11,843 matches
-
asistat în seara aceasta la rugăciunea vesperelor, unde erau prezente 10 surori carmelitane ale sf. Iosif, care găzduiesc pelerinii ajunși aici. Erau prezenți și mai mulți credincioși laici. Imi place mult muzica, linia melodică a imnului, antifonelor, psalmilor cu inflexiuni tipice muzicii franceze. O rugăciune cântată cu mult calm și pietate, în care simți că sufletul începe să se înalțe spre ceruri, de unde se coboară în tine pace și seninătate. După ce am ieșit din biserică, mă gândeam că atât seminariștii noștri
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
copacilor, și petrec orele după amiezii în discuții cu prietenii, cunoștințele. Remarc ușor sobrietatea gesturilor, eleganța în exprimare, ca și în îmbrăcăminte, de altfel. De când am intrat în Franța, în toată Provence am remarcat acest fapt, al unei vieți publice tipice ce se desfășoară în baruri, în simplele și liniștitele pieți în care domină ordinea și curățenia. Mai sunt însă și motocicliști sau șoferi tineri care dau volumul la maxim în mașinile lor și-i deranjează pe cei din jur, însă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mintală, despre sensibilitatea și bunătatea cu care te înconjoară. Sunt experiențe personale pe care le trăiesc zi de zi în mijlocul lor și care mă fac să-i cunosc și să-i apreciez mai mult. Constat apoi o armonie și frumusețe tipică lor în construirea caselor, acoperite aici cu ardezie, ca și o armonie generală între locuințe și mediul înconjurător. Spațiile verzi, florile, aleile, gardurile vii, copacii, totul este îngrijit, curat, ordonat și-ți încântă ochiul și îți înveselesc sufletul. Franța este
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și deși mă înalță către ceruri, din când în când trupul mă coboară spre odihnă și somn; dar nu mă las dominat de efectele oboselii. După rugăciune, vizitez magazinul lor, alăturat bisericii, unde au multe produse alimentare, ornamentale și religioase tipice unei mănăstiri. Imi place mult solemnitatea, sobrietatea, frumusețea, curățenia de aici. Zidurile sunt din piatră, înalte, robuste și redau ceva din specificul benedictin; nu degeaba, papa Paul al VI-lea l-a declarat pe Benedict ca patron al Europei, al
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
odinioară era piața de legume, sau pentru alte produse. Acest acoperiș este susținut la margini de stâlpi groși din lemn. Interesantă clădire cu acest acoperiș gigantic ce protejează o bună parte a pieții. Poate că acest model de clădire este tipic pentru această regiune a Franței. Găsesc cazare la Gîte d’etâpe comunală, pe o străduță în centru, aproape de oficiul de turism. In pragul ușii mă întâmpină o doamnă cam la 65 de ani, scundă, blondă și surâzătoare. Este o voluntară
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fac italienii. Si asta mai ales în orele calde ale după amiezii, sau seara. Peste tot, mesele barurilor, ale braseriilor sunt pline, ceea ce înseamnă că totuși, oamenii se bucură de un anumit confort economic, financiar. Franța are o viață publică, tipică, în care observi spiritul ei liber, social, manierat. Mi se par a fi oameni care preferă mai mult să stea la o cafea sau bere, timp îndelungat la măsuța barului decât la o masă copioasă, solemnă, într-un spațiu închis
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pe capacitățile propriului sistem, acesta dezvoltînd, în timp, o manieră proprie de abordare a diferitelor problematici, ce cuprinde atît promovarea propriilor interese, cît și analiza informațiilor referitoare la interesele altor sisteme. Această analiză va conduce, în final, la o reacție tipică a propriului sistem, recunoscută de mediul exterior ca fiindu-i specifică și care trebuie, neapărat, să se realizeze cu o anumită doză de empatie. În momentul în care propriul sistem comunică doar cu un singur sistem din mediul exterior este
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
în permanență de consilierul PR, desfășurarea unei conferințe de presă în asemenea situații trebuie dinainte stabilită și exersată, pentru ca sistemul sau conducerea acestuia să nu fie luată prin surprindere. În ase-menea cazuri, conducerea sistemului va trebui să afișeze un comportament tipic situațiilor de criză, din care trebuie să emane: echilibru, si-guranță, transparență, calm, stăpînire de sine etc., pentru ca sistemul să sufere cît mai puțin în ceea ce privește imaginea sa. Conferința de presă ca metodă de creare a imaginii unui sistem se organizează în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
post de radio sau TV. În această bază de date trebuie să se găsească și informații despre trend-ul pe care marșează un anumit mijloc de comunicare în masă, și despre temele care sînt mai des abordate, precum și despre maniera tipică de abordare a acestor teme. Din aceste informații putem desprinde cam ce interesează pe un anumit jurnalist sau o anumită redacție mai mult. La un anumit gen de temă vom invita în primul rînd jurnaliștii interesați de o asemenea temă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
al zeului cananean Baal. c) Cum arăta templul? Descrierile pe care ni le oferă textele nu ne permit o reproducere a formei sale. Iată de ce machetele moderne ale templului nu se aseamănă una cu alta. Însă planul topografic este cel tipic templului acoperit din Siria-Palestina (planul sanctuarului în aer liber era diferit) cu trei sectoare (cf. imaginile următoare). Nu trebuie să ne mire acest lucru pentru că edificiul a fost realizat de meșteri fenicieni, care, evident, au ridicat un templu fenician. În
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
precedă căderea Ierusalimului în 587/6 î.C.; al doilea vestește salvarea ce va urma după catastrofa exilului și pregătește proiectul de restaurare a națiunii (Ez 40-48) (Soggin 1987, cap. 24). a) Capitolul 16 (cf. 44,7) este un exemplu tipic de istoriografie profetică, gen literar care a servit drept model Dtr, dar care acum se dezvoltă sub egida sa. Trecutul Ierusalimului, mai întâi capitala regatului unit al lui David și Solomon și apoi doar a lui Iuda, este cercetat critic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând în evidență rușinea Ierusalimului, fapt pentru care unii comentatori au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din Ier 31,31 ș.u., adăugând în plus un alt element, „noul pact”; cu alte cuvinte, Dumnezeu își va
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
26, un text care face parte din așa-numitul „cod al sfințeniei” (deoarece face din sfințenia lui Dumnezeu parametrul tuturor îndatoririlor). Este o secțiune mai veche decât restul „sacerdotalului” sau chiar probabil decât Ezechiel. Așadar, acesta nu este un material tipic al „izvorului sacerdotal”, ci - așa cum reiese din terminologie - a unor elemente tradiționale. Prin urmare, în „sacerdotal” ideea de alianță e considerată ca un fapt evident, acceptat de tradiție și de practică. 8.8. Cronicile În Cărțile Cronicilor și în Esdra
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1-2Reg; 1Cr 11,3; 2Sam 5; 1Cr 17,1; 2Sam 7; 2Cr 16,3; 2Reg 15; 2Cr 23,1.3.16; 2Reg 11; 2Cr 34,30-32; 2Reg 23 și altele în care termenul se află în relație cu arca, combinație tipic Dtr: 1Cr 15,25-29; 16,6.37; 22,19; 28,2.18; 2Cr 5,2.7; 6,11 (cu variante) sau unde are o semnificație exclusiv politică: 2Cr 23,1.3. Rămân unele texte în care însă nu putem distinge
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
situația lui Isus și a lui Mahomed este mai ușor de verificat. d) Suntem de acord că L. Köhler are dreptate când notează că „cultul este o componentă integrantă a vieții etnice”: separația dintre Biserică și Stat este un element tipic occidental modern, produs de mișcări cu caracter umanist și iluminist, dus la consecințe extreme de guvernele de inspirație laicistă. Dar acceptarea acestui principiu nu este universală: bisericile acceptă această separație acolo unde văd pericolele legate de confuzia religioasă și politică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
exagerat, există fără îndoială în destule religii tradiționale, în special în acele cazuri în care cultul nu mai reprezintă manifestarea unei credințe. c) Totuși, și în această situație, trebuie să fim atenți să nu judecăm pe baza categoriile de gândire tipice sfârșitului de secol XX ce sunt un produs al unei experiențe milenare, consecință a predicii profetice și apostolice și a anunțului transmis de sinagogă și biserici. În Biblia ebraică, în special în textele profeților, Deuteronom și Dtr, cultul și etica
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
12,26-33, templul din Betel era un tron, un piedestal diferit pentru același nevăzut Yhwh. d) Același lucru reiese destul de clar și din textele anterioare centralizării cultului la templul din Ierusalim: din Ex 23,14-16; 34,18-23 transpare o societate tipic agricolă din perspectiva datelor diferitelor sărbători și aniversări puse în relație cu secerișul sau alte forme de cules al recoltelor, primiții și altele, astfel că apare spontan întrebarea: până la ce punct Israel și Iuda au reelaborat, conștient, idei de origine
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Os 2) solului, a turmelor și cirezilor sau familiei?! În cazul în care se verifică acest adevăr, de ce n-ar fi fost acceptate și reelaborate și concepte precum conservarea cosmosului, protejarea Statului (Soggin 1997, Introd., Partea I) sau alte elemente tipice ale religiilor din Orientul Apropiat antic ca de exemplu moartea și învierea zeului fertilității, adică a cultului adus, în mod fizic și material, zeilor prin asigurarea nevoilor lor naturale (de mai bine de jumătate de secol, aceste date au fost
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a numelui ebraic Jĕdônîjăh) pare să fie responsabilul comunității. Constatăm așadar că papirusul urmează tradiția „sacerdotală” care separă Paștele de Azime: prima este celebrată în noaptea dintre 14 și15 nîsăn, cea de-a doua între 15 și 21 a lunii; tipic „sacerdotale” sunt și insistența asupra purității rituale (lin. 6: cf. Lev 11-15), încetarea lucrului în prima și a șaptea zi a Azimilor (lin. 6; cf. Lev 23,7-8; Num 28,18-25; Ez 12,16), în timp ce Dt 16,8 recunoaște ca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
introducerea lor în istoria sacră a lui Israel, povestită, cum e și firesc, din punctul de vedere al iudeului care trăiește după exil (pentru care „Israelul” cuprindea și Nordul unde foarte degrabă se va dezvolta grupul samaritean), constituie un exemplu tipic de ceea ce se numește „istoricizare”, adică inserarea într-un context complet nou a unor elemente care la origine aparțineau ciclului agricol cananeean. a) Prin această procedură aceste elemente antice dobândeau un caracter probator în cadrul profesiunii de credință; de asemenea, contribuia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
recoltei, sărbătoarea „colibelor” și Anul Nou, aceasta din urmă, după cum vom aminti (cf. 2.d și 4.b), nefiind încă separată de celelalte două precedente. La încoronarea monarhului se referă Ps 2, 45, 72, 110 în care putem recunoaște substratul tipic al stilului de curte antic oriental pe care Iuda îl avea în comun cu popoarele din Orientul Apropiat Antic, în special cu Canaanul. În Ps 2,7 se găsește formula adopției divine a regelui, în Ps 45,6 (cf. 72
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
c) Pe baza unei interpretări greșite a textelor neotestamentare, s-a spus deseori că aceste norme sunt legaliste; să ne amintim însă că în antichitatea orientală, ca și în cea occidentală, odihna săptămânală era un element atât de extraordinar și tipic al credinței lui Israel, încât nu e de mirare nici neliniștea cu care evreul căuta să evite orice posibilitate de încălcare, nici atenția specială cu care i se impunea să nu o încalce, și atunci ca și acum, decât în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
porunci. Din punct de vedere istoric nu putem accepta opinia negativă pe care evangheliile sinoptice o exprimă față de farisei, pentru că e vorba de afirmații polemice (împărtășite de altfel și de mișcarea de la Qumran care îi acuza de ipocrizie și laxism) tipice dezbaterilor interne din iudaismul timpului. Un exemplu de acest fel este chestiunea repudierii soției de către soț (un act echivalat adesea cu divorțul modern) în Mc 10,2-9, Mt 19,3-8: grupul de la Qumran și Isus aplicau literal prevederea Gen 1
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
îl întruchipeze. O știm, fiecare va avea "sfertul lui de oră" de glorie (Andy Warhol). Pentru a o spune în termeni împrumutați din psihologia abisală jungiană, aceste figuri cu care suntem în comuniune sunt tot atâtea "condensări" de motive mitice tipice, în spatele cărora conștiințele individuale se evaporă literalmente 31. De aici necesitatea de a pune în aplicare o abordare capabilă să repereze sensul intern, profund, al fericirilor și al nefericirilor vieții contemporane, al distracțiilor ca și al obsesiilor ei. Riscând un
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
toate pe semnificația transpersonală a vieții. Aceea a instinctului, aceea a unui "psyche obiectiv". Transele muzicale, violențele sportive, căutările riscului, de la bandele de motocicliști la cele ale licenței sexuale dezlănțuite, toate acestea pot fi considerate ca o "hipotipoză", o prezentare tipică a "caracterelor esențiale" care dau formă în profunzime faptului de a-fi-împreună sub toate modulațiile lui. O astfel de punere în perspectivă, reînnodând cu o înțelepciune antică, permite recunoașterea faptului că pot renaște lucruri pe care le credeam moarte: multa renascentur
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]