5,710 matches
-
Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
după aceea, artiștii s‑au refugiat în Veneția unde exista un comerț profitabil cu icoane provenite din Creta. La acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
culturale Roxana Văduva, clasa a X-a coord. prof. Dorina Apetrei Colegiul Național, Iași Dacă ar fi să se realizeze un tablou în care să se concentreze șaisprezece secole de artă, inițiați fiind de rigoarea Evului Mediu, am putea contura tipologia personajelor din cântecele populare, fie că aparțin spiritualității galice Cântecul lui Roland, fie celei saxone Cântecul Nibelungilor. Introdus de Arhiloc în literatură, cântecul popular reprezintă un „perpetuum vestigium” al îmbinării apolinicului cu dionisiacul, oglinda muzicală a lumii a cărei melodie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
expresia alegorică a unor impulsuri ce aparțin instinctului de apărare și de conservare al ființei umane; acțiunile lor se înscriu, de altfel, în sfera realității mai mult decât în sfera supranaturalului. Pe de altă parte, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă aparțin preponderent tipologiei fabulos mitice; simțurile lor exagerate se circumscriu sferei cunoașterii. Considerați a fi ciudați, ei vin să demonstreze importanța căutării dimensiunilor umane ale fiecărui individ în miezul său spiritual și nu în cel al înfățișării fizice. De regulă, calitățile morale sunt
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
215 1. "Neutralitatea" banilor / 215 2. Reactivitatea monedei. Expansiunea monetară / 220 3. Dimensiunea politică a monedei / 232 4. 4% / 241 Capitolul VII. Crizele monedei din hârtie / 253 1. Crizele monedei din hârtie / 253 2. Ciclicitate naturală. Ciclicitate economică / 255 3. Tipologia și fazele ciclului economic / 268 4. Criză economică/avânt economic / 283 5. Optimism și pesimism în desfășurarea crizei economice / 292 6. Anticriza. Keynesismul / 301 Capitolul VIII. Inflația monedei din hârtie / 319 1. Ce este inflația? / 319 2. Inflație și ciclu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai mult este eronată părerea "austriecilor", care consideră ciclicitatea economică ca fiind datorată folosinței banilor de hârtie 861. Părerea lor este că ciclicitatea, crizele economice, inflația și deflația sunt fenomene specifice banilor din hârtie. Este, așa cum spuneam, o eroare. 3. Tipologia și fazele ciclului economic Fernand Braudel discută despre alternanța "vreme bună", "vreme rea" în economie, asemuind, în mod plastic, fazele ciclului economic 862 și ciclurile economice, cu cele ale naturii. Este o șansă să facă afaceri pe "vreme bună", numai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
avea un efect favorabil asupra vieții umane, asupra varietății vieții, ca și asupra societății în ansamblu, ținând cont că natura ondulatorie a multor procese din natură, de ritmurile biologice ale omului și poate de ritmurile necesare vieții sociale"871. În ceea ce privește tipologia ciclului economic 872, teoreticienii discută despre mai multe tipuri de cicluri, cu durate diferite, dar care, toate, se disting, în principiu, prin același număr de faze873. În microeconomie se discută despre un ciclu de viață al produsului. Conceptul a fost
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și afirmarea puterii au evoluat mult și chiar elementele practice, ale modalităților de afirmare a imperiilor au evoluat mult. Fără a intra într-o dezbatere geopolitică, vom spune că elementul economic (monedă) constituie baza afirmării și susținerii celei mai importante tipologii de putere planetară și anume puterea economică (economic power). Iată ce spune și Keneth Boulding, care a desprins trei tipuri de putere și trei de resurse care-i asigură supremația: a) o putere bazată pe amenințări distructive sau de pedepsire
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să-i aduc pe altar câteva jertfe. Și nu regret. De fapt, ceea ce mă interesa pe mine, atunci, nu era atât boema în sine, ca stil de viață și de creație, cât mai cu seamă spectacolul ei, decorul, jocul și tipologia personajelor... V.P.: Într-un minunat și amplu poem, Improvizație în Beijing, scris de Allen Ginsberg, fiecare vers începe cu "Scriu poezie pentru că...". Poetul Arcadie Suceveanu pentru ce scrie poezie? A.S.: Da, am citit poemul lui Ginsberg, un poem sincer și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase empirice, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale coșeriene, după care categoriile de texte se stabilesc prin apelul la funcția textuală, în calitate de categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unitățile de analiză textuală diferă de cele ale gramaticii limbii. Este vorba de un nou aparat de concepte și de definiții. • Nivelul textului este un nivel de prea mare complexitate pentru a ne mulțumi cu "gramatici ale textului" și alte "tipologii de texte". • Fraza nu poate fi considerată ca unitate textuală de analiză. Trebuie înlocuită cu o unitate mai suplă, a cărei segmentare în discurs este extrem de variată și profund semnificatoare. • Progresia temă > remă nu este o teoria a frazei, ci
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
țin de ordonările preformatate de propoziții. Aceste diferite ordonări sînt numite "narative", "argumentative", "explicative", "dialogale" și "descriptive". Scopul cărții mele din 1992 (Les textes: types et prototypes) a fost să dezvolte ipoteza diferitelor ordonări preformatate de secvențe în opoziție cu tipologia textelor. Cele cinci tipuri de bază pe care le-am reținut corespund cu cinci tipuri de relații macro-semantice memorate prin impregnare culturală (lectură, audiție și producere de texte) și transformate în schemă de recunoaștere și de structurare a informației textuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putem explica statutul particular al descrierii și faptul că ceea ce diferențiază o simplă perioadă narativă sau argumentativă de o secvență narativă sau argumentativă nu poate fi decît gradat, și nu absolut. Teoria secvențelor a fost elaborată ca o reacție la tipologia prea generală a textelor (Werlich 1975). Cînd fac distincția dintre formele elementare de textualizare numite narative, argumentative, explicative sau dialogice, propozițiile mele se înscriu în prelungirea lingvistică a teoriei psiho-cognitive a schemelor care își are originea în lucrările lui Barlett
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
are nimic de-a face cu ipoteza prea generală a existenței tipurilor de texte. Există numeroase genuri care au dominante preferențiale, asta-i tot ce putem și trebuie să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive a textelor autentice. Mult prea ambițioasele tipologii de texte au trecut pe lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o noua profesie, aceea de manager al diversității corporatiste, care este evident rezultatul identificării în realitatea contemporană a comunicării interculturale ca paradigmă în managementul diversității. În finalul volumului sunt prezentate într-o parte distinctă un set de anexe care cuprind tipologii și modele de chestionare și fișe de interviu liber și structurat, dintre care unele au fost utilizate în cadrul volumului, iar altele sunt recomandate celor care doresc să aprofundeze cercetările pe problematica abordată în volumul de față. Cuvinte cheie: comunicarea interculturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
divină. Este același raport între politician și Homo Faber. (Să precizăm totuși că, atunci când vorbim despre „politician”, nu ne referim la oamenii de stat, cei care au viziune asupra destinului națiunii lor. Nu se poate confunda Ionel I.C. Brătianu cu tipologia lui... Gore Pirgu până la Victor Ponta.). Mâna este simbol magic și semn al puterii. Mâna purta sceptrul care era semnul forței și simbol falic. La fel și buzduganul. Sacerdoții cei vechi foloseau mâna din aur masiv pentru ritualuri religioase. Astăzi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7.1. Probleme de tipologie / 287 7.2. Eterogenitatea textului / 290 7.3. O organizare ierarhizată / 293 7.4. Paragrafe / 297 7.5. Mărci ale integrării lineare / 302 7.6. Progresia tematică / 305 7.7. Relațiile anaforice: câteva deosebiri / 315 7.8. Repetare și substantiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
propozițiile implicite ce se deduc din alte propoziții prezentate ca adevărate și care presupun prezența activă a coenunțătorului. Dacă coeziunea este un aspect direct legat de gramatică, coerența este construită de coenunțător, în funcție de competența sa, de cunoștințele sale în domeniul tipologiilor discursive. Factorii de coeziune sunt doar indici pentru coerența argumentată de o lectură avizată, receptivă la ceea ce analiza discursului numește "scena enunțării". Mihaela MÎRȚU CUVÂNT ÎNAINTE În momentul apariției primei ediții a acestei cărți, în 1986, relațiile dintre lingvistică și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un personaj la conștiința căruia nu avem acces. Însă caracterul deictic sau non-deictic al elementelor localizatoare ține de un nivel diferit de analiză. Nimic nu împiedică naratorul să recurgă, de exemplu, la "focalizarea internă" folosind reperaje non-deictice. Punctul slab în tipologia lui Genette este focalizarea "externă", greu de ilustrat. Alain Rabatel 79 a propus o diferențiere mai realistă, punând în opoziție doar două tipuri de focalizare, pe care el preferă să le numească două tipuri de puncte de vedere: cel al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
doilea plan. Flaubert, în special, folosește forme din planul al doilea pentru verbe pe care sensul lor le orientează strict către perfectivitate. Proporția de forme din planul secund variază considerabil de la un text la altul. Barthes și Weinrich creează o tipologie sumară care ar plasa la un anumit pol povestirile în care primul plan este predominant, ceea ce dă tendința de accelerare a ritmului povestirii, și povestirile, mai lente, în care formele din prim-plan ocupă poziția a doua. Evident, Candidul lui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau mai degrabă", "adică", "vorba lui cutare", "ar trebui să spun", "în toate sensurile cuvântului" etc. J Authier-Revuz a propus clasificarea acestor comentarii ale enunțătorului referitor la propria lui enunțare (numite de ea "non-coincidențele a ceea ce este spus") într-o tipologie variată: non-coincidența în interlocuțiune, când modalizările autonimice indică o distanță între partenerii enunțării. Ea este marcată de formule cum ar fi mă scuzați de expresie, dacă se poate spune așa, dacă vreți, înțelegeți ce vreau să spun, după cum bine spuneți
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi analizați prin prelevarea unei părți: un pic de apă, o sticlă de lapte, mult unt. Spre deosebire de cei compacți, ei nu au nevoie de un suport (putem spune "Am cumpărat unt"). Această tripartiție trebuie înțeleasă: de fapt, nu este o tipologie a substantivelor, ci a tipurilor de funcționări ale substantivelor în enunțuri. Același substantiv poate trece de la o funcționare la alta: Am văzut un câine (discret)/ În magazin găsiți câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fie că sunt temporali (apoi, brusc, prin urmare...) sau logico-argumentativi (or, căci, în consecință...) care ne-ar fi determinat să abordăm cu o altă amploare această problematică. Mai întâi vom introduce, rezumând aproape lexicografic, câteva diferențe elementare, dar cruciale, în ceea ce privește tipologia. Ne vom opri apoi asupra unor fenomene legate de decuparea spațiului textual și, mai departe, de constrângerile gramaticale care sunt direct implicate în stabilirea coerenței "lineare" a textului, de la o frază la alta. Dacă versantul "tipologic" al coerenței constrânge organizarea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de la o frază la alta. Dacă versantul "tipologic" al coerenței constrânge organizarea textuală la un nivel global, macro-structural, în schimb, cel de-al doilea ansamblu de reguli intervine, în mod esențial, la un nivel local, micro-structural. 7.1. Probleme de tipologie Este necesar să ținem seama de factorii tipologici, în măsura în care recunoașterea coerenței unui text depinde, în mare parte, de tipurile și de genurile de discurs de care aparține. Pentru a da un exemplu extrem, un poem suprarealist, un jurământ din secolul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]