45,287 matches
-
catolice al ordinului Dominican. Ulterior după reforma protestanta ea este preluată de nouă religie dominantă din Transilavania, cea reformata calvinista Biserică este construită în stil gotic, insă de-a lungul anilor a suferit multe reparații. Biserică în formă originală era alcătuită dintr-o navă centrală și o absida, planul bisericii urmărind planul goticului radiant, biserica având cel mai mare echilibru între înălțime lățime în raport de gol și plin una nu domină pe celălat. La fel si geamurile biserici păstrează formă
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
a devenit reședința comunei; tot atunci, satul Cumpăna a fost desființat și comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XIV-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă. Un alt obiectiv clasificat la nivel național este o cruce de piatră din secolul al XVII-lea aflată în curtea bisericii din Căpățânenii Ungureni, monument memorial sau funerar
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor, biserica „Înălțarea Domnului” și zidul de incinta. În rest, alte două obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș că monumente de interes local, toate fiind clasificate că monumente de arhitectură: ansamblul vilei
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
Comuna Șerboeni avea aceeași alcătuire și 1167 de locuitori; iar comuna Ionești avea 1062 de locuitori în satele Ionești și Tomșanca. În 1931, comuna Cornățelu a luat numele de "Vulpești"; comuna Ionești a absorbit atunci și ea comuna Șerboeni, fiind alcătuită din satele Ionești, Șerboeni și Tomșanca. În 1950, comunele Buzoești, Ionești și Vulpești au fost arondate raionului Costești din regiunea Argeș, în timp comunele Buzoești și Vulpești fiind comasate sub numele de "Buzoești", reședința comunei rezultate fiind în satul Vulpești
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene care au dat naștere lanțului de munți Oaș, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate. Geologii acceptă ideea că înaintea formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea vestică a șirului central al Carpaților Orientali, respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu rășinoase și o mică suprafață arabilă. Dispuse etajat pe culmile montane, plantele spontane alcătuiesc: Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de pământ” pentru a se adăposti de bombardamentele ce aveau să se desfășoare între trupele sovietice și cele nemțești. Rușii au înaintat rapid prin defileu, astfel încât în numai două săptămâni, trupele acestora erau amplasate în partea de est a localității, alcătuind aliniamentul ce începea de la Piciorul Podgoarelor și se continua pe Valea Ilvei, Dealul Ilvei, până la Căpățâna și Ciungu Pâraielor. Trupele horthyste și hitleriste (armata 8 germană) erau amplasate la vărsarea Sălardului, constituind aliniamentul dinspre Poiana Fântânelului, Dealul Nădăsoi și Sărăcin
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
trecând la comuna Corbi. În comuna Corbi se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele chiliilor rupestre, stânca schitului „Sfinții Apostoli”, o bisericuță de lemn (secolul al XIX-lea) și un cimitir (secolele al XIV-lea-al XV-lea). Tot de interes național sunt și situl arheologic de la Coasta
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Argeș. Satele Cetățenii din Deal și Cetățenii din Vale au fost și ele comasate atunci, formând satul "Cetățeni". În comuna Cetățeni se află schitul Negru-Vodă (secolele al XIV-lea-al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
de case; în comună existau o biserică și o școală cu 71 de elevi (dintre care 6 fete). Comuna Ciulnița, cu satele Ciulnița și Prundeni avea 768 de locuitori ce trăiau în 165 de case; și două biserici. Comuna Glâmbocata, alcătuită din satele Glâmbocata și Călugărița, avea o moară de aburi, două biserici și o școală, populația ei fiind de 1023 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Budișteni, celelalte două comune muscelene (Ciulnița și Leordeni) făcând parte din
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
ea a revenit la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea actuală, sub numele de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și (1653), din satul Vărzaru, cu ruinele caselor și biserica „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de lângă școala din Borlești. În
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
sat în alcătuire, cu o populație de 849 de locuitori; aici existau o moară de apă pe un iaz format de Râul Doamnei, o școală cu 45 de elevi înființată în 1883 și o biserică veche de lemn. Comuna Retevoiești, alcătuită din satele Retevoești și Gănești, avea două mori, două biserici și o școală cu 87 de elevi (dintre care 10 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bădeni, satul ei trecând la comuna Pietroșani. Aceasta și comuna Retevoiești făceau
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
Poiana Lacului, Popești și Teiușu, având în total 867 de locuitori. Existau în comună două biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Păduroiu și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cuvântul ce-l denumește. Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Ex.:"Tropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe. " Sincopa constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul unor cuvinte. Ex.: " dom
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
medicamentelor antitumorale este considerată și cea bazată pe complexarea cu ferofluide biocompatibile și fixarea cu ajutorul câmpurilor magnetice externe a acestor “medicamente magnetice”doar în zona afectată. În terapia prin țintire magnetică se disting trei etape: formarea unui complex magnetic temporar, alcătuit din medicament și ferofluid (medicament „magnetic"); introducerea în organism a acestui complex (de exemplu, prin injectare intravenoasa), concomitent cu aplicarea unui câmp magnetic concentrat spre zona afectată; eliberarea locoregională a medicamentului din complex. Pentru studiul desorbției unui medicament dintr-un
SISTEM EXPERIMENTAL PENTRU STUDIUL DINAMIC AL COMPLEXELOR FEROFLUID-MEDICAMENT. by Hinta Ovidiu, Redinciuc Daniela () [Corola-other/Science/84388_a_85713]
-
locoregională a medicamentului din complex. Pentru studiul desorbției unui medicament dintr-un complex medicamentos magnetic s-a conceput și realizat un sistem experimental. Acesta este compus dintr-un sistem magnetic și un sistem de circulare a lichidului. Sistemul magnetic este alcătuit dintr-un circuit magnetic compus dintr-un cadru feromagnetic de retur și trei magneți permanenți. Sistemul de circulare a lichidului este constituit dintr-un tub de sticlă plasat în întrefierul circuitului magnetic, în care se introduce complexul medicamentos magnetic. Sistemul
SISTEM EXPERIMENTAL PENTRU STUDIUL DINAMIC AL COMPLEXELOR FEROFLUID-MEDICAMENT. by Hinta Ovidiu, Redinciuc Daniela () [Corola-other/Science/84388_a_85713]
-
serie întreagă de documente deja prezentate mai sus ne îndreptățesc să afirmăm că biserica de lemn a Enăcheștilor va fi datat de prin 1700. Noua zidire s-a făcut cu cheltuiala și eforturile credincioșilor satelor Enăchești, Prisaca și Boșoteni care alcătuiau la vremea respectivă Parohia Enăchești, cu foarte mari sacrificii, așa cum mărturisesc bătrânii satului care spun că părinții sau bunicii lor vindeau câte două sau trei perechi de boi pentru a dona sume consistente de bani necesari construirii noului lăcaș de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o structură de sinclinal alungit limitrof Carpaților. Principala caracteristică
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
acestora, în dreptul satului Tescani râul poartă denumirea de "Tazlău". Din punct de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar stratul acvifer este sărac și la mare adâncime. Substratul geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt predominate de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
formată din satele Urecheștii de Jos și Urecheștii de Sus, cu o populație de 543 de locuitori; ea avea o școală și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cornățel, alcătuită din satele Cornățel, Lunca Dochiei și Satu Nou, având în total 694 de locuitori ce trăiau în 166 de case. Aici exista doar o biserică ortodoxă, primăria cofinanțând școala din Coțofănești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceleași alcătuiri
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
spre nord și est de Bacău (unde se termină la ambele capete în același DN2). Comună Letea Veche, județul Bacău este comună de gradul ÎI. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se divide după cum urmează: Relieful acestei comune este alcătuit din șes, în care predomina terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistrița și Șiretul. În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
și minorități de romano-catolici (9%) și penticostali (4,03%). Pentru 4,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bogdana", făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era alcătuită din satele Rădeana, Gutinașu, Vrânceni, Corbu, Bogdana, Valea Seacă (reședința), Livada, Gârbovanu și Mărcești, având în total 2030 de locuitori ce trăiau în 564 de case. În comună existau două mori de apă, o moară de vânt, cariere de piatră
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
1257; Întreprinderi comerciale și industriale 9. Forma de relief este dominată de interfluvii sculpturale, relativ plane, cu altitudini medii de 400m, care aparțin neogenului. Teritoriul satului Valea Șoșii este drenat de pâraiele Șoșa, Secătura, Săratului și Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți se găsesc multe izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii le-au amenajat ("Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]