45,287 matches
-
de arhitectură populară). Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în anul 1925, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 4 m, este alcătuit dintr-un postament din beton, pe care se înalță soclul și obeliscul în formă de piramidă, care are în terminație 3 cruci. Împrejmuirea este asigurată de un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
mai târziu, văduva acestuia a donat-o statului. În anii ‘60, cula a fost complet restaurată și reamenajată. Aceasta are plan dreptunghiular cu un ieșind către vest, parter solid cu intrare unică și două etaje. Decorația exterioară a culei este alcătuită din șase panouri lunguiețe și un brâu puternic. În interior, ornamentele în stucatură a tavanelor și ferestrelor, cu motive diverse (personaje și animale fabuloase) constituie un element original. Merită menționate și sobele oarbe, tradiționale, ale acestei cule. Din complexul muzeal
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
de podiș crestat, cu aspect deluros. Partea nordică a județului făcea parte din regiunea de sud a Moldovei înalte, care se ridcă la peste 400 de metri (masivul Bârladului de sus), iar cea sudică era formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul Elanului. Valea Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții). Rețeaua hidrografică este alcătuită din Prut și din afluenții acestuia: Elan, Lăpușna, Crasna etc. Teritoriul județului interbelic Fălciu era împărțit inițial în două plăși: Ulterior a fost înființată a treia plasă: Județul avea două comune urbane, Huși (reședința județului) și Fălciu, respectiv 153 de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
585 de locuitori pe o perioadă de 6 ani și jumătate. În 1930 populația urbană a județului era de 17.130 de locuitori, dintre care 81,9% români, 14,6% evrei, 1,9% maghiari ș.a. Sub aspect confesional, orășenimea era alcătuită din 61,8% ortodocși, 23,3% romano-catolici, 14,7% mozaici ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus era de 87.231 de locuitori, din care 57,5% erau știutori de carte. După
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
structură: 89,4% ortodocși, 9,2% mozaici, 0,7% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 50.320 locuitori, dintre care 64,9% români, 31,3% evrei, 0,9% germani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 64,5% ortodocși, 32,3% mozaici, 2,1% romano-catolici ș.a
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
hidroxizi alcalini). Trebuie ținut cont de natura și structura lor; astfel: Are loc prin mai multe procedee Se face prin reacții de precipitare cu reactivii generali (care conțin metale sau metaloizi: mercur, bismut, tungsten, iod) reactivii generali de precipitare sint alcătuiți din Toți alcaloizii dau cu acești reactivi precipitate albe, galbene sau portocalii-brune. Aceste reacții sunt specifice tuturor substanțelor azotate, dar și substanțelor neazotate care dau ioduri duble (cumarine, furanocromone, lignani), după cum există și alcaloizi care nu precipită cu acești reactivi
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
câmpie” (< lat. campus) + adj. lung „întins” (< lat. longus) + la + Tisa. La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.831 locuitori, dintre care 1.606 maghiari, 688 ruteni, 285 evrei, 187 români și 16 germani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
cu toate că nu-i încuviințase hotărârea. După trecerea râului consulii își rânduiră linia de bătaie în modul următor: în aripa dreaptă, cea mai apropiată de râu, au așezat cavaleria, iar în linia a doua pedestrimea; la marginea aripii stângi, frontul era alcătuit din cavaleria aliaților, încadrând la mijloc pedestrimea aliată, unită la centru cu legiunile romane. Prima linie de atac era alcătuită din sulitași împreună cu celelalte trupe auxiliare ușor înarmate. Consulii comandau aripile. Gaius Terentius Varro pe cea din stânga, iar Lucius Aeamilius
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
cea mai apropiată de râu, au așezat cavaleria, iar în linia a doua pedestrimea; la marginea aripii stângi, frontul era alcătuit din cavaleria aliaților, încadrând la mijloc pedestrimea aliată, unită la centru cu legiunile romane. Prima linie de atac era alcătuită din sulitași împreună cu celelalte trupe auxiliare ușor înarmate. Consulii comandau aripile. Gaius Terentius Varro pe cea din stânga, iar Lucius Aeamilius Paullus pe cea din dreapta. La revărsatul zorilor, Hanibal, după ce își trimisese înainte unitățiile de baleari și celelalte trupe ușor înarmate
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
sa reședință. A început o expediție contra Egiptului. A încercat să-și facă aici aliați printre preoți, construind un templu în oaza lui Ammon, Charga. Darius a poruncit și refacerea canalului dintre Nil și Marea Roșie și a poruncit învățaților să alcătuiască un cod de legi, activitate care a durat 16 ani. Astfel, Darius a evitat certurile religioase și posibilitatea unor răscoale. În 517 î.Hr., din Egipt a plecat spre Asia Centrală, cucerind Horezmul, Belucistanul și Afganistanul. Valea Indului a devenit granița imperiului
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
a notat numărul de locuitori declarați la recesăminte sau estimați pentru perioadele istorice. *inclusiv sat Bocicoiel La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
dintre care 512 români, 153 maghiari, 5 germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208 maghiari, 39 romi și un german ș.a. În sat există o
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
acel moment student în anul IV la IPT, angajat propriu-zis la 29 august 1962 și, în septembrie 1962, matematicianul Dan Farcaș. MECIPT-1 a fost un calculator de prima generație, conceput ca o mașină de tip paralel în virgulă fixă. Era alcătuit din 2000 de tuburi electronice (triode), peste 20000 de condensatoare și rezistoare, 30 km de fire și 100 000 de lipituri. Puterea consumată era de c. 10 kW. În epocă exista puțină documentație, datorită aplicațiilor militare ale calculatoarelor. Documentația de
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici, 9 penticostali și 2 reformați. 3 persoane s-au declarat de altă religie. Structura populației pe sex și vârstă era următoarea: <br clear=left>
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
vin din alte părți, cu mentalități diferite de cele moștenite de localnici . La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.802 locuitori, dintre care 2.499 români, 285 evrei, 8 țigani și 5 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.479 greco-catolici, 286 mozaici, 22 ortodocși, 5 romano-catolici ș.a. În anul 2002 toți cei 4.223 locuitori ai comunei erau de etnie română, dintre care 3.087 de confesiune ortodoxă, 1.125 greco-catolică, 7 penticostală și 4 romano-catolică
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Șovarna (reședința). Comuna Șovarna este o așezare de deal, situată în nord-estul județului Mehedinți, pe un teritoriu cu o formă alungită de la vest spre est, cu o întindere maximă de 12,5-13 km., făcând parte din Plaiul Cloșani. Comuna este alcătuită din trei sate: Șovarna (din care fac parte Șovarna de Jos si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
15 sate care au fost grupate, de-a lungul vremii, în comune diferite. La început satul Bala de Jos a format comună împreună cu cătunul Cârșu, iar Bala de Sus împreună cu Lăturoasa și Brateșu (1864-1912). După anul 1912 comună a fost alcătuită din satele: Bala de Jos, Bala de Sus, Cârșu și Lăturoasa, până în anul 1925. În perioada premergătoare războiului (1932-1938) comună cuprindea din nou satele Bala de Jos și Cârșu, iar între 1938-1942 acestora li s-au mai adăugat: Câmpu Mare
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de la 10-15 m de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. În trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură și plante specifice pajiștilor și pășunilor. Aceste asociații de plante se explică prin faptul că zona respectivă se găsește la o răscruce climaterică. Pe ambele versante ale dealului aflat în partea de miazăzi a satelor Batoți
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
muncit în devălmășie de locuitori. Demn de subliniat este faptul că pe teritoriul actual al comunei se găseau în trecut moșiile care au fost secularizate, ale mănăstirilor Crasna și Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele moșii au purtat chiar numele care atestă fosta proprietate. Astfel satul Chilia se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
km de Toplița. Axa principală a localității este formată de valea râului Bistricioara, iar munții sunt fragmentați de văi adânci de până la 600 m, săpate de numeroșii afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]