4,138 matches
-
în lumea televizoarelor. Ceva nu-mi ieșea. Stăteam relaxată cu cartea de matematică în față și cu ochii închiși. Asta e, mi-am spus eu și am dat să închid cartea de matematică, crezând că din cauza ei nu-mi ieșea vraja. Dar, în loc de carte, apăru un omuleț mic cât un deget care încerca să mă piște de mână. -Ce cauți aici ? m-a întrebat el. -Aici e casa mea, i-am răspuns. -Dacă vrei să fii acasă, pișcă-te de deget
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în noaptea aceea am visat că Nică era prietenul meu și am fugit împreună la scăldat. Și-am rămas amândoi împreună.... Iulian Macarie BUCURIA DE A CITI E o minune a lui Dumnezeu să dezlegi tainele cititului. Te cuprinde o vrajă cu care intri într-o imaginație a lumii poveștilor. Citind o poveste cu un final trist, sufletul tău se întristează și capătă gust amar de cenușă. Citind o poveste cu un final fericit, sufletul tău prinde aripi, înălțându-se parcă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
iubește basmele poate petrece clipe fericite aici, în împărăția lor. Ce plăcut este să fii alături de Alba ca Zăpada și de cei șapte pitici, de Hänsel și Gretel, de Cenușăreasa ori de Motanul Încălțat ?... O lume mirifică, o lume a vrăjilor și misterelor te însoțește permanent, aducându-ți mereu aminte cât de frumoasă este vârsta de aur a copilăriei!.. Cu inima veșnic pătrunsă de amintirile ei fascinante, călătoresc mereu în Împărăția Basmelor pentru a nu uita că vremea lui .. A fost
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
geam și priveam cerul pe care se adunau grămezi amenințătoare de nori cenușii. Deodată , în fața mea, apăru o pasăre măiastră pe care se afla o zână, pe nume Ileana Cosânzeana. Ea mă invită în lumea basmelor și, cu o simplă vrajă, am ajuns acolo. Am întâlnit-o pe Alba ca Zăpada și pe Cenușăreasa care tocmai își căuta pantoful pierdut. Seara, steluțele dansatoare tocmai mă anunțau că trebuie să ajung acasă și, cu o vrajă de-a zânei, am ajuns înapoi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lumea basmelor și, cu o simplă vrajă, am ajuns acolo. Am întâlnit-o pe Alba ca Zăpada și pe Cenușăreasa care tocmai își căuta pantoful pierdut. Seara, steluțele dansatoare tocmai mă anunțau că trebuie să ajung acasă și, cu o vrajă de-a zânei, am ajuns înapoi fericită. Oare am să mai vizitez vreodată acea lume misterioasă ? Bianca-Gabriela Biru CAP. VII NATURA ASCULTĂ MUZICA NATURII ! Lira era luna, greierul-vioara, Soarele-pianul, gâza-mandolina. Râul era flaut, stejarul era nai în voalul nopții pline
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îndepărtatul Soare. De acolo, din planeta lui, se vede sclipirea boabelor mari de aur, o pulbere fină de smaralde lucitoare care dansează în jurul mărețului Soare. Eu vin spre el, parcă mă atrage, înaintez încet, dar ce se întâmpă ?... Simt ceva, vraja se rupe... O ! nu !...Culoarea... muzica s-au dus, m-am pierdut în marele întuneric, dar voi continua să visez, căci : Sufletul meu e culoare și muzică ! Maria-Elena Florea SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Sufletul meu ? Zbor lin de pasăre în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vedem lumea de dincolo. și totul În câmpul vizual devine obiect al atenției umane. Perspectiva aduce ființele umane Într-un nou domeniu al relațiilor subiect-obiect. Este punctul de plecare pentru ceea ce sociologul Max Weber a numit mai târziu, „eliberarea de sub vrajă a lumii”. Ideea este că marile catedrale ale Europei nu au fost construite pentru a fi văzut de la distanță. Însăși actul de a le „pune În perspectivă” le-ar micșora și relega la un statut inferior, făcându-le obiectul interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deseori practicată în cabinete private. Mentalități diverse despre suflete concepute divers întrețin această psihiatrie obscură, clandestină, la limita științei, practic imposibil de controlat și, de fapt, controlul neputând fi justificat filozofic. Empirismul este tot atât de răspândit ca psihiatria științifică. Tot datorită vrăjilor, apar, după credințele poporului din Moldova, unele stări nevrotice, isterice, dar și o varietate de manifestări obsesive coexistă cu psihiatria științifică, concurența între aceste activități fiind o realitate care conține o multitudine de implicații în practica oficială sau empirică. Amuletele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
manuscrise, Mss. nr. 1963. 10. Bassi Domenico, Mitologia germanica gli rei e gli eroi, Milano, 1933. 11. Beza Marcu, Paganism in Romanian Folklore, London, 1928. 12. Blaga V. L., Organe und Körpersofte in der rumanischen Volksmedizin, 1930. 13. Bologa V. L., Despre vrăji, doftoroaie și leacuri băbești, București, 1961. 14. Candrea I. și Densușeanu O., Cântece populare, București, 1960. 15. Candrea I. A., Iarba fiarelor, București, 1928. 16. Candrea I. A., Folclorul medical român comparat, București, 1944. 17. Cantemir D., Descrierea Moldovei, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
31. Kîrdan B.P., Ucrainski narodnîi epoh, Moscova, 1965. 32. Lang Andrew, Mythe, cultes et religia, Paris, 1896. 33. Marian S. Florea, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1886. 34. Marian S. Florea, Nașterea la Români, București, 1892. 35. Marian S. Florea, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 36. Mironescu N.A.O., O descântătoare din Hangu, în Revista de folclor, III, 1958, nr. 3, p. 53. 37. Podianu P.S., Monografia județului Bacău, 1899. 38. Pamfile T., Boli și leacuri la oameni, vite și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Notăm că redactarea acestui studiu a fost făcută în 1970-1971. * Credința este raportată și de Artur Gorovei, op. cit., fiind în circulație în Bucovina (Rădăuți și Suceava). * Bolnavii internați în Clinica psihiatrică Socola Iași. 19 D. Furtună, op. cit., și S. M. Florian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 20 Credința se respectă încă în satele de pe malul Prutului, în zona Răducăneni. 21 Cf. I. A. Candrea, op. cit. 22 Ibidem. 23 Farmacia, București, 1966, nr. 4. 24 Arh. Stat. Iași, Mss. 1627/1790. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primăvară”, „Minerva”, 1909, 62; I. Bianu, „Mărturisiri”, AAR, t. XXV, 1912-1913; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Mărturisenii”, VR, 1913, 2; Gala Galaction, Opinii literare, București, 1979, 16-18; A. de Herz, „Helianta”, ALA, 1921, 54; Ion Pas, „Helianta”, DMN, 1921, 5476; C. Vraja [G. Ibrăileanu], „Helianta”, VR, 1922, 1; Sextil Pușcariu, „Helianta”, DR, 1921-1922; Constanța Hodoș, „Legenda”, ALA, 1923, 120; F. Lohr, „Amazoana”, DMN, 1925, 6689; Lovinescu, Scrieri, II, 129-132, IV, 404-405; Romulus Dianu, [Natalia Negru], RP, 1928, 3276, 1929, 3309, 3314, 3316
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
la sciți și la etiopieni, sau la perși, sau la armeni, sau la goți, sau la cei de care se spune că locuiesc dincolo de ocean, sau la cei ce sunt peste Hircania, sau la egipteni și caldei, care cred în vrăji și sunt peste măsură de superstițioși și de sălbatici în obiceiurile lor, ca să le propovăduiască despre virtute și feciorie și despre o credință protivnică idolilor, cum a făcut Domnul tuturor, Puterea lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos? Și El nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire. A meditat îndelung asupra noii înțelegeri a robiei oricărei existențe individualizate: forța fatală a ignoranței înnăscute, care își împrăștie vraja asupra tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii, morții și renașterii. După scurgerea acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers până la un banyan, „copacul păstorului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
după cum se poate afla din relatările contemporane expunerii lor, un efect deosebit de favorabil. Pe de altă parte, definindu-l poate în egală măsură, există la el un orizont al scrisului în care sunt proiectate originile sale, lumea „împietrită sub o vrajă” a aromânilor. Tache Papahagi, editor al literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
nervi și sânge, rămase undeva în trecut. „Frumoasă de nespus”, bunica e o suavă amintire. Imaginea ei, recapitulând „o viață de ruină”, revine în portretul compozițional Fusul, în care gestica mecanică, ceasornicul vechi, focul somnolent, greierul de sub vatră întrețin o „vrajă” a vidului. Poetul evită desenul precis, preferând sugestia, care nu e pregnantă, ci asemenea unei succesiuni de picături rare. Viață nu are nici bunicul povestitor din E mult de-atunci, neajungând totuși la golul persistent din existența femeii. Memoria lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
rămânea transfigurat. Sprâncenele li se arcuiau ușor, ovalul feței se alungea. Spuneau „petite pomme” și o undă de fericire îndepărtată, de vis, le voala privirea, trăsăturile, lăsând să plutească pe clișeu lumina palidă a zilelor de demult. O astfel de vrajă fotografică cucerise încrederea celor mai felurite femei. A rudei noastre de la Moscova, de pildă, de pe singura fotografie colorată din albumele noastre. Căsătorită cu un diplomat, ea vorbea fără să-și descleșteze dinții și ofta de plictiseală deja înainte de a te
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
clipe de grație... Perindarea aceea de priviri și de chipuri era curmată din când în când de figura unei femei cu trăsături regulate și fine, cu ochi mari, gri. Mai întâi tânără, în albumele mai vechi, cu zâmbetul pătruns de vraja misterioasă a lui „petite pomme”. Apoi, cu vârsta, în albumele din ce în ce mai noi și mai apropiate de vremurile noastre, expresia aceea se estompa, nuanțându-se cu un văl de melancolie și de simplitate. Femeia aceea, franțuzoaica aceea rătăcită în imensitatea înzăpezită
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu aceste ciudățenii anodine - originalitate în ochii unora, extravaganță pentru ceilalți. Până în ziua în care am descoperit că o pietricică acoperită de rugină putea face să-i mijească lacrimile printre gene și că franceza, graiul nostru de acasă, putea - prin vraja sunetelor sale - să smulgă din apele negre și vijelioase un oraș legendar care se trezea încet la viață. Dintr-o doamnă de obscură obârșie nerusească, Charlotte s-a prefăcut, în seara aceea, într-un sol al Atlantidei înghițite de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai pot să-mi revin, că am să rămân acolo, în seara aceea pariziană. Strângând din pleoape, am respirat adânc. Vântul cald al nopții de stepă se răspândea din nou în mine. În ziua aceea am hotărât să-i fur vraja. Am vrut să i-o iau înainte Charlottei, să pătrund înaintea ei în orașul în sărbătoare, să mă alătur suitei Țarului, fără să aștept nimbul hipnotic al abajurului turcoaz. Ziua era liniștită, cenușie - o zi de vară, incoloră și tristă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Vocea Charlottei era cântată, așa cum o cereau versurile acelea: Il est un air pour qui je donnerais Tout Rossini, tout Mozart et tout Weber Un air très vieux, languissant et funèbre Qui pour moi seul a des charmes secrets...1 Vraja poemului lui Nerval a făcut să se ivească din negura serii un castel de pe vremea lui Ludovic al XIII-lea și castelana „blondă cu ochi negri, în veșmintele ei străvechi”... În clipa aceea, vocea surorii mele m-a smuls din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
răscolind jăraticul cu o creangă. În tăcere, sfărâmam crusta de pământ ars, care se desprindea o dată cu solzii, și mâncam carnea fragedă, presărând-o cu sare grunjoasă. Tăceam și când ne-am întors, la căderea nopții, în oraș. Eram încă sub vraja celor întâmplate. Minunea care îmi dovedise atotputernicia cuvântului poetic. Ghiceam că nici măcar nu era vorba de artificii verbale și nici de o savantă îmbinare de cuvinte. Nu! Căci ale lui Hugo fuseseră mai întâi deformate în istorisirea îndepărtată a Charlottei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dat în onoarea țarului: „Potârnichi și ortolani fripți, umpluți cu trufe”. Da, știam acum că era vorba de un vânat foarte prețuit de gastronomi. O mâncare aleasă, savuroasă, rară, dar nimic mai mult. Degeaba repetam ca altădată: „Potârnichi și ortolani”, vraja care îmi umplea plămânii cu vântul sărat de la Cherbourg se risipise. Și, cu o disperare ezitantă, am murmurat încet de tot, numai pentru mine, deschizând larg ochii în întuneric: - Așadar, deja mi-am trăit o parte din viață! De atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deja aproape negru. Obosit, ca și cum tocmai aș fi traversat înotând un mare fluviu, priveam în jurul meu recunoscând cu greu obiectele familiare. Totuși, am dorit să fac cale întoarsă pentru a le revedea pe cele trei plimbărețe din Belle Époque. Dar vraja pe care tocmai o încercasem parcă mi-a scăpat din nou. Memoria mea, fără să știu, a reînviat cu totul altă imagine din trecut. Am văzut un bărbat frumos, îmbrăcat în negru, în mijlocul unui birou luxos. Ușa se deschidea fără
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ori, a întâlnirii secrete dintre îndrăgostiții de la palatul Élysée. Convocați de amintirile mele, s-au supus, jucând-o încă o dată, în stilul unui vodevil grăbit. Dar asta nu-mi mai ajungea... Transfigurarea celor trei cochete îmi permitea să sper că vraja s-ar putea reînnoi. Îmi aminteam foarte bine fraza aceea atât de simplă care declanșase totul: „Și totuși, exista în viața celor trei femei dimineața aceea răcoroasă și însorită...” Ca un ucenic vrăjitor, mi-am imaginat din nou bărbatul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]