40,902 matches
-
precum "maxima propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a voinței, căreia îi sunt subordonate mai multe reguli practice. Ele sunt subiective sau maxime, cînd condiția este considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința lui; dar sunt obiective sau legi practice, cînd condiția e recunoscută ca obiectivă, adică
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
care nu sunt decît principii subiective”. Imperativul categoric formulat de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor este cel mai cunoscut exemplu de poruncă: „"Acționează numai conform acelei maxime prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală"”. Michael Polanyi în munca sa pe domeniul cunoașterii tacite a evidențiat importanța maximei atât în modurile cunoașterii implicite, cât și în cele explicite: „Maximele sunt reguli, aplicarea corectă a acestora face parte din arta lor... Maximele pot funcționa doar în cadrul
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
rațiunea este bună în sine și că toți indivizii sunt ființe raționale. Contribuția sa majoră a fost teoria imperativului categoric care susține că trebuie să acționezi întotdeauna conform unei asemenea maxime care poate să devină în același timp o lege universală (ex: Să nu ucizi, să nu furi etc.), adică să fie aplicabilă pentru toți într-o situație identică. Exemplificare: "Sunteți într-o stație feroviară. Pe linia din fată dumneavoastră sunt legate 5 persoane, iar un tren cu frânele distruse se
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
geometria este știința care determină sintetic a priori proprietățile spațiului. Mai precis, Kant dorește să spună că atunci când subiectul își imaginează un corp sau vede un corp în realitate, acesta este (deja) reprezentat în spațiu. Relațiile spațiale și temporale sunt universal necesare. Spre deosebire de acestea, predicatele (culori, gust) care nu sunt condiții necesare sub care obiectul poate deveni pentru noi obiect al simțurilor sunt legate cu fenomenul numai ca efecte (adăugate contingent). Ele sunt întemeiate pe senzație, respectiv pe sentiment, ca efect
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
pentru noi obiect al simțurilor sunt legate cu fenomenul numai ca efecte (adăugate contingent). Ele sunt întemeiate pe senzație, respectiv pe sentiment, ca efect al ei și depind de modificări ale subiectului nostru. Condiția de posibilitate a cunoașterii unor legi universal necesare e constituită de legi ale unei naturi în genere, legi valabile pentru toate stările de lucruri posibile, independente de experiență. Concluzia la care ajunge Kant este accea că, între „experiența face posibilă aceste concepte” și „aceste concepte fac posibilă
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
filozofic introdus de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor. Acesta constituie o parte importantă a imperativului categoric, care presupune că trebuie să acționezi numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. Semnificația precisă a noțiunii este discutabilă, însă cea mai comună interpretare este aceea că imperativul categoric propune să acționezi în așa fel încât să vrei ca și ceilalți să acționeze identic cu tine. Dacă acțiunea ar putea fi universalizata (ex
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
să nu furi, să nu ucizi), atunci este moralmente acceptată. Universalitatea legii potrivit căreia se produc efecte constituie ceea ce se numește propriu-zis natură în sensul cel mai general al cuvântului (în ceea ce privește forma), adică existența lucrurilor, întrucât este determinată de legi universale, imperativul universal al datoriei ar putea fi exprimat și astfel: "acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii". "Explicația kantiană": „Mai întîi, conform conceptului datoriei necesare față de sine datorii însuși, acela care
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
furi, să nu ucizi), atunci este moralmente acceptată. Universalitatea legii potrivit căreia se produc efecte constituie ceea ce se numește propriu-zis natură în sensul cel mai general al cuvântului (în ceea ce privește forma), adică existența lucrurilor, întrucât este determinată de legi universale, imperativul universal al datoriei ar putea fi exprimat și astfel: "acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii". "Explicația kantiană": „Mai întîi, conform conceptului datoriei necesare față de sine datorii însuși, acela care este obsedat
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
sensul cel mai general al cuvântului (în ceea ce privește forma), adică existența lucrurilor, întrucât este determinată de legi universale, imperativul universal al datoriei ar putea fi exprimat și astfel: "acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii". "Explicația kantiană": „Mai întîi, conform conceptului datoriei necesare față de sine datorii însuși, acela care este obsedat de gîndul sinuciderii, se va întreba, dacă acțiunea lui poate coexista cu Ideea de umanitate ca scop în sine. Dacă, pentru a
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
regăsită la plante) și facultății instinctuale (regăsită la animale), de exemplu: capacitatea de a organiza. Capacitatea din urmă este posibilă datorită facultății imaginației, considerată în Despre Suflet drept o caracteristică importantă a omului. Chiar dacă Aristotel o vedea ca trăsătură umană universală, ea se aplica în același fel și celor înțelepți, și celor neghiobi, fără nicio distincție. Porfir a redefinit omul drept un animal rațional muritor, și a considerat animalele ca având mai puțină rațiune decât oamenii. Conceptul de animal rațional este
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
a întâmplat în general, Mahler a retras ulterior planurile narative de la publicare. Lucrarea a fost prima dată publicată în 1897 de Friedrich Hofmeister. Drepturile au fost transferate lui Josef Weinberger la scurt timp după aceea și au ajuns ulterior la Universal Edition care a lansat o a doua ediție în 1910. A treia ediție a fost publicată în 1952 iar a patra ediție în 1970, ambele de Universal Edition. În 1899 a fost publicat un aranjament pentru pian la patru mâini
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
lui Josef Weinberger la scurt timp după aceea și au ajuns ulterior la Universal Edition care a lansat o a doua ediție în 1910. A treia ediție a fost publicată în 1952 iar a patra ediție în 1970, ambele de Universal Edition. În 1899 a fost publicat un aranjament pentru pian la patru mâini al simfoniei de către Bruno Walter. Simfonia este compusă pentru orchestră, cor mixt, doi soliști (soprană și contralto), orgă și un ansamblu de alămuri și percuție amplasat în afara
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
(, ICZN sau codul ICZN) este o convenție general-acceptată în domeniul zoologiei care stabilește modul universal de denumire științifică a organismelor tratate ca animale. principii Reglementarea numelor de animale este bazată pe șase principii centrale, care au fost stabilite (ca principii) în a treia ediție a Codului (1985): Acesta este principiul că, denumirea științifică a unei
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică () [Corola-website/Science/332905_a_334234]
-
României - d. 20 iulie 1966, București, RSR) a fost un poet român din Basarabia. A studiat la liceul de băieți din Bolgrad și la Universitatea din București. Debutează în presa literară din București. A scris versuri și traduce din literatura universală (Baudelaire), colaborând la "Limba română", "Litere", "Luceafărul literar", "Pasărea albastră", "Frize", "Orizonturi", "Viața Basarabiei", "Bugeacul" sau "Pagini basarabene". În 1938, la Bugeac, împreună cu I. Șt. Botez fondează revista literară "Moldavia". George Călinescu îl caracterizează pe Cavarnali ca fiind un reprezentant
Vladimir Cavarnali () [Corola-website/Science/332930_a_334259]
-
purtarea sa îl alungă și prin vasu-i de lut transpire-a greșelilor dungă, schimbă-i prietenia chiar pe niște sandale, chiar pe-o scară de șa pentru cale. Că, dacă soțul adevărului e mai folositor decât tiriacul (medicament socotit panaceu universal, dintr-un amestec de veninuri, cunoscut încă din timpul lui Nero, folosit și în Europa până în secolul al IX-lea), soțul răului e mai rău decât făr-de-leacul. IX (Demnitatea. Cumpătarea) O, tu, cel ce-aștepți a pomenilor ploaie, te ferește
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
de dragoste) (Ghazaliyat) și poezie satirică. Autor a numeroase ode ce înfățișează diverse experiențe ale vremii sale, a scris și despre lamentarea ce a urmat căderii Bagdadului în fața invaziei mongole din 1258. Elocvența și claritatea expresiei lucrărilor lui Saadi sunt universal recunoscute. Cu toate acestea, au existat divergențe în ceea ce privește încadrarea opiniilor și ideilor acestuia într-un sistem conceptual sau un curent de gândire. Una dintre aceste controverse a constituit-o atitudinea poetului față de sufism. Filozofia sa este mult mai practică decât
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
de conducere al Fundației Premiului Erasmus. Patronul Fundației este maiestatea sa regele Țărilor de Jos. La 15 ianuarie 2015, Fundația a anunțat că a atribuit "Premiul Erasmus 2015" asociației Wikipedia pentru că a promovat diseminarea cunoștințelor prin intermediul unei enciclopedii cuprinzătoare și universal accesibile. Pentru a ajunge la acest rezultat, inițiatorii Wikipedia au conceput o platformă nouă și democratică. Premiul recunoaște în special caracterul de comunitate al Wikipedia, un proiect care implică munca colectivă a zeci de mii de voluntari din lumea întreagă
Premiul Erasmus () [Corola-website/Science/333615_a_334944]
-
religioasă. Înțelesul esoteric (bățin) este disponibil doar inițiaților "(murīds)" drumurilor spirituale ("țurūq" - plural de la "țarīqah") - și deci acest înțeles esoteric aparține direct celor ce sunt "da‘wah Ismailiți" sau "țarīqah" ai Islamului. Realitatea interioară ḥaqīqah - esotericul esotericului (bătin al-bățin) - este universal dar doar direct perceput de către mistici, învățați și sfinți ai marilor religii. Nizariții cred că ḥaqīqah este unul și același pentru toate credințele și este Religia lui Dumnezeu, Religia Adevărului sau "religio perennis". Cele trei niveluri (ẓăhir, bățin, ḥaqīqah) ale
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
în primă fază se prezintă elementele feminismului liberal și criticile aduse. Astfel se disting următorii piloni ai feminismului liberal: Individul este liber și rațional Autoritatea politică se bazează pe consimțământul de a fi guvernat. Statul de drept Drepturile omului sunt universale Credința în egalitatea dintre oameni Neoliberalism Isaiah Berlin Two Concepts of Liberty, 1958 Libertatea negativă: absența constrângerilor Libertatea pozitivă: capacitatea de autoguvernare, de exersare a autonomiei, de autorealizare (asupra ei se fac cele mai multe abuzuri), ajunge în mânile totalitarismelor și colectivismelor
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
Constituția din 1939 și Legea electorală recunosc dreptul de vot femeilor care au împlinit vârsta de 30 de ani, dar în condiții de dictatură, acest drept nu a fost practic exercitat. În 1946, prin Costituție se introduce dreptul de vot universal pentru populația majoră, indiferent de sex. Iar în 1948 se interzic orice forme de discriminare bazate pe sex. Recunoașterea dreptului de vot pentru femei a fost târzie și nu lipsită de conținut datorită noului regim instaurat. Femeile românce au votat
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
Rus - 6 martie 1913, Varșovia, Polonia) a fost un scriitor evreu ruso-polonez de limba ebraică, care s-a distins mai ales prin povestiri și nuvele. În afară de aceasta a scris și poezii, critică literară și a tradus în ebraică din literatura universală. s-a născut în 1879 în Imperiul Rus, la Starodub, în gubernia Cernigov din sud-vestul Rusiei (în zilele noastre în raionul Briansk din Federația Rusă) Fratele sau mai mic, Menahem Gnessin (1882-1952), a fost actor de teatru, unul din fondatorii
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
a ultimei sale creații „Etzel” („La”). Gnessin a exercitat o influență deosebită asupra unor altor scriitori ebraici, și mai ales asupra lui S. Izhar. Inovațiile stilistice ale lui Gnessin în genul fluxului de conștiință sunt remarcabile și din perspectiva literaturii universale. Gnessin a scris si articole de critica literară, a tradus în ebraică versuri de Baudelaire, de asemenea din povestirile lui Cehov, Heine și ale altora. Pe internet, pe portalul Ben Yehuda:
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
În fizică, unități naturale sunt unități de măsură definite în funcție de una sau mai multe constante fizice universale. Într-un sistem de unități naturale, constantele selectate în acest scop sunt normate la unitate, adică au valoarea 1. Utilizarea unor unități naturale este avantajoasă în probleme care comportă calcule laborioase ale unor expresii matematice complicate. Ele prezintă dezavantajul că
Unități naturale () [Corola-website/Science/333678_a_335007]
-
ratificare statelor membre spre garantarea independenței politice, administrativă și financiară a autorităților locale. Aceasta prevede că principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislația internă și, dacă este posibil, în constituție. Autoritățile locale trebuie să fie alese prin vot universal, fiind cel mai veche instrument juridic de a stabili principiul subsidiarității.
Carta Europeană a Autonomiei Locale () [Corola-website/Science/333704_a_335033]
-
îl văzu plin de lacrimi, se repezi și-l îmbrățișă. Atunci un spin îi străpunse inima, ucigând-o, iar sângele său coloră trandafirul în roșu...” , În secolul al XIII-lea, poetul reprezentativ și devenit, de asemenea, poet de mare circulație universală, este Saadi .” , Marele poet persan "Saadi", pe adevăratul său nume Abu Abdullah Mușarrif ben Muslih, s-a născut la Shiraz în 1213 (?). Și-a desăvârșit studiile la Universitatea Nizamiyyah din Bagdad și apoi a călătorit prin țările lumii islamice și
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]