4,445 matches
-
a scris printre primii, plecând de la texte în marea lor majoritate păstrate în manuscris, Mircea Zaciu, care analizează piese ca Mișcarea ireversibilă (1970) sau Lupta cu îngerul (1977), publicate de autor în versiune franceză și, respectiv, italiană. Este vorba de utopii dramatice, dezbatere de idei, expunere poematică a visului și mai puțin sau aproape deloc de confruntare de tipologii, spectacol de existență. Prin urmare, teatru de citit, și nu de reprezentat. Atrage de asemenea atenția colindul dramatic în „două nopți”, O
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu, Utopia adolescenței, O, 1975, 11; Dan Cristea, „Trilogia în alb” și autorul ei, RL, 1976,16; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 136-144; Roxana Sorescu, Permanența romantismului, RL, 1977, 30; Tudor-Anton, Ipostaze, 112-118; Laurențiu Ulici, „Cireșarii”, CNT, 1979, 22; Florin
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
Un univers de vis și de un pitoresc violent, „carnavalesc” (I. Negoițescu), o lume concentrată, tipologie redusă la esențe, căci fiecare personaj al romanului devine purtătorul unei anume embleme, al unei anume încărcături simbolice, proiectând imaginea întoarsă a unei posibile utopii, nu numai de rezonanțe meditativ-filosofice, dar și istoric-sociologice. Psihologismului obositor și predilect al epocii, C. îi opune, totodată, în Blocada, o substanțială înclinare spre picaresc, ceea ce conferă narațiunii tonalități grave, de nuvelă exemplară. Un alt tip de proză încearcă scriitorul
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
dar cadavrul dispare a treia zi; tocmai elucidarea acestor repetate decese și învieri constituie obiectul anchetei judiciare care organizează, în principiu, trama); filonul alchimic (reprezentat de partitura cocoșatului pitic Sadim); în fine, complotul ocult cu țintă propriu-zis politică, culminând în utopie negativă (în oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
numai în manieră romanescă. Romanul lui Skinner, intitulat Walden Two (1948), merită de asemenea să fie citit în paralel cu Science and Human Behavior (1953), pentru a se face o comparație între sistemul științific și aplicarea sa imaginară într-o utopie experimentală. Controlul social al implicațiilor etice ale propunerilor lui Skinner a constituit subiectul polemicii dintre el și Carl Rogers (Rogers și Skinner, 1956). Judecata celui din urmă a fost aspră și trebuie moderată. Skinner este controversat - dar nu toate ideile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rogersiană este, probabil, cea mai valoroasă componentă practică a viziunii sale. 8.6. Teoria finalității educaționale absolutetc " 8.6. Teoria finalității educaționale absolute" Criticii și adversarii consideră că acest element al concepției rogersiene este partea cea mai slabă, fiind o utopie nerealistă. Examinată însă atent și obiectiv, ea se dovedește generoasă și autentic umanistă. După Rogers (1963, secțiunea „The Global of Learning”), educația are o finalitate absolută și eternă: formarea personalității la cote maxime (the fully functional person). După el, personalitatea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
implicat oameni de cultură reprezentativi, de la I. L. Caragiale la Tudor Arghezi”, partea a doua reunind traduceri din literatura universală, semnate de Ion Hobana, Paul B. Marian, Florian Potra și Andrei Bantaș. Numărul din anul 1987, pus sub genericul Realitate - fantastic - utopie, cuprinde „o posibilă sinteză a ipostazelor imaginarului de-a lungul timpului”. Textele cu caracter eseistic alternează cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
Reintră în scenă domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în armata română trimisă în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie” a războiului, utopiile social-politice și libertina frenezie erotică. În Femeia cu carnea albă, domnul Aurel, negustor de legume, peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
ai revistei. Al. Călinescu dezbate chestiuni de teorie literară, în special prin rubrica intitulată „Confruntări”, inaugurată în 1972. Remarcabile eseuri publică Liviu Antonesei, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales în cadrul rubricii „Promenada”. Printre intervievați: Zaharia Stancu, Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Ion Pop, Dinu Flămând, D.I. Suchianu, Mircea Iorgulescu
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Călinescu dezbate chestiuni de teorie literară, în special prin rubrica intitulată „Confruntări”, inaugurată în 1972. Remarcabile eseuri publică Liviu Antonesei, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales în cadrul rubricii „Promenada”. Printre intervievați: Zaharia Stancu, Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Ion Pop, Dinu Flămând, D.I. Suchianu, Mircea Iorgulescu, Al. Zub, Șt.
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Cuza" din Iași. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale, Editura Timpul, Iași, 2005; Matei Vișniec un optzecist atipic, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană. Editura Timpul, Iași, 2006; Utopia negativă în literatura română, Editura Cartea Românească, București, 2008. Ediții îngrijite: Marin Mincu, Polemos. Dulelul cu/ în idei, ediție îngrijită, prefață și note de Bogdan Crețu, Editura Compania, București, 2011. Coordonează volumul Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o perioadă în care funcția cărții (de tip "belle lettre") și a lecturii de "desfătare" în mediul boieresc din Moldova era, totuși, extrem de precară (și de cele mai multe ori cantonată în zona literaturii oferite de cărțile populare) ni se pare o utopie"26. În schimb, autoarea preferă un punct de vedere, crede ea, "mult mai nuanțat și mai pliat pe specificitatea strict estetică a gestului cantemirian"27, exprimat, printre alții, și de Al. Protopopescu. Conform acestor valorificări estetice ale alegoriei, Istoria ieroglifică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mereu ultragiat în planul istoriei reale", ceea ce ar conduce la următoarea ipoteză: "Cantemir simte nevoia unei recuperări cel puțin în planul istoriei fictive. În ficțiunea devenită deci Istoria ieroglifică. Acolo ar fi, de fapt și în fapt, spațiul și timpul utopiei salvatoare"28. Cantemir ar căuta, deci, răspunsuri la unele probleme care îl frustrează imprimându-le o "rezolvare" ficțională, alegorică, mutându-le din planul istoriei, pe care nu îl poate controla, în unul al gândirii simbolice, unde soluțiile epice sunt oricând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alt membru al bestiarului nu s-au mai realizat atâtea cercetări, atâtea investigații, nici un alt animal nu a stârnit atâtea dezbateri, atâtea polemici. Prin urmare, tradiția la care Cantemir se raporta era una copleșitoare, nu atât prin diversitate (ca și utopia, bestiarul este redundant), cât mai ales prin densitatea aparițiilor sale, în toate palierele vieții spirituale și religioase. Nașterea unicornului de la autoritatea unei erori de traducere la recuperarea tardivă a surselor antice Dar cum a pătruns această figură animalieră în imaginarul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a cetățenilor dinluntru a inimilor într-un gând neîmpreunare aduce)"30. Prin urmare, Brehnacea aduce în discuție responsabilitatea pe care înțeleptul o are în cetate: el trebuie să dea dreapta măsură, el este chemat să fixeze norma. Asta, firește, în utopiile anticilor. Nu și în Istoria ieroglifică, unde cei doi sunt marginalizați ca personaje incomode. Dialogul lor se transformă, pe nesimțite, într-o amicală competiție oratorică pe teme clasice: înțelepciunea, fericirea. Când Lupul își expune teoria, Brehnacea este nevoită să accepte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
facile" propuse de science- fiction / 91 1.4. Câteva experiențe noi inventate de science- fiction / 92 1.5. Inventivitatea SF-ului / 93 1.6. Refuzul contactului înseamnă război / 96 2. Iubirea unora și a altora / 98 2.1. Iubirea în utopii / 98 2.2. Iubiri exotice / 99 2.3. Iubirea omenească și variantele ei / 100 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului / 106 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor / 107 3.2. Clonele și problemele identității / 109 3.3
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu genul creat. Imaginarurile evoluează într-adevăr o dată cu produsele diferitelor culturi și în funcție de etapele dezvoltării societăților. Este totuși posibil să se reconstituie la modul anacronic, și poate aleatoriu, înlănțuirea textelor și a temelor care, plecând de la imaginarurile miturilor, basmelor, călătoriilor, utopiilor* și, ținând seama de schimbarea intervenită în Renaștere în raporturile omului cu lumea, au permis să i se confere singularitatea specifică imaginarului științific și, plecând de la textele care emană de aici, să contribuie la apariția unui domeniu original. 1. Imaginarul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mai satisfăcător decât cel în care trăiește, un model mai coerent. Dar aceste texte de Platon sunt pur discursive și rămân abstracte. Inventarea unui model social diferit și bine argumentat rămâne izolată în Occident, înainte ca Thomas More să publice Utopia (1516)12. Este cunoscută posteritatea acestui text, al cărui titlu devine un nume generic, autorizând lectura textelor lui Platon dintr-o perspectivă utopică. Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
autorului, în care o mare parte a populației supraviețuiește cu dificultate, în vreme ce nobilii chefuiesc. Cealaltă aduce în prim-plan un înțelept utopic, explicând necesitatea idealului egalitar atins de legile utopice, axate pe colectivitate și tinzând la binele tuturor. Însă această utopie din era preindustrială este scrisă la modul ironic, fie și numai din cauza numelui. În vreme ce descrie cel mai bun dintre state, opera amintește prin însăși titlul ei ("utopie" înseamnă etimologic "loc inexistent" și "cel mai bun loc") de caracterul iluzoriu al
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de legile utopice, axate pe colectivitate și tinzând la binele tuturor. Însă această utopie din era preindustrială este scrisă la modul ironic, fie și numai din cauza numelui. În vreme ce descrie cel mai bun dintre state, opera amintește prin însăși titlul ei ("utopie" înseamnă etimologic "loc inexistent" și "cel mai bun loc") de caracterul iluzoriu al acestuia. More arăta astfel că acest ideal, care ar crea o dată pentru totdeauna "o societate fericită pentru un popor virtuos", era, pentru epoca lui cel puțin, o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
etimologic "loc inexistent" și "cel mai bun loc") de caracterul iluzoriu al acestuia. More arăta astfel că acest ideal, care ar crea o dată pentru totdeauna "o societate fericită pentru un popor virtuos", era, pentru epoca lui cel puțin, o iluzie. Utopiile au înflorit ulterior în secolul al XVII-lea, dar numai una inovează cu adevărat: în The New Atlantis ⁄ Noua Atlantidă (1627)13, Francis Bacon se interesează mai puțin de organizarea unei societăți, desigur înfățișată ca ideală, și mai degrabă de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Langevin" sau, în cazul teoriei cuantelor, la "pisica lui Schrödinger".15 3. Epoca "noului miraculos" Prin L'An 2440, rêve s'il en fut jamais ⁄ Anul 2440 (Louis-Sébastién Mercier, 1771), secolul al XVIII-lea inaugurează deplasarea locului și a sensului utopiei. În loc să o situeze, asemenea lui More, într-un "non-loc" imaginar, L.-S. Mercier își imaginează că o poate plasa în viitor, deschizând astfel calea viitoarelor "lumi posibile", care vor fi exploatate de autorii de narațiuni imaginare din secolul al XIX
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care vorbim inventează și distopia*, sau contrautopia, îndeosebi prin Le Monde tel qu'il sera ⁄ Lumea așa cum va fi (1856) a lui Émile Souvestre, care inaugurează o direcție narativă nouă pentru imaginarul viitorului. Într-o distopie, autorul își imaginează că utopia colectivistă, de tipul aceleia a lui More, a fost realizată grație industrializării. Astfel distopia subliniază, la modul grotesc sau tragic, catastrofele care rezultă de aici pentru individul a cărui libertate este, în atari condiții, prezentată ca alienată, cu atât mai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
atari condiții, prezentată ca alienată, cu atât mai mult cu cât totul este "mecanizat". Conform distopicilor, societatea utopică ar invita la inerție socială, pentru că în interiorul său totul este fixat prin legi imuabile și egalitariste. De altfel, ideologia burgheză îi neagă utopiei orice valoare, după cum mărturisește H. Passy în al său Dictionaire de l'économie politique ⁄ Dicționar de economie politică (1873): "Utopiile sunt [...] obstacole directe în dezvoltarea progresivă a bogăției, pe care concepțiile viciate ale socialismului le-au presărat în calea societăților
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la inerție socială, pentru că în interiorul său totul este fixat prin legi imuabile și egalitariste. De altfel, ideologia burgheză îi neagă utopiei orice valoare, după cum mărturisește H. Passy în al său Dictionaire de l'économie politique ⁄ Dicționar de economie politică (1873): "Utopiile sunt [...] obstacole directe în dezvoltarea progresivă a bogăției, pe care concepțiile viciate ale socialismului le-au presărat în calea societăților". Distopia va fi deci adesea exploatată și pusă în slujba ideologiei burgheze, așa-zis liberale, care prevalează începând cu epoca
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]