4,489 matches
-
la norme CERERE de plantare/replantare a viței-de-vie și de înscriere în R.P.V. *Font 8* Direcția pentru Agricultură │Cerere de │Înregistrare D.A.J. A. Adresa exploatației: B. Inspectorul teritorial al O.N.V.P.V.: Tip exploatație: │ │| | exploatare directă; | | arendă; Total suprafață: Ștampila............. H. Vițe altoite furnizate de pepinieră: categoria biologică Denumirea pepinierei/Reprezentant autorizat ....................... *3) Proveniența: În scopul înscrierii în R.P.V., declar că activitatea de plantare/replantare a viței-de-vie │ │s-a încheiat în ziua de....... luna..... anul...... și │ │solicit înscrierea în R.P.V. │ │ziua....... luna
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj și Zalău ținutul era acoperit de păduri și este posibil să fi existat și plantații mari de viță de vie. Astfel, toponimul "silva", care a condus apoi spre numele de Zalău și Sălaj, s-a format ca și multe alte toponime din județ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
verbul "zalovitti", care înseamnă a începe să prinzi. Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului "zilai" din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roșu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr, deoarece în zonă se cultiva viță de vie. Istoricul Chendre a explicat și forma în care Zalăul a fost atestat în 1808 sub denumirea germană de "Zillenmarkt" și "Waltenberg". "Zillenmarkt" semnifică "piața Zalău". "Wald" înseamnă pădure, iar "berg" înseamnă munte, astfel că toponimul însemna "munte împădurit
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
și est. Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două nivele
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
În primul cartier, pe câmp roșu, se află o poartă de aur dotată cu o cruce și cu două medalioane cuprinzând motive populare, de aur. În spațiul deschis al porții se zăresc un ciorchine de strugure și o frunză de viță de vie, de asemenea, de aur. În cartierul secund, pe câmp azuriu, un grifon de argint, limbat roșu, ținând cu ghiara dreaptă o spadă, iar cu cea stângă, o balanță, ambele din același metal. În partea inferioară, pe fond auriu
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
ușurință: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află și partea centrală a localității;a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternitații; și a treia terasă dominată de clădirea „Institutului de Cercetări Viticole” cu plantațiile de viță de vie aferente. Altitudinile cresc de la est la vest: la nivelul Oltului altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați; "Zlătărei" (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; "Gârdești" la 3 iunie 1519, în cartea lui Mircea Vodă. Principala ocupație a locuitorilor a fost și este cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor. Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste. De Drăgășani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea. În 1772 austriacul Von Bauer scrie în
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
și care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din zona de sud a județului Vâlcea și din zona de nord a județului Olt. Încă din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
comuna Țintea, ambele comune făcând parte din plasa Filipești a județului Prahova. Tot atunci, comuna Țintea avea în componență satele Țintea, Dâmbu și Liliești, totalizând 1240 de locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de viță americană deținută de statul român. În 1925, comuna Băicoi avea 5946 de locuitori, în satele Băicoi, Cotoiu și Tufeni (satul Găgeni fiind arondat comunei Păulești). Comuna Țintea, în aceeași compoziție, avea 2639 de locuitori. Comuna Băicoi a fost declarată oraș
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
55%) și baptiști (1,29%). Pentru 6,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența orașului Simeria este atestată documentar încă din anii 1449-1555, când a luat naștere Colonia Simeria sub denumirea de "Piskitelep", după numele unor proprietari de viță nobilă, care au trăit în această perioadă. În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
în afacerile lor private. Activitatea comercială privată a fost afectată de crizele în politică externă, precum și de eroziunea internă a Bizanțului. Economia rurală s-a dezvoltat lent în secolele VIII-XIV. Zonele apropiate de mare erau populate de culturi de cereale, viță de vie, și plantații de măslini ( în Balcani și Asia Mică se practică zootehnia) , relativ bine favorizate, și par să fi jucat un rol important în dezvoltarea economiei bizantine. Uneltele țărănimii au fost schimbate de-a lungul veacurilor, și au
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
vinde și bockbier (bere neagră). Cele mai importante zone viticole sunt în Austria Inferioară, Burgenland, Stiria și Viena. Strugurii Grüner Veltliner produc unele dintre cele mai cunoscute vinuri albe din Austria, iar Zweigelt este cea mai frecvent cultivată varietate de viță de vie cu struguri roșii. În Austria Superioară, Austria Inferioară, Stiria și Carintia, se produce "Most", un fel de cidru de mere sau de pere. Se bea Schnapps, cu conținut de până la 60% alcool, precum și rachiuri de fructe, obținute de
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
și mai înțelepți pe care i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și dându-le numele de pileați"" (Getica;XI,71) Deceneu a înlăturat cultul bahic sau dionisiac asociat cu cultura viței de vie și cu orgii. El este cel dintâi care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine. De aceea nu este întâmplător că a determinat autoritatea regală să dispună distrugerea viței de vie — planta sacră a lui
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
bahic sau dionisiac asociat cu cultura viței de vie și cu orgii. El este cel dintâi care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine. De aceea nu este întâmplător că a determinat autoritatea regală să dispună distrugerea viței de vie — planta sacră a lui Dyonisos — și că toată preoțimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar. Ca mare preot și vicerege, apoi el însuși rege, Deceneu a dispus de o dublă autoritate, morală (stârpind viciul beției) și
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
au fost trimiși in frunte cu Jozef Speckbacher în Banatul Montan. În 1810 ei au întemeiat acolo localitatea Konigsgnade. Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale datorită condițiilor favorabile de mediu, precum și a existenței trenurilor fertile pentru cultivarea viței de vie. Crama din Tirol, construita toată din piatra, a fost renovata de curând. Aceasta a fost realizata intre 1920-1948. Pe vremuri, vinul de calitate superioara obținut în Tirol era exportat în Austria și Ungaria. Soiuri cultivate în vechea podgorie
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
zonă, inclusiv din Bacova. O caracteristică aparte a localității o constituie tradiția viticolă. Încă de la mijlocul secolului XIX, coloniștii germani au găsit aici un teren propice viticulturii (dealul Silagiului) și au aplicat cunoștințele aduse din regiunile de baștină unde cultivarea viței de vie constituia o activitate importantă și cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
aduse din regiunile de baștină unde cultivarea viței de vie constituia o activitate importantă și cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller etc.) într-o perioadă când tipurile de viță de vie nobile erau gelos protejate de țările cu tradiție viticolă. La Bacova aproape fiecare casă avea propria producție de vin pentru consum, dar exista
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller etc.) într-o perioadă când tipurile de viță de vie nobile erau gelos protejate de țările cu tradiție viticolă. La Bacova aproape fiecare casă avea propria producție de vin pentru consum, dar exista și un surplus care era vândut, cel mai des proprietarilor de birturi din Timișoara până
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
Silagiu colocvial "Silaj", (în colocvial "Szilas"), este o localitate componentă a orașului Buziaș din județul Timiș, Banat, România. Silagiu are un hotar deluros, foarte productiv, în care se cultivă vița de vie. Regiunea viticolă din care face parte, cea din jurul Buziașului, constituie unul din cele 5 centre viticole ale Banatului. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Este supranumit și „satul așezat pe trei
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
împreună cu localnici la munca viei. În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
plantat soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]