4,070 matches
-
În direcție și intensitate (sau tărie) pe o line continuă de la pozitiv, prin neutru, la negativ (comună și stărilor afective). Persoana care are o atitudine determinată poate avea față de obiect o reacție favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu „plus" sau cu „minus". În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a atitudinii ceea ce indică și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu „plus" sau cu „minus". În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a atitudinii ceea ce indică și direcția sau orientarea atitudinii. Se poate Întâmpla ca cineva să nu aibă Încă formată atitudinea față de un obiect dat, sau că obiectul respectiv se găsește Încă În afara cercului de interese ale subiectului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracterizează atitudinea și o deosebesc de celelalte procese și fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate. În mod obișnuit ele formează grupe sau subgrupe, sisteme sau subsisteme care Înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate Între ele În măsura În care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă Între ele pentru a forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator În structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
roluri și responsabilități (pălăria liderului În creativitate, „pantofi cu demnitate” pentru manageri) d. semn al apartenenței la un club, grup profesional (insigna inventatorului pe care este reprezentat gânditorul de la Hamangia, etc.); În dinamica piețelor studiul fenomenului personalizării va dezvălui noi valențe ce trebuie avute În vedere. Personalizarea este un fenomen ce scoate individul din gregaritate și Îi dă siguranța, Încrederea și speranța În valoarea sa umană. Trebuie semnalat faptul că acest fenomen psiho social este Încă puțin valorizat având În vedere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și de a-i face să coopereze cu tine.” Pe baza experienței și studiilor analizate privind inteligența socială practică, autorul a ajuns să delimiteze un grup de dimensiuni pe care le-a reunit Într-un model numit SPACE, ale cărui valențe țin mai mult de experineța practică și sunt validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mediului intern și extern al existentei; 3) dezvoltarea potențialului creativ și transformarea lui În capacitate creatoare este un obiectiv al educației; 4) creativitatea se manifestă Într-un proces ce se finalizează cu un produs caracterizat prin noutate, originalitate, utilitate; 5) valențele creativității sunt numeroase de la adaptarea transformativă și originală la cerințele vieții și generarea progresului social la dezvoltarea personală și regenerarea individului uman. Ultima axiomă o susținem aici prin două afirmații de excepție a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și traduce criza prin „moment crucial În dezvoltare”, „viraj necesar”, „sursă de schimbare”. Pentru a putea interveni și a transforma o situație de criză Într-o formă nouă, superioară celei anterioare este necesară cunoașterea etapelor pe care le parcurge
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al lui Creangă, nu pentru că În el se Întâlnesc majoritatea temelor, motivelor, modalităților narative specifice basmului, ci pentru că pune În evidență talentul scriitoricesc al autorului, faptul ca opera literară În discuție este o plăsmuire artistică a unei realități cu multiple valențe psihologice, etice si estetice. Cum se știe, poveștile lui Creangă pornesc de la fapte reale, iar autorul le include Într-un fantastic cu caracter individual și umanizant. Structura compozițională Structura compozitională are ca element constitutiv călătoria Întreprinsă de Harap-Alb ; ea devine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe economice ale dezvoltării sociale, trecând peste dependența tradițională a socialului de economic (Townsend, 2002; CSD, 2005). De altfel, referirea la perspectiva socială a dezvoltării vine să nuanțeze unul dintre aspectele dezvoltării durabile, la rândul său impusă ca obiectiv și concept
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și know-how, pe transferul și managementul informației și al cunoașterii. Concepte cum ar fi dezvoltarea rurală extensivă (rural extension development) sau extensia agriculturii (agricultural extension) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare și inovare în mediul rural. „Viața la țară” capătă valențe deosebite. Toate documentele internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
parte a forței de muncă, iar migrația înseamnă, în primul rând, o „dispariție”, atunci efectul cel mai evident cu care se va confrunta o țară de origine este cel al unei pierderi de forță de muncă. Un asemenea efect are valențe pozitive sau negative, în funcție de situația existentă la un moment dat în țara respectivă. În cazul în care există un surplus de forță de muncă pe piață (manifestată prin șomaj), atunci migrația va reprezenta un mijloc de eliberare a presiunilor exercitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de conținut (pentru lucrări pedagogice, documente legislative, produse curriculare), dar și studiul de caz sau interviul (pentru a afla poziția unor actori educaționali în privința reprezentării elementului intercultural în spațiul educațional). În acest fel, interviul și studiul de caz capătă noi valențe, servind la culegerea de date într-o cercetare istorică. -Influența climatului educațional din clasă asupra performanțelor școlare poate fi o temă de cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
spere că va fi acceptat ca membru cu drepturi depline al grupului pe care îl studiază. Observația sistematică permite studiul riguros, planificat al comportamentului atît în mediul natural, cît și în condiții de laborator. Acest tip de observație are atît valențe exploratorii, putînd sugera ipoteze de lucru ce vor fi verificate prin intermediul altor metode (Radu, Miclea și Szamoskozy, 1993; Havârneanu,2000b), cît și calitățile unei metode de sine stătătoare, oferind date descriptive importante despre realitatea studiată. În general, observația sistematică se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
XVI-lea în Anglia. Aici și acum "națiunea" a fost sinonimizată cu "poporul". Greenfeld (1992) numește acest proces "naționalizarea poporului" (p. 6), proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
echilibra diferențialul puterii pentru români. Marii perdanți ai acestei afaceri ecleziale cu masive ramificații politice erau, neîndoielnic, "națiunile politice" consacrate de sistemul Unio Trium Nationum. Termenii contractului (căci despre așa ceva a fost vorba, în acest caz limbajul contractualist pierzându-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principate din 1600. Doar în 1837, Aaron Florian, ardelean stabilit în București, a fructificat în sens naționalist fapta lui Mihai. Însă adevăratul "antrepenor interpretativ" a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul [1847-1852] domnitorul muntean capătă certe valențe naționale, fiind, prin aceasta, catapultat în straturile superioare ale panteonului național românesc, acolo unde va rămâne ferm instalat de acum încolo. Pâlpâiri ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a conceptului de "națiune" în gândirea Școlii Ardelene, de la înțelegerea juridică a națiunii ca elită privilegiată, la elasticizarea granițelor conceptului pentru a cuprinde întregul popor, urmând a căpăta, într-o ultimă mutație semantică, valențe naționaliste, în sensul revendicării unității politice a tuturor etnicilor români. Această ultimă înțelegere a națiunii s-a concretizat parțial, după cum se știe, în 1859, urmând a fi împlinită plenar în 1918. Dacă în Transilvania, rudimentele ideii moderne a națiunii ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mesianismul național și mântuirea neamului, eroismul militar, spiritualitatea creștină și apărarea creștinătății apusene în fața barbarismului oriental otoman etc., teme care vor fi prelucrate intens de istoriografia romantică, sunt deja prezente într-o formă avansată la Florian Aaron. Motivul independenței capătă valențe sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea politică devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un corelativ al statalității. Mântuirea politică, scuturarea de sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apoi deplin, în 1878, când "îngerul mântuirii naționale" despre care vorbea Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur, ideea creștinismului genetic al românilor, potrivit căreia creștinismul răsăritean a pătruns în miezul identitar al românilor în timpul formării naționalității acestora încă din primele secole
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
matrice stilistică, mănunchi secret de puteri eficiente, este de altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
10 mai, cu puternice semnificații regaliste. În locul acesteia, este introdusă data de 8 mai, ziua în care, în 1921, a fost înființat Partidul Comunist. În perfect acord cu logica mitică, evenimentul a fost transformat într-un mit fondator cu puternice valențe simbolice. Evenimentul este descris drept "o victorie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Gh. Gheorghiu-Dej) (Roller, 1952, p. 553). Ziua de 1 decembrie (1918), la care "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală, prin crearea organului sindical central Confederația Generală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al memoriei colective propus în această lucrare prevede că fiecare schimbare majoră produsă în sistemul social va fi urmată la scurt timp de o recalibrare a imaginii trecutului care să reflecte noile postulate ideologice predominante. Reorganizarea memoriei poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]