40,856 matches
-
și-a elaborat propriul său panteon proletar-partinic, prin canonizarea eroilor muncitori care s-au sacrificat în numele idealului luptei sociale. Răsturnarea regimului din 1989 a basculat și panteonul său proletar-partinic. Gradual, pe măsură ce manualele au început să abordeze subiectul regimului comunist (prima generația de manuale stopau narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-al Doilea Război Mondial), a început să prindă contur atât o martirologie a disidenței anti- comuniste, cât și, corelativ, un panteon anticomunist în care au fost incluse figuri aparținând disidenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde să soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi, arătând permeabilitatea ideologică a istoriei prin afirmația că "fiecare generație învață/scrie Istoria românilor în raport cu propriile aspirații", autorii definesc menirea manualului ca fiind aceea de a răspunde unei "nevoi de seninătate" (p. 3). 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma etică europeană a memoriei în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condiție postnaționalistă a memoriei istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunism. Testul Pearson Hi-Pătrat confirmă faptul că există o relație puternică între grupa de vârstă a respondentului și atitutinea pe care acesta o manifestă față de trecutul comunist, X2(10, N=927) = 17.92, p = .056. Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație Grupa de vârstă Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 18-25 51,9 16,0 32,1 26-35 46,2 12,8 41,0 36-45 44,3 9,7 46,0 46-55 41,3 16,9 41,8 56-65
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu de mecanismul transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunism a populației de peste 18 ani (pe baza de date "New European Barometers") a relevat existența unui set de factori care au o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în modelarea atitudinii față de trecut. Situația economică a respondentului (autoatribuită ca răspuns la întrebarea "Gândindu-te la nivelul de trai al familiei tale, adică lucrurile pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după comunism se găsește în rândul elevilor din clasa a XII-a (41,8 la sută), aprecierea comunismului ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută în cazul elevilor din clasa a IX-a. Invers, generațiile mai tinere de elevi, născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
IX-a. Invers, generațiile mai tinere de elevi, născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor care nu au experiențiat direct realitatea fostului regim: cu cât indivizii au trăit mai puțin în comunism, sau cu cât s-au născut mai târziu de prăbușirea comunismului, cu atât aceștia vor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor care nu au experiențiat direct realitatea fostului regim: cu cât indivizii au trăit mai puțin în comunism, sau cu cât s-au născut mai târziu de prăbușirea comunismului, cu atât aceștia vor aprecia mai negativ regimul comunist în comparație cu sistemul socio-politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părinții lor din simplul motiv că regimul comunist nu mai există. În aceste condiții, singura posibilitate verosimilă în privința formării de atitudini despre perioada comunistă rămâne socializarea. A treia posibilitate menționată de Glass, Bengtson și Dunham (1986) este "influența reciprocă" între generații. Și această ipoteză rămâne valabilă doar în privința atitudinilor despre ordinea socio-politică actuală, întrucât este dificil de conceput ca generația copiilor (care nu au trăit în comunism) să influențeze în vreun fel atitudinile părinților cu privire la o perioadă din viața lor. Concluzionăm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de atitudini despre perioada comunistă rămâne socializarea. A treia posibilitate menționată de Glass, Bengtson și Dunham (1986) este "influența reciprocă" între generații. Și această ipoteză rămâne valabilă doar în privința atitudinilor despre ordinea socio-politică actuală, întrucât este dificil de conceput ca generația copiilor (care nu au trăit în comunism) să influențeze în vreun fel atitudinile părinților cu privire la o perioadă din viața lor. Concluzionăm, așadar, că cea mai plauzibilă modalitate prin care se produce transferul de atitudini intergenerațional despre comunism este cea a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
familia este principalul cadrul social din care adolescentul contemporan preia informații și asimilează atitudini cu privire la comunism. Forma de nostalgie pe care o exprimă un procent însemnat din adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist de către adolescenții care nu au experiențiat direct realitatea comunistă poate fi descrisă de termenul "nostalgie vicariantă", care exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist de către adolescenții care nu au experiențiat direct realitatea comunistă poate fi descrisă de termenul "nostalgie vicariantă", care exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române moderne. București: Minerva. Maior, P. (1990). Istoria pentru începutul romanilor în Dachia. Iași: Junimea. Marin, V. (1977). Crez de generație. München: Colecția Europa, Reimprimare a Ediției a II-a, București: Tipografia "Bucovina" I.E. Toronțiu, 1937. Mehedinți, S. (2002). Poporul. București: Albatros. Melidon, R.G. (1874). Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare. Bucuresci: Tip. Naționala, ant. C.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]