42,681 matches
-
au fost realizate de Olga Pîrîianu. Versurile cântecelor sunt scrise de Eugen Rotaru, iar muzica este compusă de Marius Țeicu. Textul melodiei „Tâlharii păguboși” a fost scris de Anne Marie (Anemar) Pop. După cum este specificat pe generic, în acest film cântă Anda Călugăreanu, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu, Mihai Perșa și Grupul 3T. Anca Mihăescu, interpreta fiicei circarului fioros, a debutat în cinematografie cu acest film. Filmul "Rămășagul" a fost vizionat de 1.837.171 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Henry Cowell, John Cage, Lou Harrison și Alan Hovaness. În anii 1960, mulți muzicieni rock au recurs la mijloacele muzicii tradiționale Orientale. Spre exemplu, în muzica celor de la The Beatles apar elemente indiene, iar membrii trupei au fost învățați să cînte la sitar, cel mai celebru muzician indian Ravi Shankar. În aceeași epocă o mare popularitate a câștigat stilul reggae, muzică atribuită culturii popoarelor vorbitoare de limbă engleză, la "lumea muzicii". Avându-și rădăcinile în muzica sacră jamaicană, precum și celui mai
World music () [Corola-website/Science/327581_a_328910]
-
religioasă din biserică și depunerea unei urne cu pământ din toate provinciile locuite de români, s-a organizat o horă în fața mănăstirii pe muzica tarafului condus de lăutarul Vindireu. Ciprian Porumbescu ia vioara din mâinile lui Vindireu și începe să cânte, uimind asistența cu talentul său. Aflați în drum spre Suceava, pastorul Gorgon (Dan Ionescu) de la Ilișești și fiica sa, Berta (Tamara Crețulescu), opresc și ei la mănăstire pentru a vedea festivitățile. Cu acest prilej, Ciprian o revede pe Berta, de
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
străină a ținutului istoric românesc. Ei țin o conferință pe această temă, pe care o decalează cu două ore mai devreme pentru ca autoritățile să nu apuce să o întrerupă. Evacuați din sală de către soldații colonelului imperial, studenții merg pe străzi cântând imnul "Tricolorul" compus de Ciprian Porumbescu. Studenții români, ruteni și polonezi decid să nu participe la jubileul anexării Bucovinei, la care era anunțată vizita împăratului Franz Joseph I. Conducerea societății Arboroasa trimite în 1877 o telegramă la Iași în care
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
au fost temporar suspendate. Ciprian a compus în închisoare cântecul "Pe-al nostru steag e scris Unire", care a fost difuzat în exterior prin bunăvoința unui gardian. El ține în sala de judecată o cuvântare înflăcărată, iar studenții încep să cânte imnul scris de Ciprian. La presiunea colonelului, judecătorii desființează societatea "Arboroasa" și-l condamnă pe tânărul compozitor la câteva luni de temniță. Ciprian Porumbescu își petrece sărbătorile de iarnă într-o celulă friguroasă din închisoare și se îmbolnăvește de tuberculoză
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
concediu pentru a merge la tratament în Italia. El este foarte slăbit, iar medicii îi spun că a venit prea târziu și că nu mai sunt speranțe pentru a se vindeca. Compozitorul cere să i se trimită vioara, cu care cântă pe malul Mării Mediterane. Ciprian Porumbescu moare și este înmormântat la Stupca, fiind condus pe ultimul drum de o mulțime mare de oameni. Potrivit propriilor afirmații, regizorul Gheorghe Vitanidis ar fi dorit să realizeze încă din 1953 un film despre
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la vioară. Tudose a răspuns că știe atât să cânte, cât și să facă figurație. Imaginile au fost filmate de Ovidiu Gologan și Aurel Kostrakiewicz, iar filmările combinate au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo. Regizori
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la vioară. Tudose a răspuns că știe atât să cânte, cât și să facă figurație. Imaginile au fost filmate de Ovidiu Gologan și Aurel Kostrakiewicz, iar filmările combinate au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo. Regizori secunzi au fost Doru Năstase și Nicolae Corjos. Machetele au
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
fost transpuse pe ecran panoramic la 10-19 aprilie 1973, în laboratoarele de la Moscova. Muzica din film a fost compusă de Ciprian Porumbescu, fiind prelucrată de compozitorul Richard Oschanitzky. Sunt incluse pe coloana sonoră și fragmente din opereta "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, pe versurile lui Johann Strauss. Muzica este interpretată instrumental de Orchestra Operei din București dirijată de Paul Popescu și vocal de corul Madrigal dirijat de Marin Constantin și de ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava dirijat de Gheorghe
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
strada Janek Wiśniewski. De asemenea, o stradă din Pruszcz Gdański a fost denumită strada Wiśniewski. În cântecul original se află cuvintele: "...z czarną kokardą" (în ). Cu toate acestea, în filmul "Człowiek z żelaza" (1981) al lui Andrzej Wajda Krystyna Janda cântă o versiune revizuită "...z czerwoną kokardą" (în ). Textul din strofa a patra: "...krwi się zachciało słupskim bandytom" (în ) este o aluzie la școala de miliție din Słupsk . Textul "Krwawy Kociołek" care apare în strofa a cincea este o referire la
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
împreună cu Jacek Kaczmarski și Przemysław Gintrowski. Interpretarea Krystynei Janda se află pe unul dintre discurile sale ("Guma do żucia"). În filmul "Psy" (1992) al lui Władysław Pasikowski apare o scenă în care ofițeri în stare de ebrietate de la Służby Bezpieczeństwa cântă "Balada", în timp ce transportă pe umerii lor un coleg beat. Această reprezentare a determinat proteste din partea membrilor sindicatului "Solidaritatea" care au considerat că s-a calomniat memoria protestatarului ucis . În filmul "Czarny czwartek" (2011) al lui Antoni Krauze "" este interpretată de
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
Iovan-Iorgovan”. Dintre vechile balade, păstrătoare ale elementului eroico-fantastic, cu atmosferă de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
de dor și dragoste, cântece de înstrăinare, cântecele vârstelor etc. Piesele cele mai de seamă din Gorj sunt „cântecele lungi” (doinele) - cântece lirice lente, ornamentate și cu o formă deschisă ce le distinge de cântecele comune. Ele încă se mai cântă în întreg județul, la masa mare a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
profesioniști sunt prin tradiție nu doar bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după care se asociază sunt diverse: în primul rând înrudirea, apoi vecinătatea, afinitățile personale și comenzile precise ale angajatorilor. În petrecere tarafurile cântă ce „se cere” în general în regiune, ce le solicită în mod expres un client sau altul (însoțindu-și comanda cu un „bacșiș”), ce reclamă ritualul și ce mai socotesc ei că s-ar potrivi cu convivii, prilejul, momentul și
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
nu și-l amintește, dar despre care afirmă că e grozav, fantastic, fenomenal și nemaipomenit. O femeie care croșetează (Coca Andronescu) afirmă că ei nu-i place comedia fără muzică, controlorul completând că și lui îi plac filmele în care cântă Margareta Pâslaru. Regizorul susține că muzica creează o bună dispoziție și atunci poantele se digeră mai ușor. În discuție intervine un bătrânel (Nae Roman) care spune că lui i-au plăcut filmele de la început. Regizorul completează că unele momente de
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
ambianțe de iarnă. Uneori, pomii sunt ținuți până la 2 februarie, sărbătoarea Sf. Maria de aprindere a lumânărilor. De la Postul Crăciunului și până la Bobotează (botezul lui Isus din 6 ianuarie), "gwiazdory" sau purtătorii de stele umblă prin sate. Unii dintre aceștia cântă colinde, alții recită versete, dau spectacole de marionete ("szopki") sau fac Scene cu Nașterea ("herody"). Ultimele două sunt inspirate de scenele tradiționale cu Nașterea Domnului numite "Jaselka" (pătuț). O tradiție unică în Polonia este schimbul de "", o plăcintă subțire pe
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering, iar pentru desert, "makowiec" sau fidea cu semințe de mac. Adesea, se servește ca băutură un compot de fructe uscate (prune, mere, pere). După cină, restul serii este petrecut spunând povești și cântând în jurul bradului de Crăciun. În unele zone ale țării, copiilor li se spune că "micuța stea" le aduce daruri. După ce darurile sunt despachetate, colindătorii pot merge din casă în casă pentru a primi bunătăți. Moșul care aduce cadouri copiilor este
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
nou-născutul Mesia. Obiceiul de a se ține liturghie în noaptea de Crăciun a fost introdus în bisericile creștine după a doua jumătate a secolului al V-lea. În Polonia, obiceiul s-a încetățenit odată cu introducerea creștinismului. Colindele de Crăciun sunt cântate în Polonia după Liturghia de Crăciun. Sezonul de Crăciun ține de obicei până la 2 februarie. Primele imnuri cântate în Biserica Romano-Catolică au fost aduse în Polonia de către frați franciscani în Evul Mediu. Primele cântece de Crăciun au fost în latină
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
după a doua jumătate a secolului al V-lea. În Polonia, obiceiul s-a încetățenit odată cu introducerea creștinismului. Colindele de Crăciun sunt cântate în Polonia după Liturghia de Crăciun. Sezonul de Crăciun ține de obicei până la 2 februarie. Primele imnuri cântate în Biserica Romano-Catolică au fost aduse în Polonia de către frați franciscani în Evul Mediu. Primele cântece de Crăciun au fost în latină la origine. Când cuvintele și melodiile poloneze au început să devină populare, acestea nu au fost scrise inițial
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
mai degrabă ca la un "serviciu al stării de spirit" decât ca la un "post de radio". DJii s-au oprit în a mai anunțstare de spirit continuă, ascultătorii puteau apela numărul de telefon 1-800 pentru a afla ce melodie cîntă. Pauzele de știri au fost, de asemenea redenumite și reintitulate ca "pauze Wave".ref name=Balfe/> Stații de radio din alte orașe au urmat acest model, și în 1983, emisiunea de radio a lui Stephen Hill, "Music From The Hearts
Muzică New Age () [Corola-website/Science/327698_a_329027]
-
vizitată printre alții de maistrul Vasile Bratu, de soția inginerului și de doctorița Maria. Ieșit din muzeu, bătrânul sondor se plimbă prin oraș, printre fabrici în construcție pe care se află afișate lozinci comuniste. Pe lângă el trec muncitori tineri care cântă despre mândria de a fi brigadier, precum și fostul secretar Radu. Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), "" (1982) și "Pe malul stîng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
petrecut copilăria. În 1988, familia ei etnică germană a emigrat în Germania, stabilindu-se în Renania-Palatinat. A urmat Școală de Muzică ți Teatru din Frankfurt timp de trei ani, unde a studiat actorie și canto. În acest timp, Helene a cântat pe scena Teatrului de Stat din Darmstadt și cea a Teatrului Național din Frankfurt. Echo Goldene Henne Goldene Kamera Krone der Volksmusik Live Entertainment Award SWR4 Schlagerstern
Helene Fischer () [Corola-website/Science/327755_a_329084]
-
sociale burgheze. El îi consideră pe invitații la serată drept niște imbecili și paraziți și afirmă că idealul său în viață este prosperitatea personală, pentru realizarea căreia a luptat din răsputeri. În timp ce majoritatea invitaților își petrec timpul mâncând, consumând băuturi, cântând, dansând sau vorbind banalități, Cristea îi urmărește cu atenție pe participanții la serată și ghicește identitatea lui Mihai (Cornel Coman), un comunist deghizat. De asemenea, el observă activitatea servitorului Matei Popescu (Alexandru Drăgan), despre care știa că avea un frate
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Pitești, ferma Bilcești și Buftea. Lt. col. Ion Tudor a fost folosit pe post de consilier militar la realizarea acestui filmul. Regizori secunzi au fost Iorgu Ghindidis și Silviu Dimitrovici. Vocea lui György Kovács a fost dublată de Gheorghe Cozorici. Au cântat Martha Kessler și Valeria Rădulescu. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată în decembrie 1970. Potrivit mărturiilor regizoarei, conducerea Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă nu a fost
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]