13,635 matches
-
de la începutul carierei literare: acesta este „pohemul”, obiectul estetic ce reface unitatea pierdută a lumii, marcând în același timp diferența ce o separă de poezia obișnuită - plată și refuzată, cum ar zice Ion Barbu, de idee. Ceea ce definește „pohemul” este îndeosebi aspectul său ludic, care favorizează amestecul vârstelor și proliferarea neîngrădită a fanteziei: „eu îmi declamam pohemele pe un teren de rugby/ gâfâind la grămadă/ mă credeam în concepții mâncam în spasmele lor crepusculare atât de pă/ rintești/ la masă îmi
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
și notația fantezistă, între reconstituirea documentară și imaginarul poetic, proiectând caleidoscopic o lume în destrămare sub agresiunea tulbure a istoriei. Prozatorul vizează formula romanului ca desfășurare a unei metafore - parțial în Rana statuilor, pregnant în celelalte construcții romanești -, lucru evident îndeosebi în tipul de construcție/articulare a universului epic, și anume acela poematic. Sunt des invocate și evocate „legile” povestirii și condiția simbolului, puterea de premoniție a imaginarului. Atât romanul simbolic Sărbători marțiale, cât și romanul istoric După mine, o zi
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
și povestiri în limba română, mai întâi în revista „Luceafărul”. În 1998 îi apare cartea de poeme Meseria exilului, urmată de Oglinzi părăsite (2001). Motivele din Meseria exilului sunt sugerate de rama anunțată în titlu. Critica de întâmpinare a stăruit îndeosebi pe motivul exilului biografic real, însă acesta este numai un pretext pentru etalarea unui „exil” mult mai profund, a disconfortului provenit din inaderența la realitate a unei structuri sensibilizate până la paroxism, și anume sensibilitatea artistului care își trăiește condiția sub
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
Nucleul studiului îl constituie „cosmologia” jocului secund ca reverie a ternarului, opera barbiană fiind centrată în jurul a trei mituri fundamentale (oglinda, nunta, soarele), corespunzându-le trei culori (albastru, verde, galben) și o serie de poeme-cheie. Astfel, mitul oglinzii e travestit îndeosebi în artele poetice barbiene, mitul nunții se asociază cunoașterii inițiatice în Ritmuri pentru nunțile necesare și „nostalgiei increatului” în Oul dogmatic, mitul soarelui își află una dintre cele mai bune întrupări în Riga Crypto și lapona Enigel ș.a.m.d.
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
mai ales Copilărie, Iubire, Capușoanele ș.a. Ultimul ciclu, Brazde însângerate, transpune într-o manieră precumpănitor obiectivă, cu inserții epice, experiența războiului (Noi ne-am rugat, Fata dintre linii, Închinare pentru un teterist). Paradoxal, când nu e îndemnat de ambiții mari, îndeosebi în ipostază de prozator, N. izbutește mai mult. Bine prinse, personajele nuvelelor Șilimon Pălămariu și Hangiul de la Cușmariica au viață, ca și unii dintre colegii de seminar evocați în fragmentele publicate din romanul autobiografic. Terorizat, rupt de viața literară mult
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
interioară este una dintre cele mai bune cărți de proză de la sfârșitul anilor ’70. N. este familiarizat cu semiologia și cu ultimele achiziții literare europene, are imaginație și strunește bine o seamă de procedee scripturale. Excelent observator, își focalizează discursul îndeosebi asupra a două categorii sociale: noua „intelighență” (studenți, candidați la admitere, absolvenți feneanți sau în căutare de expediente) și lumea „pălăriilor cenușii”, alcătuită din muncitori navetiști, o umanitate care țâșnește din pendularea haotică între sat și oraș, o lume dislocată
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin Cantacuzino. Este posibil ca anii petrecuți, patru la număr, în preajma unor oameni cu preocupări cărturărești notorii să îl fi influențat pe adolescent, stimulându-i interesul pentru cultură, pentru istorie îndeosebi. Cert este însă că acum a acumulat împotriva Cantacuzinilor puternice resentimente, care îi vor marca vizibil atitudinea de cronicar. Revenind în Moldova, el intră în viața de Curte ca postelnicel (1693), fiind ulterior, pe rând, vătaf de aprozi, mare agă
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
sociologică din epocă Ștefan Buzărnescu: Sociologia românească, din rațiuni didactice, compară trei mari repere biografice: a) etapa filologică, sincronă cu formarea limbii literare române, În care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de teoreticienii neoliberali ca Șt. Zeletin, E. Lovinescu, D. Drăghicescu, D.P. Marțian, P.S. Aurelian, M. Manoilescu. În locul mecanismelor spontane, noua imagine a modernității este centrată pe ideea de ordine construită socialmente, Îndeosebi prin mecanismele statului care uzează de formalizare, instituirea unor convenții, clasificări și instituționalizare. Al treilea tip ideal al modernității este Întemeiat pe specificitatea identității culturale și a fost construit de teoreticienii ,,formelor fără fond” (Titu Maiorescu, M. Eminescu, N. Iorga
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În multe cazuri, mai ales În primii ani ai tranziției, printr-un sincretism teoretic care dovedea mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au un aer ușor literaturizat. Influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc. Maria Larionescu: Spectrul marxismului s-a resimțit Îndeosebi prin ,,critica de delimitare și respingere” (C. Zamfir) a teoriilor sociologice burgheze. A existat și un efect pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere - e drept, limitată, trunchiată - a publicului român În teoriile sociologice nemarxiste. Este semnificativ faptul că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
azi sociologia Își trăiește un fel de a doua tinerețe: mulți o consideră Încă insuficient de maturizată pentru a putea fi luată În serios. Totuși, Începe să fie un fel de cutie de rezonanță a transformărilor structurale aflate În curs, Îndeosebi prin sondajele chiar de talie națională. Constrângerile de ordin logistic (costuri prohibitive) nu-i permit sociologiei românești să fie, Încă, fișa clinică a disfuncțiilor Întregii noastre societăți aflate Într-o fază de accentuată entropie normativă. În etapa următoare ea trebuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
expuse În acest volum, pentru a ne da seama din ce pricină istoria pare a rămâne exclusă din cetatea științelor. Pentru a o putea face, trebuie să cercetăm natura științei Îndeobște și aceea a metodei de urmat În investigarea adevărului, Îndeosebi. I. Cea dintâi a noastră băgare de seamă este că alegerea științelor ale căror metode sunt studiate În volumul de care ne ocupăm, nu este cu totul rațională; căci, pe de o parte, sunt primite În el științe ce fac
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între cel care ascultă și animatorii sau prezentatorii emisiunilor de radio diferă de legătura realizată de alte canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina, Îmbrăcămintea și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul, lipsit tocmai de această componentă vizuală, se sprijină mult pe imaginația celor care ascultă de a crea și recrea imagini și situații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prin raportarea sa la setul de reguli și norme colective ale grupului sau ale societății, comportamentul agentului social se conturează ca semnificativ și coerent. De un real interes pentru cercetătorul problemei este analiza autoarei asupra componentelor competenței sociale. Aș remarca Îndeosebi considerațiile despre asertivitate, concept, după cunoștința mea, mai puțin utilizat În științele socioumane din România. Astfel, Maria Constantinescu se Înscrie În rândul primilor exegeți ai acestei probleme În țara noastră. În același perimetru aș Încadra și analiza despre gratificație și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
După excluderea din Școala de Literatură vegetează. Compune piese istorice sau pentru copii adresate repertoriului teatrelor de amatori și este ajutat de prieteni (Fănuș Neagu, Haralambie Zincă, Iuliu Rațiu, Harry Eliad ș.a.) ca să supraviețuiască. Cultivă poezia cu formă fixă - sonetul îndeosebi -, prin care cu ironie se adresează eternelor teme: viața, iubirea, moartea. Poezia lui O. este închisă în versuri ușoare, pitorești, montate ingenios și cu mult umor. Sentimentul ratării și al inutilității existenței este pronunțat agreabil, fără prețiozități inutile: „De vreau
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Puești-Tutova în septembrie 1934, sub conducerea lui Lazăr Beneș. Adresându-se îndeosebi cititorilor din satele Moldovei, publicația își propune să stimuleze interesul pentru lectură, considerând că „literatura curată presară în adâncul conștiinței noastre un echilibru moral”, cum afirmă Dimitrie Danciu în articolul Școala și literatura (1/1934). În același sens scriu M.
PAGINI LITERARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288616_a_289945]
-
de Shakespeare, Mrozek ș.a. În ultimii ani se retrăsese la Aix-en-Provence, unde scria cărți de prețioasă substanță eseistică. Academia Franceză însăși îi recunoaște performanțele, acordându-i în 1988 o înaltă distincție pentru cartea Hamlet ou la Tentation du possible. Versuri, îndeosebi (semnate și cu pseudonimul Oniga), eseuri, piese de teatru a publicat O. în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Cronica”, „Teatrul”, „Ateneu”, „Secolul 20”, „Argeș”, „Convorbiri literare”. Un patos secret cutreieră poemele cu o aură de indisipabilă tristețe din
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Israel, colectivul de conducere al revistei își propune „să le prezinte și să le popularizeze”, ocupându-se în paralel de aspectele vieții literare și artistice din noul stat, „fără a neglija bogatul tezaur al clasicilor evrei de pretutindeni”. P.l. publică îndeosebi fabulele lui Eliezer Steinbarg (câte una în fiecare număr) și articole despre el, pagini din opera unor personalități ale vieții evreiești (Iacob Groper, Isac Horovitz, Iacob Fichman) profiluri dedicate unor figuri marcante de origine evreiască (Moses Gaster, Horia Carp), știri
PAGINI LITERARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
Humboldt al Universității din Bonn (1974-1975), întreprinde cercetări pentru realizarea lucrării Relații și similitudini între revistele literare germane de familie (tip „Gartenlaube”) și presa literară românească din secolul al XIX-lea. De asemenea, face investigații în câteva biblioteci din Germania (îndeosebi în Biblioteca Română din Freiburg im Breisgau și la Berlin) și Austria, unde descoperă documente, manuscrise și corespondență inedită aparținând unor personalități ale culturii române aflate în exil, pe care le va publica în „Manuscriptum” și în „Revista de istorie
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
heraldice ale cărturarului legate de ascendența sa princiară. Preocuparea majoră este de a dovedi că formația enciclopedică a lui B.P. Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu este prezentat în imensul său laborator de creație, în confruntările politice, în izbucnirile pamfletare și satirice, ca acuzat de pornografie în procesul de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca, ca publicist și
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
exegeților săi, polemici în presa vremii, acte diplomatice etc.) aflate în biblioteci și arhive. Structura se păstrează și în G. Călinescu. Spectacolul personalității (1999), carte conținând „dialoguri adnotate” cu cei ce l-au cunoscut îndeaproape pe marele critic, fiind vorba îndeosebi de colaboratorii săi din cadrul Institutului de Istorie Literară și Folclor: Geo Bogza, I. C. Chițimia, G. Ivașcu, D. Micu, George Muntean, Ovidiu Papadima, Al. Rosetti, D. I. Suchianu, Cornelia Ștefănescu, Ștefana Velisar-Teodoreanu, D. Vatamaniuc, Teodor Vârgolici, Alice Vera Călinescu, Gh. Vrabie. Culegerea
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Lira”, apărut săptămânal din 27 iulie 1908 până în 9 mai 1909, tipărit inițial ca anexă gratuită, iar de la numărul 14/1908 ca foaie independentă; directorul, Sal. Schein, e menționat abia în numărul 22-23/1909. Cu o structură de magazin, destinat îndeosebi divertismentului, suplimentul conține încercări literare ale unor diletanți. În ultima serie a P.l. problemele economice și mai ales sociale predomină. În numărul 4-5/1925 lui Panait Istrati i se publică însemnările intitulate Ștefan al nostru, consacrate lui Ștefan Gheorghiu, lider
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
France-Roumanie. Din mai-iunie 2002 ca secretar de redacție figurează Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Lecturi”, „Memorialistică”, „Diagrame”, „Accent”, „Jurnal”, „Bibliografie”, „Calendar prahovean”, „Revista revistelor” -, periodicul are colaboratori îndeosebi dintre scriitorii și publiciștii care trăiesc în spațiul prahovean: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Simion Bărbulescu, Marta Bărbulescu, Mihai Apostol, Ioan Vintilă-Fintiș, Gherasim Rusu Togan, Victor Sterom, Octavian Onea, Nicolae-Cristian Oprescu, Bogdan Stoicescu, Mihaela Cojocaru, Florin Dochia. Sunt prezenți, de asemenea
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
nucleari experimentali sau de cercetare, în care se pot produce industrial noi materiale radioactive; f) Centralele nuclearoelectrice care poluează mai puțin în cursul exploatării lor corecte, dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear; g) Exploziile nucleare experimentale, efectuate îndeosebi în aer sau în apă și subteran, pot contamină vecinătatea poligonului cât și întregul glob, prin depunerea prafului și aerosolilor radioactivi, generați de către ciupercă exploziei; h) Accidentele în transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier al celor mai felurite materiale radioactive
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]