45,287 matches
-
doilea război mondial, această teorie va deveni parte a ideologiei oficiale deznaționalizatoare a Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Pentru început au avut câștig de cauză adepții curentului moldovenist, în școli și presă folosindu-se alfabetul chirilic. Lingvistul Leonid Madan a alcătuit o nouă limbă literară, pe baza graiurilor moldovenești din Transnistria și Basarabia, împrumuturilor din rusă și unor neologisme născocite de el însuși. Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin):. La începutul anilor '30 în întreaga Uniune
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
producției și finalizarea ei. Lucrările de montaj și sonorizare sunt compuse dintr-o serie de operațiuni tehnologice bine determinate, care se desfășoară succesiv. Postsincronizarea dialogurilor, unde se caută sincronizarea înregistrării sunetului cu imagine filmată, care este proiectată în fața actorului. Se alcătuiește o buclă de film cu secvența în care actorul dialoghează, se proiectează, iar acesta va căuta să rostească cuvintele în timpul mișcării buzelor din imaginea proiectată. (Acest procedeu se folosește și la dublarea actorilor care dialoghează în altă limbă decât cea
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
cu ajutorul monteorului (montezei) de film, după scenariul regizoral, secvență cu secvență cu sunetul adecvat înregistrat pe bandă separat (uneori doar parțial mixat), astfel ca după ansamblare filmul să fie definitivat. Se obține astfel ceea ce se numește "copie pozitivă de lucru", alcătuită la rândul ei de bobine de circa 300 m, numite "acte". Mixajul sau reînregistrare filmului este procesul final de elaborare a "coloanei sonore a filmului". Este un proces complex artistic și tehnic care constă în "unirea" într-o unică "fonogramă
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
copii foarte mici. Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.213 locuitori, dintre care 633 români, 541 germani, 33 țigani, 5 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 539 luterani, 377 ortodocși, 291 greco-catolici, 12 baptiști ș.a. În localitate se găsește o biserică evanghelică-luterană fortificată, din anul 1523.
Boz, Alba () [Corola-website/Science/300232_a_301561]
-
a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
de „M. (Magyar) Orbo”. În afara satului, în direcție nord-est, pe această hartă este marcat un monument cu numele “"Mausoleum"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 867 locuitori, dintre care 840 români și 17 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 830 greco-catolici, 20 ortodocși și 17 reformați. Până la 1600 a fost sat unguresc, după aceea pustiit. În secolul al XVII-lea a fost populat cu români.
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
greco-catolică, în anul 1948 după desfiintarea Bisericii Greco-Catolice credinciosii au fost trecuti la Biserica Ortodoxă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.535 locuitori, dintre care 1.516 români, 14 țigani, 4 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.521 greco-catolici, 10 ortodocși și 4 luterani.
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
devenit greco-catolici (la fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
este acoperit de o boltă semicilindrică deasupra căreia se înalță un turn clopotniță. Naosul se termină în partea de sus cu o cupolă sferică. Altarul are forma semicilindrică la interior și poligonală la exterior. Cornișa bisericii și a clopotniței este alcătuită din trei șiruri de cărămidă dispusă pe colț. La exterior monumentul este înconjurat de un brâu median. Pictura murală a acestei biserici cu caracteristici artistice post brâncovenești, datează din anul 1724. Sub acest strat de pictură, mai apare o decorație
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „"Forró"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.239 locuitori, dintre care 1.190 români, 39 maghiari și 9 țigani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 763 ortodocși, 438 greco-catolici, 28 reformați ș.a. Localitatea Fărău a fost singura localitate mai însemnată din plasa Ocna Mureș cu majoritate ortodoxă relativă. În timpul păstoririi mitropolitului Ioan Vancea, în anul 1879, parohia a beneficiat de sprijinul material al acestuia
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
Mondial". Monumentul este amplasat în curtea Școlii Generale, fiind ridicat în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul, înconjurat cu patru stâlpi de beton uniți cu lanțuri, este de tip obelisc, zvelt, ridicat pe un postament de beton, alcătuit din 3 trepte suprapuse. Pe fațada obeliscului se află un înscris comemorativ. Nodul de cale ferată "Războieni" se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. Gară s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca"), după numele maghiar
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea, respectiv solidificarea și topirea alternând mereu. Această perpetuă mișcare a apei se numește ciclul apei și constituie
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
Jidveiu, Bălcaciu și Șona. Dovezi ale existenței pe teritoriul satului Pănade sunt însă mult mai vechi, așa după cum arată izvoarele arheologice. În anul 1964, cu ocazia arăturilor de primăvară, în locul numit “Dos” din Pănade s-a descoperit un tezaur monetar alcătuit din 273 de monede, aparținând secolelor II-I î.e.n. Acesta este păstrat și expus la Complexul Arhitectural Franciscan din Mediaș. În același loc s-au descoperit numeroase fragmente ceramice aparținând culturii Turdaș și culturii Cucuteni, ceea ce demonstrează că teritoriul satului
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord. Valea Mușcanilor reprezintă principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Aciuța este un sat în comuna Pleșcuța din județul Arad, Crișana, România. Comună Aciuța este alcătuită din mai multe sate, astfel: Plescuta-situat pe partea dreaptă a râului Crișul Alb în lungul șoselei E 76, între orașele Brad (județul Hunedoara) și Arad; Talagiu, Dumbrava (situat pe partea stângă a râului Crișul Alb) într-o locație superbă înconjurată
Aciuța, Arad () [Corola-website/Science/300282_a_301611]
-
Români din Primul Război Mondial". Monumentul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul război Mondial. Înălțat pe un postament din beton și având o înălțime de 3,5 m, monumentul este alcătuit dintr-o bază de calcar, pe care se ridică un bloc paralelipipedic din același material. Blocul este decorat în partea superioară cu o friză cu arcuri. În vârful monumentului este o cruce mare, flancată de alte două mai mici. Pe
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
cei 5.723 locuitori 4.242 erau români, 810 maghiari și 66 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.960 de locuitori, dintre care 1.449 maghiari, 1.268 români, 6 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.343 greco-catolici, 1.279 reformați, 268 romano-catolici, 54 ortodocși ș.a. În Unirea există o gară operată de CFR ce deservește 5 linii de cale ferată, dintre care 4 sunt electrificate. În trecut a existat și o linie industrială
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
Meșcreac. Cu excepția reliefului care impune unele restricții - Dl. Gloduri (448,5 m), Dl. La Cruce (410,9 m), Dl. Perii Căpudului (414 m) etc. care se înscriu în Dealurile Lopadei și pe care se extind vatra și moșia satului, sunt alcătuiți din roci plastice, argile și marno-argile, intercalate cu pietrișuri și nisipuri, au versanții cu pante mari fapt pentru care sunt afectați de alunecări de teren, șiroire și eroziune în suprafață - și a apei freatice aflată în cantități reduse, condițiile naturale
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
străină, darea unei jertfe de sânge nedorite pe câmpurile de luptă ale Europei în Serbia, Bosnia-Herțegovina, Italia și Galiția. Conform datelor recensământului din 1930 Pețelca număra 657 locuitori, dintre care 656 români și un maghiar. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 648 greco-catolici, 7 baptiști și 2 reformați. 47,5% din locuitori erau tineri între 0 și 19 ani. În timpul celui de-al doilea război mondial locuitorii satului Pețelca și-au adus și contribuția lor de sânge pe fronturile din
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
ai căror descendenți există și astăzi. O dată cu venirea sistemului comunist averea și terenurile familiei Polgar au fost confiscate, iar cei care se împotriveau au fost încarcerați. Șoimuș este așezat între dealurile din Beta și din Mescreac. Populația, deși mică, este alcătuită din români și maghiari, aceștia fiind aproximativ în egală măsură la număr.
Șoimuș, Alba () [Corola-website/Science/300276_a_301605]
-
este amplasată localitatea a apărut ca urmare a acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind o continuare evidență a dealurilor Lipovei. Rețeaua hidrogafică este puternic influențată
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
semicirculară, având o naie mijlocie dar fără năi laterale, deci fără columne drepte, antice, cu espitele corintice ori romane. A fost clădită mai mult în linii drepte și nu prezintă linii rotunde decât deasupra iconostasului și dedesubtul cerului. A fost alcătuită din cărămidă cu mortar fierbinte, tavanul din lemn, tencuit, acoperământul din lemn și țiglă, turnul din cărămidă, lemn și tablă de metal. În anul 1884 biserica ortodoxă din Cicir a fost reparată de preotul Ioan Bozgan care a și sfințit
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
regele maghiar Andrei al II-lea, unde satul Mager, alături de alte localități, era obligat a da decimă din vin capitulului din Vacz. Conform istoricului maghiar Alexandru Márki ("Arad megye ės város törtenete", vol II, p.II), in vechime satul era alcătuit din două părți: orașul, aflat în partea de sus a așezării de azi și care purta numele de Boros Megyer și satul, numit simplu Megyer, aflat în partea de nord-est, pe locul numit astăzi Săliște, unde până astăzi s-a
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]