40,856 matches
-
opera Se spune că Tudor Arghezi a fost un revoltat, chiar de la Începutul activității sale poetice. Poetul este un permanent răzvrătit Împotriva unei ordini sociale nedrepte. Se apreciază că răzvrătirea lui, pornită din impulsuri lăuntrice, are caracter ereditar, transmis de generațiile de plugari din care Își trage obârșia. În 1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de versuri apărut În 1960, același Mihail
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii sociologiei românești - generația pașoptistă, în programele revoluției de la 1848. La jumătatea secolului al XIX-lea principatele române erau etichetate, fără drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării societății întârziate românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare: disputa asupra „formelor fără fond” Generația pașoptistă conferă conceptului de dezvoltare sensul de modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Proiectul revoluționar pașoptist
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Proiectul revoluționar pașoptist. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cultural) a fost desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă interdisciplinară și pe termen lung focalizată pe acele politici sociale ce au un impact hotărâtor inclusiv asupra generațiilor viitoare (întrucât Clubul a realizat că tocmai o asemenea perspectivă este neglijată de guvernele și factorii de decizie preocupați de propriile interese limitate și pe termen scurt). Asemenea obiective și principii, ferm respectate de la origini și până în prezent, pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca urmare a impactului primului Raport, doi ani mai târziu Clubul de la Roma s-a angajat într-un nou Raport general intitulat Mankind at the Turning Point: un veritabil manifest în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât problematica globală, cât problemele regionale (ca, de pildă, în reuniunile Alger, Punta del Este, Kuala Lumpur) sau teme de actualitate. În aceste Rapoarte, problemele sociale erau permanent prezente, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
La ultima întrunire anuală a Clubului de la Roma, ce a avut loc în octombrie 2005 în Statele Unite (Virginia), ideea centrală supusă atenției a fost aceea că gândirea globală și pe termen lung, care să aibă în centrul ei preocuparea pentru generațiile viitoare, ar trebui să devină perspectiva efectivă în formularea oricăror politici (economice, educaționale, ecologice) - cu alte cuvinte, Clubul a sugerat că este necesar un nou tip de gândire (esențialmente globală, pe termen lung, interdisciplinară), în caz contrar dezvoltarea socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puterilor și competențelor în interiorul fiecărui stat. Europa unită se întemeiază, astfel, atât pe statele ce o compun, cât și pe componentele regionale și descentralizate ale acestor state. Un alt principiu este acela al „dezvoltării durabile” (înțeleasă ca o responsabilitate față de generațiile viitoare prin promovarea dezvoltării economice și sociale ținând cont de impactul asupra mediului), idee ce depășește cadrul european, fiind promovată la nivel global prin acorduri internaționale începând cu anii ’80. Chiar dacă regionalizarea este tendința comună de evoluție a organizării teritoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a cunoașterii nemijlocite. Relațiile interumane sunt întotdeauna directe, schimbul se bazează pe încrederea între doi parteneri care se cunosc suficient de bine, controlul social este cel dat de respectul datorat unei complicate rețele de obligații reciproce construite în decurs de generații, acțiunile comune ale actorilor umani sunt modelate de tradiție și de relațiile de rudenie, vecinătate, vasalitate ce prevalează în fața prieteniei sau legii. Enclavele tradiționale din societățile în plină modernizare prezentau aceleași atribute. Exemplul lui Banfield este edificator în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conexiunile invizibile dintre pozițiile de clasă și alegerile individuale. Aceste teorii sugerează că resursele pentru participare, fiind însușite prin socializare, sunt dependente de originea socială. Analizând empiric aceste relații, Beck și Jennings (1982) afirmă că participarea este transmisă de la o generație la alta nu prin procese simple de socializare, ci prin transmiterea statusului în care școlile joacă rolul de reproducători ai statului social. Efecte de rețea Cercetările dedicate acțiunii colective au stabilit impactul structurii de rețea a comunităților asupra participării. Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
arată, pe de o parte, existența unei anumite segregări rezidențiale ce afectează locatarii din blocurile vechi și efectul limitat pe care l-a avut apartenența la organizațiile comuniste asupra statusului social final. Este legitim să ne întrebăm unde sunt reprezentanții generației de lideri și activi din eșantionul nostru care au studii superioare și au ocupat poziții de conducere în PCR? Aș răspunde că au obținut poziții socioocupaționale mai bine recompensate care le-au permis să achiziționeze locuințe de mai bună calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eșantionul nostru care au studii superioare și au ocupat poziții de conducere în PCR? Aș răspunde că au obținut poziții socioocupaționale mai bine recompensate care le-au permis să achiziționeze locuințe de mai bună calitate. Pe de altă parte, pentru generațiile celor din studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la efectul de rețea a fost deja expusă. Forțe structurale de la nivel macro - adică segregarea rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați din generațiile născute între 1945 și 1960 categoria cea mai stabilă de locatari din tipul de rezidență luat în calcul de noi drept context de micromobilizare. Oamenii din această categorie prezintă cea mai scăzută probabilitate de a se muta din câteva motive
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în general este starea proastă a sănătății, mai ales în cazul celor vârstnici. Pentru a rezuma, voi descrie în tipuri ideale cele trei categorii de actori în acțiunile colective de la nivelul scării. Liderii și membrii activi se recrutează din aceeași generație de muncitori ce au împlinit 55 de ani, locuiesc de câteva decenii în bloc și sunt constituiți într-o rețea densă în cadrul vecinătății pe care eu o denumesc „miezul” scării. Aceștia sunt preocupați de calitatea vieții în cartier, sunt primii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cei mai dornici să se implice sunt dintre cei aflați în jurul vârstei de pensionare. Alte persoane din aceeași grupă de vârstă fac parte din categoria membrilor pasivi ai scării, mai ales din cauza problemelor de sănătate. În aceeași categorie întâlnim reprezentanții generațiilor tinere, care au alte priorități. Biografia, pe de altă parte, pare a fi calea prin care se acumulează capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caracterizat de incoerențe și grave goluri; instituțiile de asistență socială s-au reformat ezitant și greoi; asistența socială preventivă și recuperarea celor în dificultate erau, practic, inexistente; în contrast cu evoluția foarte lentă a sistemului de servicii, formarea universitară a unei importante generații noi de asistenți sociali profesioniști a debutat rapid după standarde înalt calitative chiar de la sfârșitul anului 1990; s-au reînființat profesiile cu profil sociologic, psihologic și de asistență socială, ca domenii de specializare. Astfel, încă din iarna lui 1990, la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nuanțat. Pe de altă parte, au fost dezvoltate o serie de servicii specializate de asistență socială, în special în domeniul protecției copilului; prin Legea nr. 416/2001 a fost asigurată funcționalitatea sistemului de ajutor social și au fost formate câteva generații de asistenți sociali cu studii superioare. În acest context, legea-cadru stabilește elementele fundamentale pentru înscrierea procesului de reformă a serviciilor orientat către dezvoltarea componentei preventive, dar și eficientizarea funcționării segmentului serviciilor specializate. La nivel central, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltate, îngrijirea de calitate a sănătății fiind un consumator important de resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci și ponderea populației îmbătrânite (principalul consumator de servicii) în totalul populației; de asemenea medicamentele și tehnicile de ultimă generație sunt costisitoare. Toate aceste presiuni fiscale fac ca și țările dezvoltate să își pună probleme asupra unor noi surse financiare, asupra unui management cât mai eficient al resurselor existente sau a unor modalități alternative de organizare a serviciilor (un mix
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membre UE, așa cum le-am prezentat anterior. Mai mult, domeniul educației este, poate, unul dintre domeniile care au suferit cele mai multe transformări în ultimii 15 ani în România. Structura sistemului de învățământ a fost modificată foarte des, producând haos în rândul generațiilor din anii terminali ai ciclurilor școlare, din cauza modificărilor aduse examenelor de promovare și conținutului grilei de învățământ. De asemenea, în acest domeniu au avut loc transformări instituționale esențiale. Cu toate acestea, așa cum se afirmă și în rapoartele Comisiei, procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contemporane la nivel individual, Treanor arăta ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor) că, acum 1 500 de ani, indivizii aparținând elitei justificau situația lor favorabilă prin moștenirea primită din generație în generație. În schimb, privilegiatul zilelor noastre își explică situația favorabilă prin faptul că, în viitor, se va putea adapta la schimbări mai repede decât ceilalți. Prin urmare, inegalitatea contemporană se raportează la viitor, și nu la trecut. Atributele care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivel individual, Treanor arăta ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor) că, acum 1 500 de ani, indivizii aparținând elitei justificau situația lor favorabilă prin moștenirea primită din generație în generație. În schimb, privilegiatul zilelor noastre își explică situația favorabilă prin faptul că, în viitor, se va putea adapta la schimbări mai repede decât ceilalți. Prin urmare, inegalitatea contemporană se raportează la viitor, și nu la trecut. Atributele care situează un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea. În anul 1987 a fost lansat, în raportul Națiunilor Unite intitulat Viitorul nostru comun (Our Common Future, World Bank), conceptul de dezvoltare sustenabilă. Dezvoltarea sustenabilă poate fi definită în sens larg ca fiind îmbunătățirea vieții fiecăruia „acum și pentru generațiile care vor veni”. Practic, în acest fel se face legătura între ceea ce înseamnă dezvoltare economică, justiție socială, valori democratice și protecția mediului. Elementul de noutate este omul integrat și în strânsă relație cu mediul înconjurător. Conceptul de dezvoltarea sustenabilă promovat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la contextele de viață publică. Segregarea în educație este nu doar o formă de excluziune socială (din rațiunile descrise mai sus), ci și o formă de reproducere intergenerațională a excluziunii sociale prin transmiterea deprivărilor multiple condiționate de educație de la o generație la alta. Este probabil ca menținerea școlilor segregate pe termen scurt și mediu, să aibă în plan școlar o serie de consecințe negative: creșterea incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare de romi, încheierea prematură a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a excluziunii sociale prin transmiterea deprivărilor multiple condiționate de educație de la o generație la alta. Este probabil ca menținerea școlilor segregate pe termen scurt și mediu, să aibă în plan școlar o serie de consecințe negative: creșterea incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare de romi, încheierea prematură a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional. Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]