89,525 matches
-
a acestui proces. O mare parte a celor care nu sînt brahmani [259] tind spre această renaștere. Ei se numesc yoghini. Un englez care călătorea prin Tibet, urmărind să ajungă la Dalai-Lama, și care a întîlnit un asemenea yoghini, povestește următoarele: yoghin-ul se găsea pe treapta a doua în vederea obținerii puterii unui brahman. El trecuse prin treapta întîi, prin aceea că rămăsese încontinuu în picioare timp de doisprezece ani, fără să se așeze sau să se culce. La început, se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este inferioară. De exemplu, Indra, zeul cerului vizibil, este cu mult mai prejos decît sufletul cufundat în această contemplare a sa însăși; multe mii de Indra au trecut, dar sufletul va rămîne același, neschimbat" [333]. "Așadar, concepția indiană ar fi următoarea: există o unică substanță universală [334], care se poate manifesta sub formă abstractă sau concretă [335], din care totul își trage originea: și cel mai important lucru este că omul ca și conștiință se identifică cu această substanță, în religie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mare prețuire va avea înțeleptul indian, care cunoaște realitatea supremă! El este mai presus de regi chiar: "Regele și înțeleptul nu sînt asemeni: regele e cinstit în propria țară; înțeleptul e cinstit în toată lumea" [1]. "Definiția" acestuia din urmă este următoarea: "mult la bîrfire, orb la privirea soțiilor altora, paralitic în apropierea lucrurilor altora: mulți ani trăiască aceste mare om!" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 110). În oricare situație bună sau rea s-ar găsi, starea sa sufletească e
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
următorii termeni: "Evenimentele, faptele de seamă ale înaintașilor noștri sînt, prin moștenire, ale noastre". "Istoria notează Al. Zub în comentariile la lucrarea lui Kogălniceanu obligă la acte concordante." Concordanța discursului central la Kogălniceanu, menținută de atunci de istoriografia românească, este următoarea: "În secolul I î.e.n., un stat foarte puternic, un stat care deși barbar făcuse să tremure Roma civilizată, un stat independent, zic, se năștea acolo unde sînt situate astăzi Transilvania, Muntenia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat era Dacia. Ea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populațiile romanizate din Alsacia au fugit în fața germanilor pentru a se refugia în păduri, în zone mlăștinoase, în munți, unde s-au acomodat cu noii stăpîni ai burgurilor. Ipoteza unei retrageri în pădurile și munții Daciei atrage. Logica argumentației este următoarea: dacă se admite un transfer masiv de populație din Dacia în sudul Dunării, cum se face că aceasta n-a lăsat mai multe urme? Cercetarea lui Brătianu aduce o reflecție nuanțată: autorul pune în lumină o circulație și migrații de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marilor proprietari din Transilvania erau de origine maghiară. Problema Bisericilor cuprinde o discordie care s-a perpetuat de-a lungul timpului: maghiarii se plîng de exproprierile fundațiilor religioase, Bucureștiul răspunde printr-un document, trimis la Geneva, la 2 ianuarie 1922, următoarele: libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale de a se înființa un episcopat luteran. Cum puteau fi acceptate anumite pretenții conform cărora episcopatele catolice maghiare din România să fie subordonate unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de patria socialistă. Provocarea vine din neînțelegerea sau din înțelegerea ei pe jumătate. Frumoșii ani 60 oscilează între speranțele unora și compromisul confortabil al altora. În 1965, Ceaușescu îl evoca pe inițiatorul revoluției române, Bălcescu, și citîndu-1 spunea chiar el următoarele: "Patria, această ființă ideală pe care locuitorii ei sînt gata s-o apere cu viața, este o identitate de interese, de idei, de pasiuni care-i integrează și îi unește întru apărarea unui bine comun". În 1965, el era aplaudat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
martie 1880] UN NOU ZIAR ["ÎN IAȘI A APĂRUT... "] În Iași a apărut un nou ziar cotidian, precum se vede al fracțiunii, intitulat "Mișcarea națională". Primul articol e un fel de program sau o reamintire de program, din care estragem următoarele: Noi independenții am fi fericiți dacă din această anarhie de idei ar răsări în viitor o mai bună doctrină în politica noastră de stat pentru toate partidele țărei, fără distincțiune. Am dori să se înțeleagă, în fine, și de liberali
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi, ci după intenții și înclinări sau după aversiuni ce ni se atribuie în mod cu totul gratuit. Astfel "Democrația națională", ocupîndu-se de programul publicat de noi, în partea lui privitoare la atitudinea țării noastre față cu puterile străine, zice următoarele: Partea din conservatori al căror reprezentant este d. Manolache Costache se recomandă Palatului prin o mare animozitate contra Rusiei și o preaplecată supunere la voința Austro-Ungariei. Aceasta au probat-o nu numai prin scrieri, dar chiar și prin fapte. Sîntem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a Ie opune negațiunii pure pe care a întîmpinat-o de atâtea ori în cale. [ 14 martie 1880] [""JOURNAL DE[S] DEBATS", ÎN NUMĂRUL DE LUNI... "] "Journal de[s] debats", în numărul de luni 22 martie, scrie în primul său Paris următoarele: Presa străină se ocupă de câteva zile de România. O depeșă adresată din Berlin către "Daily News" anunță că principele de Bismarck sprijină propunerea de-a constitui România în regat cu condiția însă, ca ea să consimță a intra în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lămurire în acest articol care, prin vraful de cuvinte, nu cuprinde decât o calomnie la adresa trecutului partidului conservator și o parafrazare a unui articol din "Presa", trecem la alte ziare cu informațiuni mai materiale. Astfel "National Zeitung" din Berlin află următoarele: Se pare că misiunea d-lui Brătianu în Berlin ar fi avut succes, căci reprezentanții români din străinătate, cari pîn-acuma nu voiau să știe nimic despre planul de a ridica România la rangul de regat, încep să mărturisească existența acestui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aprilie 1880] ["POȘTA DIN BERLIN NE ADUCE... Poșta din Berlin ne aduce în sfârșit în deplinătatea lor amănuntele asupra cauzei demisiei prințului Bismarck. Articolul din "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", semnalat de cătră agenția Havas prin o depeșă de la 9 aprilie, spune următoarele: Cine voiește să vază păstrîndu-i-se Consiliului Federal autoritatea ce i-o atribuie Constituțiunea va împărtăși cu noi dorința ca acest Consiliu să se țină pe un nivel mai înalt de importanță politică decât acela al unei conferențe de ambasadori după
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
persoana d-lui C. A. Rosetti. Lăsați în voia lor să judece numai după cele zise de d. {EminescuOpXI 110} Giani bieții urmași ar fi încurcați, căci d-nul viceprezident de Cameră nu e în stare a ne spune decât următoarele de ex.: Considerând că nu pentru d. C. A., Rosetti personal, pe care acest Parlament îl are în capul sau și-l va avea încă pe cât simțul patriotic și liberal va exista în sufletul Românilor, având declarat el însuși totdeuna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Un Deus ex machina ar mai trebui care, apărând la sfârșit în focul bengalic al entuziasmului patriotic, să binecuvânteze sceneria. În scena 1 se urcă d. Mehedințeanu, raportorul comisiei bugetare, la tribună și dă citire unui raport din care extragem următoarele: După expunerea d-lui ministru de finanțe (I. C. Brătianu) asupra bugetului general de venituri și cheltuieli pentru exercițiul anului, 1868, veniturile, ordinare și extraordinare, sânt evaluate la suma de lei noi 76 092 535 și cheltuielile la suma de lei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1867. Scena a doua. După un interval de o oră, în care se primește bugetul tale-quale și se discută asupra cestiunii virimentelor, trei coriști introduc în mâna prezidentului o jucărie de surprindere în forma unui amendament, în care se zice următoarele: 1) Cheltuielile generale ale statului pe anul 1868 la deosebitele ministere vor fi în cifra anului 1867. Iară escedentele cifrei, sporite la veniturile anului 1868 în suma de 14 608 686 lei noi, va servi la noile servicii ale deosebitelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi nu. N-are cineva decât să citească programa de la Mazar Pașa și va vedea că absolut nici una din făgăduințe n-a fost ținută de către guvernul partidului roșu. Dar deosebirea cea mai mare între conservatorii și liberalii din România e următoarea. Sub conservatori controlul este cu putință în toate afacerile publice pentru că partidul el însuși se recrutează din oameni capabili de a controla, pentru cari politica e o afacere de conștiință, uneori și de ambiție; sub așa-numiții liberali însă orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ungaria [î]i pune într-o indisolubilă dilemă. Reproducem mai la vale parte din discuțiunea ce a avut loc în Parlamentul din Viena, din care orice om nepreocupat va vedea care din cele două părți are dreptate. D. Czedik zise următoarele: Sînteți patrioți, voiți Austria? Vă rog lăsați atunci statului limba statului. Într-o mare ramură a administrației statului ea există deja. Armata nu are decât o comandă, cea germană. Nu cred ca cineva din dreapta se crează că ne-am putea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publicul îl cunoștea din zilnica citire a gazetelor, ci în aprecierile pe cari le făcea corespondentul. Un en-tete, cum se zice în limbajul gazetarilor, de 4 1/2 linii, singura lucrare proprie pentru care redacția "Timpului" poate fi răspunzătoare, zice următoarele: Asupra lucrurilor ce se petrec la noi "L'Independance belge" primește amănunte cari desigur vor spori stima de care ne bucurăm în străinătate. Atîta-i tot. O ușoară ironie, îndreptățită desigur în țara minunilor, ca să nu zicem a Costineștilor și Pătărlăgenilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
buget rectificativ. Între acestea vin roșii, vin rușii, și legea rămâne neaplicată până astăzi, când, în loc de banii în numărătoare votați de Cameră și de Senat, li se oferă Iașilor moșii. Pentru a reaminti discuțiunea asupra acestui proiect de lege reproducem următoarele. În ședința de la 12 decemvrie 1873 a Adunării deputaților, d. G. Exarcu, raportorul comitetului de delegați ai secțiunilor, a dat citire următorului raport și proiectului de lege respectiv: Domnilor deputați, Adunarea constituantă din anul 1866, prin votul său din 29
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu averea fiecăruia fără deosebire ș. c. l. N-avem nevoie a spune că în unanimitatea votanților găsim numele conservatorilor actuali cu de prisos, de vreme ce ei fuseseră propuitorii acelor reforme constituționale. În ședința de la 7 octomvre 1857 s-au votat următoarele: 1. Respectarea drepturilor Principatelor, și îndeosebi a autonomiei lor în coprinderea vechilor lor capitulații, încheiate cu înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
injuriilor nu mai revenim. Când îi batem măr prin argumente la ce folos ar fi termenii necuvincioși?!... [ 29 mai 1880] ["ÎN NUMĂRUL SĂU DE LA 6 IUNIE... În numărul său de la 6 iunie 1880 ziarul socialist "Le Mot d'ordre" cuprinde următoarele: Depeșa aceasta a fost adresată d-lui Henri Rochefort: în numele revoluționarilor români din Paris, mișcați de durere, rugăm să credeți în adânca noastră simpatie și exprimăm dorințe pentru o încurîndă însănătoșare. Mircea Rosetti. - Radovici. - Vintilă Rosetti. - Calligari. - Horia Rosetti. - Maniu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-o școală de amăgire a lui Dumnezeu și a conștiinței proprie prin formalități fetișiste, toate acestea au contribuit de-a amâna deșteptarea lor națională până în zilele noastre. În ziarul "Unirea" din Iași citim, în privirea situației tracoromînilor din Macedonia, următoarele: Românii Macedoniei sânt obiectul celei mai mari atențiuni a guvernului austriac, carele, prin orice mijloace precum și la orice ocazie, caută să-și câștige simpatia lor. Astfel, îndată ce se ivește un conflict între un român și un grec, consulii austriaci iau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în asemenea mod. Numai espres pion de șah al lui Vodă nu se zice. Două la mînă! Bună și asta. Dar de ce atât de departe, când binele e atât de apropiat? La 2 iunie 1879 - azi un an - "Presa" scria următoarele: De două ori de la 1866 România a avut nenorocirea și umilirea de a vedea pe radicali la guvern și în amândouă rândurile roșii au fost un adevărat flagel pentru țară. Au promis, în mod ipocrit, libertatea în alegeri; dar influența
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avut ca efect imediat... ce? Schimbarea statutelor prin pretextarea unei erori de tipar. La 25 mai în no. 117 "Monitorul" reproduce din nou statutele, arătând că se înseraseră cu oarecari omisiuni. Pretinsa omisiune se vede la art. 29 și cuprinde următoarele: Totuși efectele de comerț cu două semnături vor putea fi admise în cazurile, în modurile și condițiunile ce se vor determina prin regulamente hotărâte de consiliul general și aprobate de Ministerul de Finanțe. Iar " Romînul" aplaudă că s-a rectificat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-ar putea înțelege puterile asupra cestiunii foarte delicate a mijloacelor de întrebuințat pentru a constrânge pe Turcia să părăsească legitima ei rezistență. [ 18 iunie 1880] {EminescuOpXI 216} ["ASUPRA ALEGERILOR JUDEȚENE... Asupra alegerilor județene de la noi citim în "Le Nord" următoarele: În toată România a avut loc alegeri în consiliile județene. Nu cunoaștem încă rezultatele scrutinului decât pentru întîiele colegii a câtorva centre, între cari se află cele trei mari orașe, București, Iași, Galați. În aceste trei orașe cei aleși aparțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]