40,625 matches
-
În fața judecătorului, că avea daraveri cu Lică, iar de aici nu existau decât doua posibilități: ori Lică e dovedit și pedepsit, iar Ghiță, ca om Însoțit cu un făcător de rele, nu putea să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se aștepte la răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că mărturiile tuturor duc spre sacrificarea lui Buză-Ruptă și Săilă Boaru, condamnați la Închisoare pe viață. Ghiță era convins că ei sunt nevinovați, dar nu lea luat apărarea ca să nu se pună În primejdie... avea nevastă și copii. Lică a scăpat datorită mărturiei lui Ghiță, potrivit căreia În noaptea aceea nu plecase de la Moara cu noroc. După proces, Ghiță se simte foarte vinovat că a jurat strâmb și spune, cu lacrimi În ochi: „Iartă-mă, Ano!... Iartă-mă cel puțin tu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și au pornit În urmărirea lui. Ghiță s-a dus spre Moara cu noroc, ca să-și Încheie socotelile cu Ana. Și pentru că Îi era dragă, Își propune s-o omoare „cum mi-aș omori copilul meu, când ar trebui să-1 scap de chinurile călăului”. Cuprins de remușcări și chinuit de sentimentul vinovăției, Ghiță Îi destăinuie Anei că plecase la Ineu, să-1 aducă pe Pintea, ca să-l prindă pe Sămădău cu șerparul plin cu bani Însemnați, luați de la arendaș. Plângând, Ana Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
el În posesia pământului pe aceeași cale. Pasiunile lui sunt diferite, În funcție de scopurile urmărite. Își ascunde dragoastea față de Florica, o tăinuiește și se preface, În schimb, Îndrăgostit de Ana. După o Întreagă poveste obține pământul mult râvnit, dar ceea ce urmează scapă de sub controlul personajului. După moartea Anei și a copilului și după „tranzacția” făcută cu preotul Belciug, Ion are iluzia că se poate Întoarce la fosta lui iubire. Cel de-al doilea plan al romanului are În centrul atenției lumea așa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spună să-i ia fata de soție, că a făcut-o de râs. Vasile Baciu află atunci că George nici macar nu a atins-o pe fata lui. Venit acasă, o ia la bataie pe Ana, Încercând și vecinii s-o scape din măinile lui. Sfătuit de tatăl ei, Ana se duce la Ion, cu gândul să-i propună acestuia să se căsătorească, dar răspunsul lui Ion nu a fost cel așteptat. El i-a spus că vrea să-l Întâlnească pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai căuta... că a plecat la București.” Achim plecase Într-adevăr diminieață tare cu oile la București, cu un gând ascuns, știut numai de el și de frații mai mari, Paraschiv și Nilă. Nicolae era bucuros că-n felul acesta, scăpa de Bisisica, o oaie neagră care Îi făcea zile fripte. Ilie Moromete reprezintă o tipologie țărănească cu o tradiție bogată, nu numai În literatura română, ci și universală. Dacă vorbim de acest tip uman din literatura română mai veche, trebuie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sale. Este memorabil momentul când săpând un șanț pe o ploaie teribilă, Își pune o serie de Întrebări chinuitoare din care Încearcă să desprindă adevărul despre el Însuși. O trăsătură de caracter moromețiană este predispoziția către ironie. Lui nu-i scapă din vedere latura comică a lucrurilor; pe seama lor se distrează copios, În orice Împrejurare ivită Întâmplător. O primă latură comică a vieții o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe situații. Setea de Îmbogățire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Manda lui Bodârlache. Moromete joacă, precum un artist, o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor indivizi, printre ele numărându-se scurtimea minții, pripeala, mersul, atitudinile, vorbirea, lipsa de gândire logică etc. O scenă În care este surprinsă cu subtilitate această tendință ironică este cea a tăierii salcâmului. Pe erou Îl sâcâie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de ceva anume, mai curând el este o victimă a propriei sale comportări. Are Însă o plăcere deosebită de a se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În ograda lui a jandarmilor, să-l caute și să-l prindă pe Achim pentru că l-a bătut zdravăn pe paznicul moșiei Marica. Achim nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În ograda lui a jandarmilor, să-l caute și să-l prindă pe Achim pentru că l-a bătut zdravăn pe paznicul moșiei Marica. Achim nu făcuse altceva decât să-l apere pe Nicolae, fratele său vitreg, bătut de paznic că scăpase oile pe moșia păzită de el. După ce jandarmii se zbuciumă cât consideră Moromete că merită, le spune acestora, cu o calmitate proverbilă, că băiatul „a plecat la București.” Pentru a se distra pe seama prostiei lui Gheorghe Udubeașcă, Îl stârnește la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele la care este supus și drept urmare, este nevoit să rătăcească printr-un labirint al obiectelor, pe care Îl străbate Într-o stare de veghe și coșmar. Întors În oraș, după câteva ore, plecând de la reprezentările
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
benefică și Iona se Întreabă,, de ce trebuie să ducă oamenii un astfel de trai, de ce Îi mai mănâncă chitul, dacă n-are condiții?”. Iona devine Încrezător, „o scot eu la capăt Într-un fel și cu asta, nici o grija”, apoi scapă cuțitul și se Închipuie că este o unghie mare și puternică, „ca de la piciorul lui Dumnezeu”; cu ea Începe să spintece burțile peștilor despărțind „interiorul peștelui doi de interiorul peștelui trei”, ca să iasă la lumină. Iona rămâne singur cu propria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imensa...”. Deși i „s-a Întâmplat o mare nenorocire”, Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea repetabilității existențiale a omului fiind sugerată prin rugamintea adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se succed cu vioiciune, cu tonuri grave sau ironice. Primind multe scrisori, Iona remarcă faptul că „scriu nenorociții, scriu”, cu speranța deșartă a naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții”... „stăpânii sunt Îmbrăcați prost și slugile poartă haine strălucite...” Toate aceste neîmpliniri nu-i puteau scăpa lui I. L. Caragiale. Interpreții, cu mici excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă...” Publicul trebuie să fie răsplătit pentru aplauzele sale, dar puținele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Spania, Olanda, Franța și Anglia în raport cu operația de „cucerire a ariilor periferice”. În consecință, ele tind să fie prinse în cercul vicios al creșterii cheltuielilor militare și guvernamentale, al presiunilor spre impozitare și al revoltelor interne. Singura cale de a scăpa din acest cerc vicios este să cucerești și, astfel, să procuri venituri sporind securitatea în interior într-un ritm care să depășească cheltuielile militare și rezistențele interne. Statul care este cel mai capabil să mențină un imperiu cucerind periferia va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest cerc vicios este să cucerești și, astfel, să procuri venituri sporind securitatea în interior într-un ritm care să depășească cheltuielile militare și rezistențele interne. Statul care este cel mai capabil să mențină un imperiu cucerind periferia va putea scăpa de acest ciclu; inamicii săi care rămân în urmă în privința cuceririi străine (externe) vor rămâne în urmă și acasă. (Randall, 1988, p. 96) Observăm deci că marea rivalitate și bătălie între statele centrale (sau metropolitane) nu se mai desfășoară în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românească vreme de șapte ani. În această perioadă reușise să transforme radical România și să „crească” o clasă capitalistă autohtonă pe care o pornise de la zero și o dusese până la nivelul de capital mediu și care acum își dorea să scape de sub tutela politică și administrativă și să se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică care are loc și pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii patru-cinci ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a se relansa după 2000. Pensiile urmează îndeaproape modelul evolutiv al salariului mediu, cu excepția anului 1998 și, ulterior, anului 2002. Primul an al tranziției este marcat de o creștere a valorii reale a principalelor venituri ale populației sub presiunea socială. Scăpat din vederea „opiniei publice”, salariul minim a cunoscut o relativă stagnare în primii doi ani, după care a scăzut vertiginios până în anul 2000. Această „pierdere din vedere” a survenit mai ales ca urmare a inflației accelerate de la debutul tranziției, când
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1978 sub semnătura "istoricilor" Aurel Karețki și Maria Covaci 4, cercetători la vremea respectivă în cadrul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. În ceea ce privește derularea și autorii masacrului, Aurel Karețki și Maria Covaci afirmă că evenimentele au scăpat de sub control în ziua de sâmbătă, 28 iunie, când trupele germane cantonate în cartierul Tătărași au început maltratarea populației evreiești, fiind secondate în această acțiune de legionari: "Inițiativa a aparținut hitleriștilor, iar traducerea în faptă a revenit aceluiași Manoliu Mircea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
depășesc puterea de evocare: femei cu părul în flăcări, oameni răniți și aprinși de vii, ieșeau prin acoperișul sau spărturile magaziilor incendiate, căutând înnebuniți o scăpare. De jur împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Chișinău, respectiv investigațiile efectuate în acest caz. 152. 20 noiembrie 1941. Nota înaintată de Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria Inspectoratului General al Jandarmeriei, referitoare la infiltrarea comuniștilor și teroriștilor sovietici în diferite localități, respectiv propunerea de exterminare a acestora pentru a "putea scăpa omenirea de pericolul comunist". 153. 26 noiembrie 1941. Nota nr. 2501 înaintată Armatei a 3-a de către Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria, privind înființarea pe Bug a lagărelor de internare pentru evrei, internarea în aceste lagăre a unui număr de 110.002
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în orice împrejurări prezintă un permanent pericol pentru siguranța de Stat. Astfel evreii Nuhan, cismar 128, din strada Principesa Maria Nr. 16 Galați, croitoreasa Hova129 și un altul Domescu fotograf 130, toți evrei, care locuesc la aceiaș adresă, nu le scapă prilejul în nici o discuțiune ca să nu comenteze mersul evenimentelor având toată convingerea de reușită a Angliei și Rusiei Sovietice. În cercuri restrânse printre locatari provoacă discuțiuni și răspândesc știri despre unele pretinse victorii engleze contra puterilor Axei și că odată cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a jefui sau maltrata, atacă populația evreiască și omoară la întâmplare astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc a supt, a sărăcit, a speculat și a oprit desvoltarea neamului românesc timp de câteva secole. Nevoia de a ne scăpa de această plagă a românismului este de nediscutat, dar numai guvernul are dreptul de a lua măsurile necesare. Aceste măsuri se află în curs de aplicare și ele vor fi continuate după normele ce voi hotărâ. Nu este însă admisibil
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
astăzi în sânul populației românești este că nu știu ce au făcut sovieticii cu acea parte din populație în special bărbați ce au fost ridicați de aceștia înainte de a părăsi pământul românesc. 2. Populația ucraineană: și aceasta se arată bucuroasă că au scăpat de regimul sovietic care le-a desorganizat proprietatea, familia și biserica. Totuși această bucurie trebuie luată de noi sub toată rezerva știut fiind că acești ruteni înainte vreme nu ne-au simpatizat iar perfidia cu care sunt înzestrați le este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
împușcați de români a fost combătută. Domnește mare îngrijorare asupra soartei celor ce au fost luați de ruși înainte de retragerea lor. Au fost ridicați în special bărbații. 2. Populația ucraineană: Și o parte din ucraineni se arată bucuroși că au scăpat de regimul bolșevic, care le-a luat totul, i-a pus la impozite enorme, silindu-i să muncească fără răgaz, dar fără folos pentru ei. Armatele româno-germane au fost în general bine primite și în satele locuite de ucraineni. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]