40,634 matches
-
morții lor... Uneori sunt aceiași? Poate, dar nu suntem siguri. Și cum să fim siguri, dacă nu-i pomenim? Îl pomenim doar pe Ceaușescu... De el putem fi siguri. E mortul nostru, al tuturor. De aceea se și menține în amintirea colectivă și se poate vorbi de el ca despre un adevărat erou al secolului XX. Căci e clar, morții au nevoie să vorbești de ei ca să nu dispară cu desăvârșire. De morți numai bine... Da, să vorbești despre ei de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nici destul de fideli. Așa că le lua vorba din gură și se traducea singur. Și în franceză, și în engleză! Aplauze la scenă deschisă. Michel Deguy, care moțăia până atunci, s-a trezit. Robbe-Grillet avea un aer admirativ. Probabil că în amintirea acestor scriitori Iliescu era un fost aparatcic pe care nu dădeau prea multe parale. Numai că dacă Chirac o rupe pe americănește, pentru că a spălat vasele într-un restaurant din New York când era student, iar Bush nici americana n-o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
te consoleze că nu abrogă decretul prin care Ceaușescu îți luase cetățenia. Dar tu te-ai repezit să i le dai lui Constantinescu. Te-a invitat la Scroviștea și te-ai dus cu cărțile plocon. Cu dedicație amicală, chipurile în amintirea anilor de facultate când erați colegi de grupă. Ți-a mulțumit, pe urmă ți-a împuiat capul cu isprăvile lui diplomatice, cât de amical îl tratează Blair și cum se bate el pe burtă cu D’Alema. Îl ascultai, o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
drumul cel drept, acela al capitalismului victorios, al mondializării, al americanizării globale. De aceea nici nu ezită să se amestece în „treburile interne” ale bătrânului continent. Sprijină candidatura Turciei, care nu e în Europa decât cu vârful papucului și cu amintirea pașalâcurilor de odinioară. Și poate că tot ei (împreună cu turcii?) vor sprijini și intrarea României și instalarea ei fie și în podul hotelului. La cucurigu! Au uitat probabil că unul dintre ai lor (Huntington) atrăgea atenția asupra barierei cultural-religioase pe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
efectuate de vreun corector ceva mai isteț). într-o formă primară, succintă, reprezentând cel mult jumătate din textul existent în volume (și fără organizarea pe ani, narațiunea urmând fluxul unei rememorări foarte libere, evitând, de obicei, datele precise și documentele) amintirile lui Bacalbașa publicate de noi acum au apărut mai întâi în foiletonul de sâmbătă după-amiază al ziarului Adevărul (primul fragment în „Cronica săptămânală“. de Constantin Bacalbașa, foiletonul XXX, Adevărul, an. XXXV, nr. 11 772, 14 august 1922, p. 2, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să renunțe de a protesta în contra răpirii celor 3 județe basarabene. Bineînțeles, toată opinia publică, ca și guvernul, resping aceste oferte nedemne.* Notele marcate cu asterisc se referă la variante de text rezultate din colaționarea acestuia cu versiunea inițială a amintirilor apărute în cotidianul Adevărul și sunt reproduse la sfârșitul volumului, p. 263 (Addenda, I). Dar Anglia face febril pregătiri de război. Rusia, pe de o parte, refuză să supună Tratatul de la San Stefano ratificării unui congres european, iar pe de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
n-ar fi închirierile teatrului la trupele streine și balurile mascate, actorii ar muri de foame. Dar iată că sosește și marele tragedian Tommaso Salvini, rivalul lui Rossi. Întâia lui reprezentațiune este Moartea civilă. Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n-a putut-o doborî. Incontestabil artist superior, unul din cei mai covârșitori ai Europei de atunci, însă parcă tot Rossi întrunea cele mai multe sufragii. Critica, la noi rudimentară, atunci s-a mărginit a lăuda și a înălța fără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prin virtuțile sale civice și militare!“ Apoi a început defileul tuturor demnitarilor și a delegaților din toate unghiurile țării, delegații a 3000 de comune. Seara, iluminație strălucită în oraș și la șoseaua Kiseleff. După urma acestei sărbători au rămas câteva amintiri nostime. Așa, de exemplu, s-au comentat mult cuvintele rostite de C.A. Rosetti Reginei. Se spunea că Rosetti era amorezat de Regină și că nu pierdea niciodată prilejul de a-i spune o amabilitate. De rândul acesta a găsit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
furtunul unei pompe și s-a lăsat în jos pe el. Focul, foarte violent, s-a propagat repede. El a consumat, din nenorocire, și lucruri de mare valoare. Școala de Belle Arte a ars cu multe desene, modele, tablouri și amintiri, dar mai dureroasă a fost pierderea întregii colecțiuni botanice a doctorului Brândză. Dimineața, profesorul era pe trotuar, plângând ca un copil când și-a dat seama că rodul atâtor ani de muncă a fost mistuit în câteva clipe. Acest sinistru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
afară de excepții norocoase - se cer spinări încovoiate. Am vorbit mai sus despre manifestarea pe care au făcut-o studenții în fața legațiunii austro ungare, ca protestare împotriva agresiunii înfăptuită la Cluj de către studenții unguri față de studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui subiect. Nu e rău ca generațiile de astăzi să le cunoască. Agitația intrată în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte că situația
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
A. Rosetti ca liberal disident. (Id., ibid., foiletonul XXXIX, AD., nr. 11 834. 15 octombrie 1922, p. 1.) Pagina 219 * în ziua de 3 mai 1884 s-a dat la Cluj de către Societatea Iulia a studenților români o serbare în amintirea lui 3/15 mai 1848. Ungurii au pătruns în sala Societății, au bătut pe români, iar presa ungară a cerut să se ia măsuri împotriva profesorului Silași care preda la Universitatea din acel oraș limba și literatura română. La București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
această micșorare de teritoriu care nu atingea deloc puterea unui Imperiu așa de mare. Principele de Bismarck cugetă că opera Congresului ar fi incomplectă dacă înalta Adunare ar lăsa să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna în viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României. Se teme că Congresul, nevoind a satisface simțimântul istoric al Rusiei, să nu micșoreze sorții dăinuirii operei sale. Președintele crede însă că ar fi preferabil de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aprilie 1877, care poartă subscrierile și ratificațiunile cabinetului imperial, ar fi de ajuns spre a ne păstra o regiune însemnată a Dunării, cu care e legată foarte strâns prosperitatea comercială a României. S-a invocat, spre a susține retrocedarea Basarabiei, amintiri de glorie și de izbânzi militare. Dară, într-un așa lung șir de războaie armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu li se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nimeni altcineva, departe de Theba; și mă va urmări pînă la moarte. Ar fi simplu să spun: sîntem ceea ce vor Împrejurările vieții noastre. Dar nu destinul, ci eu am fost În fața sfinxului. Și n-am uitat nimic din faptele mele. Amintirea lor m-a Împins să aflu cine sînt. Dacă sînt victimă, sînt victima acestei memorii. Ea a luat locul sfinxului și trebuie să-i răspund, În ziua cînd nu voi mai ști ce să-i răspund, mă va ucide. Zeii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a Împins să aflu cine sînt. Dacă sînt victimă, sînt victima acestei memorii. Ea a luat locul sfinxului și trebuie să-i răspund, În ziua cînd nu voi mai ști ce să-i răspund, mă va ucide. Zeii n-au amintiri și de aceea nu vor ști niciodată ce e nefericirea... Ar trebui, poate, să astup cu țărînă gura acestui sfinx nesățios, ori să Încep să rîd ca un nebun, să-mi bat joc de rătăcirile mele și să uit. Însă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
destinul... și cîtă frumusețe de care mîinile mele nu se mai pot apropia... Mă acoperă un mîl tulbure și poate undeva sub el vor Încolți semințele liniștii, ca să mă pot gîndi În voie la sfinx. PÎnă atunci, voi lua mereu amintirile de la capăt. Și mă simt liber pentru că sînt În stare să repet că toate aceste lucruri Îmi aparțin. M-aș putea răzbuna strigînd: Veți muri și voi care mă loviți și rîdeți de nenorocirile mele! Dar nu vor Înțelege nimic
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
clipei care urmează. Labirintul nu mă mai interesează după ce l-am părăsit. La ce mi-ar folosi să mă Întorc? Să mă mînjesc de sîngele unui monstru mort? Aud adesea vorbindu-se despre curajul de a lumina cu o torță amintirea lucrurilor care au fost. Dar mie nu-mi place să spun: am iubit. Vreau să spun: iubesc. Și: voi iubi mîine din nou. De ce m-aș bucura pentru lucruri care nu mai există? Zeii mi-au dat o viață pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pereche de sandale și o sabie pe care la șaisprezece ani le-am luat, urnind stîncă, și am plecat În căutarea părintelui meu. De atunci nu m-am Întors niciodată la stînca aceea. Nu am ce găsi sub ea decît amintirea unui copilandru. Destinul meu e să ridic o singură dată fiecare stîncă. În clipa cînd am lăsat-o să cadă, a Închis ca Într-un mormînt o parte din mine. Mormîntul meu nu va fi unul singur, ci În toate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
bucuria posibilă din succesele sale, de teamă să nu ajungă la ceea ce bănuiește amar În ele. Preferă de aceea să fie risipitor. Iar ochii lui scînteiază ca un frig luminos. Nu va putea spune niciodată: toate acestea, marea, stîncile, nisipul, amintirile Îmi aparțin pentru că nu mi-a fost teamă În mijlocul lor să mă gîndesc la mine așa cum sînt. Îmi reîmprospătez aventura lui Tezeu din Infern unde a coborît Împreună cu prietenul său Piritou ca s-o răpească pe Persefona. Nu-l preocupă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În labirintul dragostei ce ți-o port. Iar eu sînt convinsă că Minotaurul trăiește În noi. Tu l-ai omorît, prin urmare ți-ai cîștigat dreptul să pleci. Eu Însă n-am atîta curaj Încît să mă ridic Împotriva unei amintiri... Și nu mă doare atît faptul că ai fugit. Știam foarte bine că acesta e destinul tău. Tu Însuți spuneai că acei care se tem rămîn. Eu fac parte dintre ei. M-am temut și pentru viața ta, cînd ai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Închisoare. Și despre peripețiile lui Ulise am Învățat totul, În afară de faptul că Ithaca este nu numai sfîrșitul logic și necesar al Odiseii, ci și condiția ei. Fără ea, aventura lui Ulise ar fi lipsită de sens. El deapănă prin labirint amintirea unei insule. Dincolo de gesturile unui aventurier intrepid și abil, apare deodată frînghia care-l leagă de catarg intrîndu-i adînc În carne și apărîndu-l de o eroare fatală. Și dacă astăzi știu mult mai multe lucruri despre greșeli și despre fidelitate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
marea, nu vreau să evit ceea ce mă silește să confrunt. Cine asculta cîntecul sirenelor uita să mai bea, să mai mănînce, uita de el Însuși, urmărindu-le pînă ce corabia se zdrobea de stînci; din clipa cînd nu mai aveau amintiri, corăbierii erau pierduți. Ulise se leagă deci de catarg pentru a nu uita. Șiretenia sa stă În a se Împotrivi uitării. Pe de altă parte, nu s-ar spune despre el că nu este prudent și față de memorie, căci se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
le poruncește marinarilor săi. SÎntem departe de cei pentru care trecutul reprezintă unicul timp adevărat și sigur. Pentru acest grec hotărît să revină În Ithaca, memoria e altceva decît la Proust care construiește din parfumul unei flori „edificiul imens al amintirii” și face din amintire un loc de exil voluptuos, reparator și plin de promisiuni. La Proust memoria Însăși este aventura. Singurele paradise adevărate sînt paradisele pierdute, spune el. Vrînd să evite orice surprize, clădește numai cu timp definitiv, În care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
SÎntem departe de cei pentru care trecutul reprezintă unicul timp adevărat și sigur. Pentru acest grec hotărît să revină În Ithaca, memoria e altceva decît la Proust care construiește din parfumul unei flori „edificiul imens al amintirii” și face din amintire un loc de exil voluptuos, reparator și plin de promisiuni. La Proust memoria Însăși este aventura. Singurele paradise adevărate sînt paradisele pierdute, spune el. Vrînd să evite orice surprize, clădește numai cu timp definitiv, În care nu se mai poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Astfel, memoria făgăduiește totuși prea mult. Ea proliferează fastuos pentru a ține loc de viitor. Ceea ce reușește să uite această memorie prodigioasă este tocmai lipsa ei de speranță. Proust și-a exilat sfinxul În trecut, l-a făcut prizonier Între amintiri și l-a dresat să Întrebe numai despre ceea ce a fost. Monstrul biruit de Oedip a devenit la el un animal de laborator prăfuit pe labe de nisip de la piramide. Memoria nu mai e necesară ca un echilibru, ci ca
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]