45,287 matches
-
diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
guvernul) Olandei. Actualmente, cu cele 19 locuri din 51, pe care le ocupă, partidul socialist, PvdA, este cel mai larg reprezentat partid din Consiliu. Problemele de zi cu zi ale provinciei Drenthe sunt rezolvate de așa-zișii "Gedeputeerde Staten", care alcătuiesc un grup de lideri executivi asemănători unui consiliu de miniștri local, care sunt conduși și coordonți, de asemenea, de către reprezentantul reginei. Membrii săi, numiți "gedeputeerden", pot fi comparați în funcție cu miniștri. Datorită reorganizării din anii 1990, numărul de comune
Drenthe () [Corola-website/Science/300715_a_302044]
-
plăși: Ulterior a fost adăugată plasa Gurghiu, iar plășile Mureș și Reghin au fost împărțite în plasa Mureșul de Jos și plasa Mureșul de Sus, respectiv plasa Reghinul de Jos și plasa Reghinul de Sus. Prin urmare, numărul plășilor care alcătuiau județul Mureș a crescut la zece. Județul avea pe teritoriul său două localități urbane: Târgu Mureș (municipiu și reședința județului) și Reghin (comună urbană sau oraș). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Mureș era de 289.546 locuitori, dintre
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
urbană sau oraș). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Mureș era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
Orientată Obiectual) este unul din cei mai importanți pași făcuți în evoluția limbajelor de programare spre o mai puternică abstractizare în implementarea programelor. Ea a apărut din necesitatea exprimării problemei într-un mod mai natural ființei umane. Astfel unitățile care alcătuiesc un program se apropie mai mult de modul nostru de a gândi decât modul de lucru al calculatorului. Până la apariția programării orientate pe obiect, programele erau implementate în limbaje de programare procedurale (C, Pascal) sau în limbaje care nici măcar nu
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
următoarea: 90,5% ortodocși, 6,7% mozaici, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 47.957 locuitori, dintre care 69,6% români, 24,7% evrei, 1,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional, populația urbană era alcătuită din 69,7% ortodocși, 25,2% mozaici, 3,4% romano-catolici ș.a.
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5% ortodocși, 20,3% mozaici, 2,4% romano-catolici ș.a.
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
ortodocși, 25,7% greco-catolici, 12,9% luterani ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
împărțit în cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 211.433 de locuitori, dintre care 42,8% turci, 34,2% bulgari, 19,0% români, 1,4% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația județului era alcătuită din 54,0% ortodocși, 45,1% musulmani ș.a. La data de 1 iulie 1937, populația aproximativă a județului Durostor era de 230.309 locuitori. În 1930, în județ locuiau 211.439 locuitori, deci sporul natural în 1937 a fost de
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
modern al percepției și care a fost preluat și de studiile literare. Preceptele gestaltismului, formulate ca o reacție împotriva orientării atomizate din teoriile ce i-au precedat, subliniază faptul că întregul este întotdeauna mai mare decît părțile din care este alcătuit și că atributele acestuia nu sînt deductibile din analiza părților, luate separat. ul a debutat la sfîrșitul secolului al XIX-lea în Austria și sudul Germaniei, ca o mișcare de protest împotriva școlii asociaționiste și a școlii structurale, cea care
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe linia insula Jîloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafața Caspicii de Nord, de Mijloc și de Sud alcătuiește, respectiv, 25, 36 și 39 % din suprafața totală a mării. Lungimea liniei de țărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 - 6700 km; până la 7000 km dacă luăm în considerație și insulele. Pe cea mai mare parte a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
de 215 - 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării Caspice 88 - 90 procente din totalul volumului de apă pe care marea o capătă de la râuri. Suprafața bazinului Mării Caspice este cca. 3,1 - 3,2 milioane km², ceea ce alcătuiește aprox. 10% din suprafața totală a bazinelor închise de pe Pământ. Bazinul Mării Caspice se întinde de la nord spre sud pe aprox. 2500 km, iar de la vest la est - pe aprox. 1000 km și ocupă teritorii ale statelor Armenia, Azerbaijan, Georgia
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
este Enzeli. Suprafața și volumul apei Mării Caspice variază mult în dependență de variația nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafața este egală cu aprox. 392,6 mii km², iar volumul apei - cu cca 78648 km³, ceea ce alcătuiește în jur de 44 % din rezervele totale de apă dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se semnalează în depresiunea Sud-Caspică, la 1025 m de la suprafața apei. După adâncime, Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1620
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se semnalează în depresiunea Sud-Caspică, la 1025 m de la suprafața apei. După adâncime, Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1620 m) și Tanganyika (1435 m). Adâncimea medie a mării alcătuiește 208 m. În același timp, partea nordică a mării este de mică adâncime: adâncimea maximă alcătuiește 25 m, iar cea medie - 4 m. Nivelul apei în Marea Caspică este influențat de o variație considerabilă. După calculele făcute de specialiștii în
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
1025 m de la suprafața apei. După adâncime, Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1620 m) și Tanganyika (1435 m). Adâncimea medie a mării alcătuiește 208 m. În același timp, partea nordică a mării este de mică adâncime: adâncimea maximă alcătuiește 25 m, iar cea medie - 4 m. Nivelul apei în Marea Caspică este influențat de o variație considerabilă. După calculele făcute de specialiștii în domeniu, în ultimii 3000 de ani amplitudinea schimbării nivelului apei în Marea Caspică a fost de
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
m), din 1996 s-a observat iarăși tendința de micșorare a nivelului. Oamenii de știință susțin că variația nivelului de apă în Marea Caspică este cauzat de factori climaterici, geologici și antropogeni. Temperatura medie lunară a apei în Marea Caspică alcătuiește 0 °C în partea nordică și +10 °C în cea sudică; în lunile de vară temperatura apei pe toată întinderea mării este +23 - +26 °C. La adâncimi mari temperatura apei este aprox. +6 - +7 °C, fiind practic constantă în toate
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
regiunile nordice și +8 - +10 °C în cele sudice, iar vara între +24 - +25 °C în regiunile nordice și +26 - +27 °C în cele sudice. Temperatura maximă a fost înregistrată pe coasta estică: +44 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații alcătuiește 200 mm, de la 90 - 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafața mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei Apșeronski
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei Apșeronski și în partea de Est a Caspicii de sud. Pe teritoriul Mării Caspice vânturile bat destul de des, viteza lor medie anuală alcătuind 3 - 7 m/s. În lunile de toamnă și de iarnă vânturile se întețesc, viteza lor ajunge frecvent la 35 - 40 m/s. Teritoriile cele mai bătute de vânt sunt peninsula Apșeronski și periferiile zonelor Mahacikala și Derbent. Tot acolo
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
cercetări intense de ordin geologic de către I.M. Gubkin și alți geologi sovietici pentru a găsi rezerve de petrol și pentru a studia variația nivelului apei. În Marea Caspică se află surse bogate de petrol și gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc în jur de 10 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale - 18 - 20 miliarde tone. Extragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul 1820, când pe peninsula Apșeronski a fost săpat primul puț de petrol. În jumătatea a doua a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
este o boală gravă pentru persoanele care iau supradoze de suplimente de vitamina C. Acidul oxalic reacționează cu mineralele, precum calciu, din organism și formează cristale de oxalați care irită intestinele și rinichii. Cea mai comună piatră de rinichi este alcătuită din oxalat de calciu. Deoarece se leagă de nutrienți vitali precum calciul, consumul pe termen lung de produse bogate în acid oxalic poate duce la deficiențe nutritive. Indivizii sănătoși pot consuma aceste mâncăruri cu moderație, dar cei care suferă de
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
1,2% unitarieni ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimera era alcătuită din 38,3% ortodocși, 21,4% greco-catolici, 14,7% reformați (calvini), 7,2% evanghelici (lutherani), 6,5% mozaici ș.a.
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
datelor recensământului din 1930 populația județului era de 166.911 de locuitori, dintre care 42,4% bulgari, 23,0% turci, 22,6% români și aromâni, 3,8% găgăuzi, 2,7% tătari ș.a. Din punct de vedere confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8% bulgari, 24,1% turci, 15,4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]