40,723 matches
-
legându-le de alte studii PwC despre lipsa unor competențe de pe piața munii și diferitele stiluri de lucru ale așa-numitei generații a Mileniului. Companiile se pot confrunta cu provocări pe termen scurt sub forma lipsei unor competențe, și din cauza șomajului crescut în rândul tinerilor. Dar aceste lipsuri pot avea un impact pe termen lung sub forma unei productivități scăzute și unui grad mai scăzut de inovație. Este crucial pentru companii să se adapteze ca să atragă și să păstreze noi tinere
Romania pierde miliarde de euro odată cu tinerii care pleaca în Vest () [Corola-website/Journalistic/104061_a_105353]
-
cele aproape 700.000 de firme înregistrate în România, statul român are participații la mai puțin de 1000. Dacă statul va continua să administreze clientelar aceste companii, dacă va mai interfera în managementul lor, atunci și acestea vor dispărea, generând șomaj, arierate, falimente. Evoluția Hidroelectrica a fost una spectaculoasă: de la cea mai îndatorată companie din România, la cea mai profitabilă companie din România. În 2012 avea datorii de 1,2 miliarde de euro. Astăzi are mai puțin de 110 milioane de
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
făcut ca totul să se prăbușească, iar în șase săptămâni a fost anunțat default-ul. PIB-ul s-a redus cu 11 procente, în 2002, iar venitul per capita a scăzut de la 8500 de dolari la 2800 de dolari, din cauza devalorizării. Șomajul a ajuns la cifre uriașe. Diferență: Argentina avea ce exporta, Grecia nu Revenirea Argentinei a fost la fel de spectaculoasă, dar la aceasta au contribuit cinci factori. În primul rând, Argentina avea monedă proprie, deci nu a trebuit să reconstruiască sistemul monetar
Faliment Argentina, 2001: diferențe și asemănări cu Grecia, 2015 by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104097_a_105389]
-
avansul consumului intern. "În 2014, economia României a crescut cu aproape 3%, sprijinită de creșterea consumului din sectorul privat. Populația a beneficiat de pe urma scăderii inflației, în special pe fondul declinului prețului produselor petroliere, precum și de efectele creșterii veniturilor și scăderii șomajului. Apreciem că aceste efecte vor fi vizibile și pe parcursul anului 2015. Mai mult, estimăm că cererea internă se va consolida în următorii patru ani, în condițiile în care nivelul împrumuturilor neperformante va continua să scadă, permițând astfel reluarea creditării în
SP: Cum evoluează ratingurile României după măsurile Guvernului () [Corola-website/Journalistic/104121_a_105413]
-
Raportul de dependență economică (numărul persoanelor inactive și în șomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.313, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.704‰, față de 1.008‰ în cazul bărbaților) și pentru mediul rural (1.330‰, comparativ cu 1.299‰ în mediul urban
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
fost de 38,9 ore pe săptămână; 166 mii persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860 mii persoane (10,0%). Șomajul Rata șomajului a fost de 6,8%, în scădere față de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
38,9 ore pe săptămână; 166 mii persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860 mii persoane (10,0%). Șomajul Rata șomajului a fost de 6,8%, în scădere față de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860 mii persoane (10,0%). Șomajul Rata șomajului a fost de 6,8%, în scădere față de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40,0% în cazul
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40,0% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40,0% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40,0% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 14,3%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40,0% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 14,3%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
40,0% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 14,3%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
cu două puncte a TVA. Conform programului său, companiile vor putea negocia timpul de lucru în limita maximă a 48 de ore pe săptămână, iar 'monopolul' sindical va fi eliminat. Prin aceste "șoc de competitivitate", fostul prim-ministru promite reducerea șomajului sub 7% în cinci ani și transformarea Franței în prima economie europeană în zece ani, scrie Agerpres. În schimb, își asumă deficite publice în 2017 (-4,7%) și în 2018 (-4,5%), din cauza a ceea ce el numește angajamentele "electoraliste" ale
François Fillon poate schimba politica Franței by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104196_a_105488]
-
mai multe reduceri de pensii pentru populația Greciei, și așa afectată de o lungă recesiune. Această opțiune este respinsă de Guvernul de stânga de la Atena, care susține că austeritatea este deja o povară prea mare pentru o țară unde rata șomajului a ajuns la 25%, iar multe gospodării se bazează doar pe pensiile rudelor în vârstă pentru a o scoate la capăt.
FMI condiționează Grecia by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104184_a_105476]
-
„Alliance for YOUth", program inițiat de compania Nestlé, din dorința de a contribui la ameliorarea situației privind șomajul la nivel european, le-a oferit tinerilor români sub 30 de ani accesul la 15.558 de locuri de muncă permanente, 644 de stagii de practică plătită și 227 de evenimente de dezvoltare. Inițiativa europeană "Alliance for YOUth" a fost
Alliance for YOUth. Mii de tineri, angajați prin intermediul programului () [Corola-website/Journalistic/104244_a_105536]
-
permanente, 644 de stagii de practică plătită și 227 de evenimente de dezvoltare. Inițiativa europeană "Alliance for YOUth" a fost lansată în România în 2014 și este un parteneriat curajos între Nestlé și partenerii săi de afaceri, care vizează combaterea șomajului în rândul tinerilor sub 30 de ani. Această inițiativă vine ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare privind rata șomajului în rândul tinerilor, la nivel european, problema fiind una uriașă pentru Uniunea Europeană, în special în orașele mari din sudul Europei, unde
Alliance for YOUth. Mii de tineri, angajați prin intermediul programului () [Corola-website/Journalistic/104244_a_105536]
-
fost lansată în România în 2014 și este un parteneriat curajos între Nestlé și partenerii săi de afaceri, care vizează combaterea șomajului în rândul tinerilor sub 30 de ani. Această inițiativă vine ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare privind rata șomajului în rândul tinerilor, la nivel european, problema fiind una uriașă pentru Uniunea Europeană, în special în orașele mari din sudul Europei, unde rata de șomaj în rândul tineretului poate ajunge chiar și până la 50%. În cei doi ani de la lansarea în
Alliance for YOUth. Mii de tineri, angajați prin intermediul programului () [Corola-website/Journalistic/104244_a_105536]
-
tinerilor sub 30 de ani. Această inițiativă vine ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare privind rata șomajului în rândul tinerilor, la nivel european, problema fiind una uriașă pentru Uniunea Europeană, în special în orașele mari din sudul Europei, unde rata de șomaj în rândul tineretului poate ajunge chiar și până la 50%. În cei doi ani de la lansarea în România, "Alliance for YOUth" le-a facilitat tinerilor români accesul la 15.558 de joburi permanente, 644 de stagii de practică plătită cu o
Alliance for YOUth. Mii de tineri, angajați prin intermediul programului () [Corola-website/Journalistic/104244_a_105536]