, faptului că, ideologic și cultural, tindem să utilizăm lumea occidentală ca termen de referință sau ca element de definiție ostensivă a ceea ce înseamnă „prosperitate”. Dacă noi înțelegem prin „prosperitate” o realitate socială de tipul celei specifice lumii occidentale, atunci evident că vom considera lumea occidentală ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost că transformările care au avut loc în țara noastră s-au aflat în permanență sub acțiunea unor forțe interne și internaționale care acționau pe două direcții divergente. Pe de o parte, a existat continuu o forță centripetă care tindea să apropie societatea românească de lumea dezvoltată a Europei Occidentale, indiferent dacă „modelul” ales și cea mai puternică influență veneau dinspre Franța sau dinspre principalul ei adversar geopolitic, Germania. Această forță integratoare se baza pe actori politici români și pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dinspre Franța sau dinspre principalul ei adversar geopolitic, Germania. Această forță integratoare se baza pe actori politici români și pe interese strategice, economice și politice ale lumii occidentale. Pe de altă parte, a existat în permanență o forță centrifugă ce tindea să așeze România de fiecare dată la periferia lumii occidentale dezvoltate - nu în afara sferei ei de influență, dar în afara zonei de prosperitate pe care o asigură participarea la nucleul dur al țărilor dezvoltate ale sistemului mondial. Această forță centrifugă se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unul de creștere a prosperității populației. Dar faptul că, la nivelul demagogiei politice, prosperitatea populației începe să devină nu doar un obiectiv politic legitim, ci chiar principalul obiectiv politc, este unul dintre cele mai importante semne că tranziția spre prosperitate tinde să înlocuiască tranziția postcomunistă. Această noutate mai trebuie însoțită de încă o schimbare majoră: redefinirea prosperității. Și, odată cu ea, de reconsiderarea factorilor producători de prosperitate. În ciuda faptului că prosperitatea populației nu a fost un obiectiv al nici uneia dintre tranzițiile care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decât atât, prosperitatea occidentală, fiind concepută ca o prosperitate individuală, ca sumă a prosperității fiecărui individ în parte, ia în considerare chiar în mod prioritar prosperitatea grupurilor sociale marginale. În schimb, societatea românească din toate timpurile, inclusiv cea postcomunistă actuală, tinde să se dezintereseze de grupurile care nu fac parte din nucleul social dur al societății, adică din structura socială fundamentală. De aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii psihic, deținuții, rromii, familiile monoparentale etc. - ia forme grave, care nu sunt
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
motive mai „serioase”. În realitate, este vorba pur și simplu de moduri diferite de organizare a societății și de moduri diferite de distribuire a prosperității în societate. O caracteristică a modului de organizare a societății tradiționale - pe care societatea românească tinde să îl mențină și în prezent - este diviziunea socială dintre „normalitatea socială” și „excepționalitatea socială”. Normalitatea socială cuprinde grupurile și instituțiile structurii sociale fundamentale ale societății. „Structura socială fundamentală a societății” este legată mai curând de sistemele de distribuție legitime
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fiind irelevantă: pur și simplu ne aflăm în lumi diferite. Eșecul tranzițiilor românești constă în faptul că, în ciuda tuturor reformelor, a eforturilor de modernizare și a costurilor acestora, România încă nu s-a desprins de un trecut pe care noi tindem să-l considerăm de mult depășit, în vreme ce lumea dezvoltată se află într-un viitor intangibil. Am putea coborî și mai mult în timp, mergând pe urmele aceleiași producții de cereale și urmărind același indicator: câte cereale produce societatea pentru fiecare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
scandinav” ilustrează aici o regulă care este respectată de toate societățile dezvoltate reprezentative, chiar dacă ritmul de creștere este diferit. Tendința pare a fi ca, în viitor, cei mai săraci 20% din populația unei societăți dezvoltate să consume o valoare care tinde către 10% din bogăția anuală a societății, adică să se situeze la aproximativ jumătate din nivelul mediu de prosperitate. Această tendință face ca țările în care săracii erau mai săraci să realizeze un ritm mai ridicat de creștere a veniturilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de referință teoretică de 10% mai repede decât în Suedia, unde, în 1992, cei mai săraci 20% membri ai societății consumau 8% din producția socială și economică și creșteau, în 2000, la 9,1%, mai lent decât în Danemarca, dar tinzând către aceeași valoare a consumului, de circa 10%. Într-o țară care nu a aderat la Uniunea Europeană și care deține venituri speciale provenite din resursele naturale, precum Norvegia, acest proces este încă și mai accelerat. În 1992, cei mai săraci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bogăția produsă anual de Norvegia, dar în 2000 ei consumau deja 9,6%, un ritm de creștere mai ridicat decât al oricărei alte țări din lumea dezvoltată. În paralel, venitul redistribuit către cei mai bogați 20% din populația acestor societăți tinde să scadă ca pondere în venitul total - chiar dacă, drept urmare a creșterii economice, el poate rămâne constant sau poate chiar să crească lent. În Suedia, partea din venitul național care revine la cei 20% din populație cu cele mai mari venituri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
atât de mult prețuit teoretic, care este piața, ci două: piața și un sistem de redistribuire care are drept criteriu nu eficiența economică a individului, ci nevoile sale. Piața ca sistem principal de distribuție a veniturilor și consumului în societate tinde să polarizeze societatea. În schimb, sistemul de redistribuire după nevoi tinde să o egalizeze. În ultimul deceniu, tendința pare a fi aceea de a fixa un raport de 1:4 între partea din venitul național care revine celei mai sărace
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și un sistem de redistribuire care are drept criteriu nu eficiența economică a individului, ci nevoile sale. Piața ca sistem principal de distribuție a veniturilor și consumului în societate tinde să polarizeze societatea. În schimb, sistemul de redistribuire după nevoi tinde să o egalizeze. În ultimul deceniu, tendința pare a fi aceea de a fixa un raport de 1:4 între partea din venitul național care revine celei mai sărace părți a populației și partea din venitul național care revine celei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
național care revine celei mai sărace părți a populației și partea din venitul național care revine celei mai bogate părți a populației, în fiecare caz luându-se în considerare mărimi statistice semnificative, de câte 20% din populație. Modelul social care tinde să se afirme în societatea occidentală dezvoltată este caracterizat de tendința de a aloca circa 10% din venitul național celor mai săraci 20% din populație și circa 40% din venitul național celor mai bogați 20% din populație. Modelul nu este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe care le-a impus tranziția postcomunistă sunt exact inverse. Ele impun o accentuare a polarizării sociale. Merită menționat că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe aceleași principii de funcționare cu economia de piață capitalistă pe care încearcă să o copieze. 3. UN GRAD DE LIBERTATE SUPLIMENTAR Motivul pentru care societatea românească de astăzi nu seamănă cu o societate de tip occidental și nici nu tinde să se apropie de aceasta este că România nu a reușit să transforme tranziția postcomunistă într-o tranziție orientată spre prosperitatea societății și a populației - chiar și în cazul fericit în care are loc o creștere economică prelungită, cum s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]