45,287 matches
-
ortodoxe — una în Râfov, fondată în 1724 de Chivu Căplescu; una în Antofiloaia, fondată de șetrarul Paraschiv Căplescu în 1783; una în Goga, fondată în 1776 de pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
în Antofiloaia, fondată de șetrarul Paraschiv Căplescu în 1783; una în Goga, fondată în 1776 de pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
locuitori . Din punct de vedere administrativ, aparținea de plasa Sighișoara din Județul Târnava-Mare (interbelic). La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.262 locuitori, dintre care 863 germani, 374 români, 24 maghiari și 1 țigan. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 834 evanghelici, 353 ortodocși, 36 romano-catolici ș.a. În anul 1966 comuna aparținea de Raionul Sibiu, iar populația a crescut la 1.520 de persoane, comuna având atunci în componență satele Roandola, Nou Săsesc și Felța.
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
1968, la reînființarea județelor, a revenit la județul Prahova, și i-a fost arondat și satul Tisa (până atunci, în comuna Apostolache). În comuna Sângeru se află (1793) din satul de reședință, monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din conacul Bozianu, biserica „Sfântul Andrei”, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Sângeru și clasificate ca
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
de prințul Știrbei în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
au mai păstrat decât un turn de apărare și două fragmente de zid. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.343 locuitori, dintre care 1.492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național este și , aflat în zonele „la Siliște”, „Hulă” și „Puțul lui Burciu” din Vadu Săpat, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, din secolele al
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case din 1920 din satul Teșila; ansamblul rural (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roșca (sfârșitul secolului al XIX-lea), ansamblu alcătuit din casă și anexe (saivan, bucătărie de vară, grajd și fânar); casele Constantin Bran (1868), Ibrian Gh. Pompiliu (1928), Ion Pochișna (1900), Maria Cârstea (1928) și Luxandra Neagu (1930); și ruinele bisericii „Sfinții Voievozi” (mijlocul secolului al XIX-lea) aflat
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
Ștefești), excepție făcând satul Târșoreni ce se află pe partea dreaptă a pârâului. Comuna este încadrată de o parte și de alta de dealuri și munți cu o altitudine ce variază între . Munții sunt predominanți spre nord-estul și nord-vestul comunei, alcătuiți din formațiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de șisturi cristaline foarte vechi. În spațiul dintre văile Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
spre nord-estul și nord-vestul comunei, alcătuiți din formațiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de șisturi cristaline foarte vechi. În spațiul dintre văile Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din care fac parte „Grohotișul și Sf. Ilie” (1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
conform datelor de la recensământul populației din 2002 era 1.103 locuitori. În anul 1930 polulația localității era de 1.436 de locuitori, dintre care 900 români, 161 maghiari, 39 țigani și 3 evrei. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 162 greco-catolici, 38 reformați, 900 ortodocși, 2 romano-catolici și 3 evrei. Economia localității este bazată pe activități în: domeniul comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea băuturilor alcoolice distilate; transporturi rutie marfă. Activitatea principala rămâne însă agricultură
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
Nouă (, ) este un sat în comuna Pișcolt din județul Satu Mare, Transilvania, România. Se află la 5 km de centrul de comună, Pișcolt. Satul a fost întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este alcătuit din două clădiri, una găzduind expoziția de istorie, iar cealaltă expoziția de etnografie. Colecția etnografică a muzeului cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine. Casa în care se află muzeul etnografic, construită de săteni
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
Polonia), împreună cu Dumitru Hubert. În cele 17 participări ale României la Jocurile Olimpice de iarnă, doar Jocurile Olimpice de iarnă din 1968 de la Grenoble au adus țării noastre o medalie de bronz în proba de bob-2 persoane. Echipajul bobului României a fost alcătuit din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe (frânar). Cei doi au participat atunci și la proba de bob-4 persoane, împreună cu Petre Hristovici și Gheorghe Maftei, și s-au clasat pe locul 4. Precursorul bobului se numea "bobslei" (din ) și era o
Bob () [Corola-website/Science/300521_a_301850]
-
tehnică și 2 pentru săriturile aeriene. Proba de sărituri (aerials) constă în efectuarea a două sărituri acrobatice, suma scorurilor fiecărei sărituri constituind nota finală a concurentului. În finala probei se califică primii 12 competitori în urma manșei de calificare. Traseul este alcătuit din zona de start, 5-7 porțiuni destinate săriturilor, de înalțimi și unghiuri diferite, o zonă de aterizare și una de sosire. Scorul final va fi calculat ținând cont de aeriene (20%), ținuta de traseu (50%) și aterizarea (30%). În proba
Schi acrobatic () [Corola-website/Science/300530_a_301859]
-
ori. Hocheiul pe gheață este unul din cele mai pasionante sporturi de echipe și, în mod sigur, cel mai rapid. Foarte popular în Europa, SUA și Canada, este un sport care necesită tehnică, echilibru și forță psihică. O echipă este alcătuită din maximum 20 de jucători și 3 portari în competiția masculină și din 18 jucători și 2 portari la feminin. În timpul jocului, o echipă nu poate avea mai mult de 6 jucători pe gheață: un portar, 2 fundași și 3
Hochei pe gheață () [Corola-website/Science/300527_a_301856]
-
decât localitatea principala. Tot atunci, comuna Pățești avea 1921 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, orașul Odobești avea drept comune suburbane Pățești și Vărsătura; comună Pățești avea în compunere doar satele Pățești și Boțești, în vreme ce satele Florești-Slobozia și Gugești alcătuiseră comună Florești-Slobozia, suburbie a Focșaniului. În anul 1935 ia ființă la Odobești stația de cercetări viticole. Anii dominației comuniste, la al carui debut începe emigrarea în masă a comunității evreiești spre Israel, pun capăt economiei de piață și schimbă structura
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
scurt, în urma eforturilor unor localnici ai urbei Odobesti, pe atunci o comună cu 5.000 de suflete, s-a înființat o școală viticola, școala ce avea să dăinuie peste veacuri. Funcționarea școlii a început într-adevăr în localul casei Potop, alcătuit din două încăperi. Până la data de 15 martie 1902 a funcționat numai un atelier de dogărie condus de un maistru și sub conducerea lui Vasile Popa - directorul în exercițiu al Școlii Primare de băieți din localitate. Școală a funcționat în
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Hunedoara, Transilvania, România. Datare: 15 iulie 1417. Autor: Jupânul Vladislav, jupânița Stana, fiul, fratele său jupânul Măclăuș și cu jupânița lui Sora, Popa Dragoșin. Plan: Având înfățișarea modestă dar armonioasă a unei cuminți ctitorii de țară, biserica din Ribița este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, încheiată spre răsărit de absida altarului de plan pătrat. O mică nișă adâncită în peretele nordic ține loc de proscomidiar. Altarul este boltit în semicilindru (ușor frânt) dispus axial. Nava a fost inițial tăvănită, ulterior (probabil
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
lărgite și ferestrele care la origine au avut ancadramente de piatră profilată. În prezent singurul ancadrament original este păstrat de mica fereastră circulară de pe latura sudică a altarului. Având o profilatură tipic gotică, el este prevăzut cu o cruce centrală alcătuită din două baghete de piatră care se intersectează lăsând la mijloc o deschidere circulară. Tîmpla de zid, cu trei deschideri s fost construită mai târziu, de presupus odată cu boltirea navei. Tehnica: Pe latura de vest se înalță turnul-clopotniță, o prismă
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
susține bolta). Reprezentarea Sfântului Gheorghe călare, în naosul bisericii constituie un arhaism iconografic de obârșie cappadociană. Pe peretele sudic al naosului se află tabloul votiv, compoziție de mare frumusețe și destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său Miclăuș și o lungă inscripție pictată. În extremitatea vestică a acestui perete a fost degajată de sub var o frumoasă figură de sfânt, detaliu din compoziția iconografică Schimbarea la
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
apare sub numele de „"Násznanfalva"”. Localitatea Târgu Mureș fiind oraș liber regesc, evreii în secolul al XVIII-lea n-au avut drept să se stabilească în imobilele din teritoriul orașului. Astfel, ei au trăit pe domeniile familiei Barcsay din Nazna alcătuind al doilea cea mai mare comunitate ca număr din Transilvania. Sinagoga evreilor a fost construită din lemn în anul 1747 având o formă simplă cu multe fragmente de rugăciuni pe pereții interiori. Clădirea a intrat în atenția Muzeului Evreiesc Maghiar
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
Denumirea vine din expresia latină “ter emit” - de trei ori cumpărat, probabil datorită prețului mare plătit pentru moșie de către cumpărător. Domeniul a aparținut nobilului maghiar Bethlen Solymosy, care avea reședința într-un castel, parțial demolat după 1945. Populația este eterogenă, alcătuită din români (cca. 77 %), maghiari (cca. 17 %) și alte naționalități. Principala ocupație a locuitorilor o constituie agricultura (grădinăritul) și creșterea animalelor. Obiective de vizitat: biserica ortodoxă română, biserica reformată, cimitirul eroilor din al doilea război mondial și cripta familiei Bethlen
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
Reghin. Petelea este așezat pe terasa stângă a văii Mureșului, la 25 km nord-est de Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
și două biserici (la Podișoru și Bârla), iar principalii proprietari de pământ erau moștenitorii Bârleanu și Felicia Papadopol. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Ciocești-Mândra, Malu, Mozăceni și Urlueni. Comuna Ciocești-Mândra, alcătuită din satele Ciocești și Mândra, avea 1477 de locuitori, o școală și două biserici. În comuna Malu, trăiau 820 de oameni în satele Malu, Brabeți, Zuvlecați și Afrimești, ea având o biserică și o școală cu 15 elevi. Comuna Mozăceni
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
și Moldova de Nord, aflându-se la o distanță aproximativ egală față de reședință județului Mureș, municipiul Târgu Mureș (21 km SSV) și față de orașul Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]