40,643 matches
-
resurselor umane, evaluarea relațiilor umane, a funcționării unei instituții pe baza criteriilor de valoare este o cerință esențială aptă a asigura o corectă abordare a omului și deplina sa participare la activitatea depusă. Experiența arată că abilitatea de a conduce, judeca și decide pe criterii valorice<footnote Termenului latin valor îi corespunde în grecește cel de axia = apreciere, prețuire, evaluare. footnote> se învață mai greu, întotdeauna fiind puși în situația de a folosi simultan valori diverse în raportul în care decidem
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
posibili și probabili<footnote Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., Probleme de metodologie în analiza realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote>. După Gustave Berger (cel care este considerat a fi inițiatorul analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
poeților, dramaturgilor și romancierilor, rareori se mărginește la analiza valorii strict estetice a operei lor. In majoritatea cazurilor se fac prezentări superficiale și incompetente ale activității acestor autori în chiar domeniul lor de specialitate. În realitate însă, Hume poate fi judecat corect numai ca filozof, Gibbon numai ca istoric, episcopul Butler numai ca apologet și moralist creștin, iar Adam Smith numai ca moralist și economist. 45 Dar în cele mai multe istorii literare acești gânditori sunt discutați în mod fragmentar, rupți din contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
nu înseamnă însă o pledoarie în favoarea unor denaturări subiective și arbitrare : problema de a face distincție între interpretările "corecte" și cele viciate rămâne, și va trebui să fie soluționată de la caz la caz. Istoricul literar nu se va mulțumi să judece o operă literara numai din punctul de vedere al epocii noastre - acesta fiind un privilegiu al criticului care reevaluează trecutul în lumina necesităților unui stil sau unui curent actual. 72 Pentru el ar putea îi chiar instructiv să privească o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
un scriitor de mâna întâi sau chiar de mâna a doua din timpul nostru merită și el să fie studiat. 74 De obicei lipsa de receptivitate sau timiditatea este cea care îi face pe profesorii de literatură să ezite a judeca singuri. Ei proclamă că așteaptă "verdictul vremii" fără să-și dea seama că acesta nu e decât verdictul altor critici sau cititori, inclusiv al altor profesori. Ideea, potrivit căreia istoricul literar se poate dispensa de critica și de teoria literară
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Dryden asupra lui Pope. Rupte de studiul literaturilor naționale în întregul lor, comparațiile între literaturi tind să se limiteze la probleme externe privind sursele și influențele, reputația și faima. Studiile de acest fel nu ne permit să analizăm și să judecăm o operă literară 78 individuală și nici măcar să abordăm ansamblul complicat al genezei ei ; în loc de aceasta, ele se ocupă cu precădere fie de ecourile unei capodopere, cum ar fi traducerile și imitațiile, de cele mai multe ori ale umor autori de mina
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Hotinului, singura scăpată de pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
instinct de apărare. El nu este numai un reprezentant al unei categorii sociale ci este, În primul rând, o individualitate. G. Călinescu spune despre el că este „un țăran filosof” dar, deopotrivă, și „un filosof țăran”. Chiar semenii lui Îl judecă astfel. Țugurlan, adversar ceva mai Înainte, Îl apreciază: „era sănătos, avea copii sănătoși, avea două loturi de pământ, era un om deștept care Îți făcea plăcere să stai cu el de vorbă... și pe lângă toate acestea mai era și un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui mediu școlar mai inclusiv. Rămâne de văzut în ce măsură programele și politicile educaționale orientate spre combaterea segregării își vor dovedi în timp eficiența în condițiile în care suportul social pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
14 Infanterie generalul Gheorghe Stavrescu releva faptul că în pogrom "au fost implicați și unii ostași care au părăsit unitățile și s'au dedat la arestări, jafuri și chiar masacrarea populației evreiești", aceștia fiind deferiți Curții Marțiale "spre a fi judecați și sancționați imediat"26. Inclusiv Conducătorul statului s-a văzut nevoit să emită la 4 iulie ordinul nr. 255 prin care condamna acțiunea militarilor izolați care "din proprie inițiativă și de multe ori numai în scopul de a jefui sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ziua de 29 Iunie a.c. au fost implicați și unii ostași care au părăsit unitățile și s'au dedat la arestări, jafuri și chiar masacrarea populației evreiești. Am ordonat ca toți aceștia să fie deferiți Curții Marțiale spre a fi judecați și sancționați imediat. 2. Pentru a nu se mai produce asemenea abateri și în special la trecerea în Basarabia, ca efectivele să nu fie scăzute dedându-se la arestări, terorizări și masacre ordon următoarele: a. La primirea prezentului ordin toți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de situațiuni noi, unele aparente altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție. Rezultatele imediate ale acestei adevărate revoluții de ordin economic, nu sunt cunoscute îndeajuns, deoarece până acum lipsesc datele oficiale și exacte. Pentru a judeca valoarea acțiunii de până acum, în scopul de a ști cum trebuie îndrumată în viitor pe baze exacte, urmează să se culeagă și centralizeze datele necesare. În acest scop, se propune în anexele de la partea finală a Studiului de față
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai puține zile. 3./ Evreii nu vor fi folosiți în Birouri în contact cu publicul, sau cu funcționari români. 4./ La 22 Decembrie 1941 va înceta munca pe timpul sărbătorilor. 5./ Evreilor infractori li se vor încheia acte și vor fi judecați cu precădere. D. O. Șeful Secției I. Colonel, ss. Georgescu Șeful Bir. 7.B. Maior ss. Popescu Eugen Comunicat: Cdt. I-VII Ter. Cerc. Recrutare M.St.M., S. VI Pentru conformitate: ss. Constantinescu Traian Lt. Col. Constantinescu Traian AMR, fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
anexează lista prețurilor fixate de autoritățile din Tiraspol pentru lucrul în ateliere (Anexa Nr. 3)899. La analiza de mai sus trebuie să adăugăm și faptul că acest ghettou servește și ca loc de adăpost pentru evreii chemați să fie judecați sau cercetați de Curtea Marțială cărora trebuie să le dea și masă, așa că cheltuielile ghettoului sunt mult mărite. Față de constatările făcute am luat următoarele măsuri verbale: a/. Dl. Prefect 900 să ia contact cu prefecții în ghettourile cărora se găsesc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a întregei familii. Domnul General Șef. General ss. Arhip"; "2 IUNIE 1942. Suntem în războiu. Evreii sunt mobilizați la muncă în timp de războiu. Ca orice mobilizat, care nu răspunde, vor suferi rigorile legilor de nesupunere la mobilizare sau dezertare. Judecați rapid și pedepsiți, urmând ca pedeapsa să o execute în lagărele din Transnistria. General ss. Șteflea". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 21-22. Documentul nr. 264 MARELE STAT MAJOR Secția I-a Bir
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de circa 8000 de evrei din Cernăuți. III. Pe nota Secției I-a, Nr. 42.071 din 31.V.9421014, Domnul General Șef, a pus rezoluția ca evreii să execute pedeapsa în lagărele din Transnistria, după ce în prealabil vor fi judecați de Curțile Marțiale. IV. Întrucât aplicarea acestei măsuri pe cale judecătorească, durează mult timp, Curțile Marțiale fiind supra aglomerate de procese; Secția I-a roagă cu insistență să binevoiți a aproba: a) aplicarea pedepsei cu trimiterea în Transnistria, pe cale administrativă a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de neprezentare la chemarea pentru muncă obligatorie. Pentru ca această acțiune represivă să se facă simțită cât mai neîntârziat asupra evreilor vinovați, am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune ca inculpații evrei, din categoria de mai sus, să fie judecați de Curțile Marțiale, cu precădere. Subșeful Marelui Stat Major General, I. Arhip Șeful Secției I-a Colonel, Borcescu *) Adnotare: "Din oficiu". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2954, f. 46. Documentul nr. 272 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
războiu, autoritatea militară superioară, din regiunea armatelor de operații sau din regiunea interioară, va putea edicta, prin ordonanțe publicate și afișate, fapte și pedepse menite să garanteze siguranța armatei, apărarea țării și ordinea publică. Infracțiunile prevăzute de aceste ordonanțe se judecă de pretorii militari sau de Curțile Marțiale, potrivit dispozițiunilor art. 130 și 145 din codul justiției militare. Totuși Comandamentul Militar Odessa, prin ordonanța Nr. 9, din 16 Martie 19421300, prevede prin art. 3, 5 și 7, că vor fi împușcați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prevăd pedepse cu moartea nu este necesar a se întocmi un Decret-Lege, pentru instituirea unei proceduri rapide speciale, deoarece potrivit dispozițiunilor procedurale în vigoare din Codul Justiției Militare, infractorii la Ordonanțele Comandamentelor Militare pot fi trimiși direct în judecată și judecați în 2-3 zile. DIRECTORUL CONTENCIOSULUI GENERAL MAGISTRAT /ss/ C. Manoliu 1313 DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE COLONEL MAGISTRAT/ss/Aramă G. I. Pentru conformitate Lt. Colonel Magistrat ss. M. Busuioceanu M. Busuioceanu *) Adnotare: "A se raporta ordinul de executare făcut de Direcția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General Antonescu" (22.06-17.07.1941). Arestat la 23 august 1944 pentru refuzul de a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, este predat autorităților sovietice la începutul lunii septembrie. Deținut și anchetat în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946), este readus în țară, judecat și condamnat la moarte de așa-zisul "Tribunal al Poporului". Executat la Jilava în data de 01.06.1946. General de corp de armată (din 16.09.1940); general de armată (din 05.02.1941); mareșal (din 21.08.1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
inspector general al Artileriei (08.09.1945-08.09.1946); este trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă la 09.08.1947. Acuzat în primii ani postbelici pentru rolul său în cadrul evenimentelor din Iași, este arestat în 1947, judecat și condamnat în iunie 1948 la muncă silnică pe viață. Moare în închisoarea din Aiud în 10.01.1951. General de brigadă (din 25.10.1939); general de divizie (din 25.10.1942); general de corp de armată (din 01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ambele instanțe găsindu-l nevinovat pentru activitatea desfășurată în calitate de prefect al județului Iași. În consecință, în conformitate cu adresa 6704 din 26.11.1946 a Parchetului General adresată secretariatului Ministerului de Război, cazul său a fost clasat. În mai 1948 este arestat, judecat și condamnat prin sentința nr. 2628 din 26.06.1948 la muncă silnică pe viață, 100 milioane lei amendă și degradarea civică pe timp de 10 ani. Este eliberat din închisoare în 1960 și i se fixează domiciliu obligatoriu în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.02.1922. Comandant al Legiunii de Jandarmi Hotin (din 1941). Arestat în 1945, a fost judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 5 ani temniță grea. A trecut prin închisoarea Jilava, unde moare la 15.08.1949. Locotenent (din 01.09.1917); căpitan (din 01.04.1923); maior (din 01.01.1934
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 01.04.1936). 357 Mircea Manoliu (1917-?), de profesie adjustor de motoare, legionar. Concentrat la începutul războiului în Regimentul 13 Infanterie din Divizia 14 Infanterie cu gradul de sergent T.R., a participat activ la pogromul din Iași. Arestat și judecat de Curtea Marțială a Comandamentului 4 Teritorial în 1941, a fost achitat. Rearestat de autoritățile comuniste în martie 1945, a fost acuzat de crime de război și condamnat în 26.06.1948 la muncă silnică pe viață. A trecut prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]