4,648 matches
-
și Georgia, revoltele fiind înăbușite cu cruzime. La cucerirea orașului persan Isfahan, în anul 1387, au fost făcute 28 de movile din capetele prizonierilor, în număr de circa 70.000, sau în orașul Isfizar, unde, din ordinul său, au fost zidiți de vii două mii de oameni. Cu toată cruzimea lui, avea un sistem de tratare în mod diferențiat a prizonierilor, astfel aristrocrația și preoțimea teritoriilor ocupate erau cruțate, trebuind însă să-și răscumpere libertatea. Timur căuta ca prin bunurile jefuite să
Timur Lenk () [Corola-website/Science/298666_a_299995]
-
nouă 1755"”. Pe turnul bisericii, de asemenea se vede săpată în piatră: „"Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1758"”. Cele două „leaturi” se pot explica prin aceea că înainte cu 420 se ani a fost zidită o altă biserică - cea din lemn - care a rămas în interiorul actualei biserici, așa după cum declara un meșter zidar din Sibiu: „"că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
anul 1838. În anul 1948 autoritățile comuniste au trecut lăcașul în folosința comunității ortodoxe. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în documente și ca „Biserica din câmp”, „Biserica din Copăcele”, „Biserica mare” sau „Biserica nouă”. Aceasta a fost zidită între anii 1800-1814, din donația substanțială în bani a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din donațiile credincioșilor dar și din ajutoarele obținute de la comună. De asemenea s-au primit ajutoare și de peste munți, de la donatori, în frunte cu Grigorie
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
românilor a rămas aproximativ constant, 212 în anul 1850 și 220 în anul 1977. Recensământul din anul 2002 consemnează existența unui număr de 589 locuitori, din care cca. 80 % sunt maghiari, 19 % români și 1 % rromi. Biserica Reformată-Calvină a fost zidită în anul 1802, pe amplasamentul unei biserici medievale, atestată documentar din anul 1450. În ea se află o orgă - monument istoric - din anul 1875 și numeroase obiecte de cult, vechi, deosebit de valoroase.. Clopotul cel mare din turnul bisericii, a fost
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
și numeroase obiecte de cult, vechi, deosebit de valoroase.. Clopotul cel mare din turnul bisericii, a fost turnat în anul 1592 iar cel mic în 1907. Biserica Ortodoxă, construită în anul 1812, care până în 1948 a fost biserică Greco-catolică, a fost zidită pe amplasamentul unei vechi biserici greco-catolice din lemn, atestată documentar din anul 1733. În ea se găsesc câteva icoane vechi, prețioase. În Vișea anului 1733 era recenzat un preot greco-catolic, cu numele de Ilyia (Ilie). În localitate exista o casă
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
Popvlo Plvrimis Impetratis Beneficiis Provincia Sancte Pieq. Administrata de Ecclesia de Patria De Provincia O. M. Tandem Aetate Operibusq. Confectvs Cessit Episcopatui. Obiit IX Kal. Octob. MDCCLXVIII"”. (foto) În scrierile sale își exprimase dorința de a fi înmormântat în catedrala zidită de el la Blaj. La 22 iunie 1997 a fost exhumat și transferat la Biserica „Buneivestiri” a Colegiului Român "Pio Romeno" din Roma. La 2 august 1997 sicriul cu rămășițele pământești ale episcopului a fost adus la Blaj și depus
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
Călimăneștiul" are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. Satul lui "Căliman", a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. Legenda spune că mănăstirea Cozia - de care este legată nașterea satului - a fost ridicată în apropierea alteia, zidită de Negru Vodă, care se găsește la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munților
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
tăiat, pe el și pe tot neamul lui.". Satele sunt confiscate de la viclean însă sunt date unor alți boieri, ulterior fiind răscumpărate și donate mănăstirii de Radu cel Mare. Pisania cea mai veche păstrată afirmă că "[...] această biserică cine a zidit-o nu se știe [...]" iar Radu cel Mare "[...] au dires-o și au înfrumusețat-o [...]". De altfel domnia acestui voievod a însemnat un moment important pentru acest locaș de cult. Voievodul reface aproape din temelii biserica "[...] pe care am văzut
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
bisericii prin composesorat. În anul 1964, a fost zugrăvită în interior și exterior prin grija Preotului Mihai Oprișan. După venirea preotului Toma Păunescu, în anul 1972, s-a vopsit acoperișul de tablă, s-a completat pictura de pe bolți, s-a zidit Sfânta Masă, s-a recondiționat iconostasul și a fost târnosită de Prea Sfinția Sa Teofil, Episcopul Clujului, în data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. În anul 1974, preotul paroh Toma Păunescu a realizat o poartă maramureșeană la
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
au scos vrăjmașii săi din țară și daca au răcitu vrémea și caii turcilor au slăbitu, au lovit pre Malcociu la Catlabuga, noemvrie 16, de au topit toată oastea turcească. Într-aceasta bucurie, daca s-au întorsu Ștefan vodă, au zidit bisérica pre numele sfântului Nicolae în târgul Iașiloru.". Această afirmație este contrazisă de Axinte Uricariul, în aceeași cronică, cu câteva rânduri mai jos, acesta trimițând cititorul la pisania de deasupra ușii de intrare în biserică, unde scrie că în anul
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
câteva rânduri mai jos, acesta trimițând cititorul la pisania de deasupra ușii de intrare în biserică, unde scrie că în anul 1491 au început lucrările la această biserică: "Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitoriule că au zidit Ștefan vodă bisérica lui sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii biséricii, iară nu cum scrie înapoi." După mutarea la Iași a capitalei țării, în această biserică au fost miruiți, după
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Colegiului pontifical i se adăugau șase vestale, având, în momentul alegerii lor, între șase și zece ani, menite unei perioade de treizeci de ani, timp în care trebuiau să-și păstreze virginitatea. În caz de încălcare a acestor reguli erau zidite de vii. O instituție similară e semnalată în imperiul incaș. Sarcina vestalelor era de a păzi focul sacru. Colegiul augural utiliza cărți etrusce (libri haruspicini, libri rituales și libri fulgurales) și grecești (oracole la care au existat contrafaceri evreiești și
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
în București, steag care este expus la muzeul Cercului Militar Central București a fost donat guvernului României de un urmaș al jienilor. După moartea lui Tudor Vladimirescu, steagul a fost dus de un pandur lui Iancu Jianu, care l-a zidit ca pe un odor de mare preț in pereții casei unuia dintre fii săi, unde steagul a stat peste o sută de ani. S-a stins din cauze naturale, la 55 de ani, departe de tumultul haiduciei. În biserica Adormirea
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult în politica dusă față de turci. Pe plan intern a regularizat strângerea birurilor și a pus capăt abuzurilor. A înființat o fabrică de postav la Chipirești, lângă Jijia și a zidit lângă Mitropolie o școală ca urmare a reorganizării învățământului, gândită de el. Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare. Înlocuit cu Grigore Callimachi în 1767, câștigă tronul Țării Românești, de unde, cu ocazia ocupării Principatelor de către
Grigore al III-lea Ghica () [Corola-website/Science/299321_a_300650]
-
de surghiun și intrigi, dar numai pentru un an: 1747 - 1748, după care răscumpără tronul Țării Românești. Cheltuielile mari cu recâștigarea și menținerea domniei, l-au făcut să mărească tot timpul sarcinile țării. A reparat mai multe mănăstiri și a zidit mânăstirile Frumoasă și Pantelimon (București) și a înființat tot acolo și un spital. A murit ca domnitor la 23 august 1752 ( posibil ca urmare a unei supradoze de opium ) și este înmormântat la mănăstirea Pantelimon (București).
Grigore al II-lea Ghica () [Corola-website/Science/299320_a_300649]
-
îl obligă astfel pe Vasile Baciu să i-o dea de nevastă împreună cu o parte din pământuri. Obținând avere, Ion dobândește situație socială, demnitate umană și satisfacerea propriului orgoliu. În celălalt plan, familia învățătorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea își zidise casa pe lotul ce aparținea bisericii, cu învoirea preotului Belciug. Relațiile învățătorului cu preotul se degradează cu timpul, de aceea Herdelea se teme că ar putea pierde toată agoniseala și i-ar rămâne familia pe drumuri. Preotul Belciug, rămas văduv
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
, de la grecescul αντιμένσιον, "pe masă", este un obiect liturgic al ritului bizantin. După apariția catacombelor la Roma, și mai ales după sfârșitul persecuțiilor, sfântul Damaschin I, a zidit o biserică peste catacombele sfântului Calixt. De aici începând, creștinii au început a folosi ca masă pentru euharistie mormintele martirilor. În Apus s-a făcut obiceiul ca episcopul să sfințească o piatră cu moaște, iar piatra să fie pe masa
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
între țăran și moșier. Prin reciprocitatea obligațiunilor faceți să dispară acest de pe urmă vestigiu al sclăviei antice, și atunci cetățenii și comunele nu vor avea nevoie ca statul să intervină ca să le orînduiască bunurile, să le administreze proprietățile, să le zidească porturile, malurile, canalele, drumurile; nici ca să tocmească târgurile, să facă judecată, să școlarizeze, că conducă, să controleze, să le cenzureze oamenii, să supravegheze, să apere și să facă ordine, ci oamenii vor se putea închina celui Preaînalt, își vor putea
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
al ierarhilor din Moldova și Țara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iași. Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj. Vasile Chezan, tatăl unuia din călugării arestați în 1948 (anul interzicerii Bisericii greco-catolice din România) a salvat icoana primită de la episcopul de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu, zidind-o într-unul din pereții casei sale, adăpostindu-o de prigoana ateistă a anilor care au urmat o dată cu ocupația sovietică. În 1964, aflat în pragul morții, acesta a refuzat să-și părăsească domiciliul. În clipa trecerii spre viața veșnică, bătrânul
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
Radu de la Afumați sau poate Radu Paisie (D.I.R., Secolul XVI, vol.V, p. 75-76). De altfel confirmarea acestora vine din însăși pisania păstrată la Muzeul de Artă al României care are următorul text „Această sfăntă besearecă ci se chemă Pinul [...] ziditu-o-am de în temelie eu [...] Io Mateiu Băsărab voievod, împreună cu doamnă me, Ilina, că era bătr<â>nă de lemn și stricat<ă>; văl<ea>t 7156 (1647). Isprav<nic> Radul cap<itan> ot Buz<ău>.“ Biserica de piatră
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
Patriarhiei de la Constantinopol se confirma același lucru („Catalogul documentelor Țării Românești din Arhivele Statului”, vol.V 1640-1644, București, 1985, p. 111-113, 179-180). Cu toate acestea, în lunga pisanie din pronaos, păstrată integral, se spune că „[...]s-a început a se zidi în luna lui iunie 27 de zile, în anul 7158 (1650)[...]”. Este greu de explicat inadvertența aceasta, unii cercetători afirmând că la 1650 erau terminate lucrările, iară nu începute, motivele unui așa lung termen de execuție fiind puse pe seama luptelor
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
înzestrări cu pământuri în satul de moșneni nu a fost tocmai un act de bunăvoință al acestora căci la 12 iulie 1654, după moartea marelui voievod, într-un act emis de Constantin Șerban se spune că „[...]Matei voievod, după ce a zidit domnia sa mănăstire acolo la Brebu, el a fost hotărnicit toată moșia Brebului cu 12 boieri și cu jupanul Preda mare vornic și a propit moșia megieșilor, de a pus pe toți megieșii în mijlocul pădurii și le-a aprins casele ca să
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
cînd culegea roadele talentului scriitoricesc; ca apoi să devină umil, alergînd în căutarea unui mic împrumut, spre a-și acoperi găurile lăsate de nesocotința ce-l dezechilibra. Și, din nou, cînd se găsea în stare „explozivă”, generozitatea răbufnea vulcanic. Era zidit din contraste. Copil amărît, în lipsă; nabab risipitor, în abundență. În orice împrejurare, sclipitor în replică.”".
George Ciprian () [Corola-website/Science/298909_a_300238]
-
Pieții Poștei se află Piața Fântânii. Orașul istoric / vechi se întinde între Piața Poștei, Episcopie și râul Plessur. Clădirea Episcopiei datează din anii 1732-1733. La estul orașului vechi se află Piața Guvernului, cu clădirea guvernului denumită în retoromană "Casa Gri", zidită în 1752. Tot aici se află și biblioteca cantonului, arhiva națională și cancelaria de stat. În Piața Guvernului mai există monumentul Vazerol, reprezentând unirea celor trei regiuni ale cantonului din 1471. La sudul acestei pieți, lângă episcopie, se află catedrala
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]