4,199 matches
-
rog să-mi povestiți situația mai pe larg! G. S.: Da. Am spus o dată că-mi este foame și am cerut încă jumătate de chirpic de mămăligă. Da' ce crezi, că noi servim bandiții, paștele mă-tii!!!" Caraliul m-a înjurat, mi-a luat și chirpicul pe care-l aveam, îl primeam odată pe săptămână în fiecare joi, și bătaie!!! Nu m-au izolat. După ce m-au bătut mi-au dat drumul. Aveau un sistem de bătaie că nu prea lăsau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
leacuri băbești, recomandări legate de cultivarea pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul revistei a fost unul neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mama, înfofolită scotocește printre zdrențele de călătorie, sora sporovăiește cu fetele și se scarpină în părul frumos- și peste câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe fereastră, chiar între ei evreii se ceartă, doi dintre ei s-au năpustit unul asupra altuia cu cuțite. Dar când ești mic, când judeci totul cu repeziciune, dintr-o singură privire, ce se poate întâmpla? Și printre copii era
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional, fiind practicat și între angajații aceleiași instituții. într-un alt caz un plutonier-major, protejat de șeful direct, îl înjură pe un colonel (p. 135), agresiunile verbale fiind de altfel frecvente. Cei mai bine pregătiți cred că ceilalți sunt buni de vânzători „la Aprozar” (p. 72). Cetățenii obișnuiți au parte și ei de violențe, chiar în afara orelor de program: un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a două străzi câțiva soldați români și o patrulă germană care efectuau o percheziție În casa unei evreice sărace și care era pusă la zid cu mâinile ridicate: „Pe stradă am găsit mulți oameni de la periferiile din jur care o Înjurau pe jidaucă și pe jidani deoarece ei sunt spioni și au tras În armată”. În fruntea instigatorilor se afla un sergent; ulterior s-a dovedit că era vorba de legionarul Manoliu XE "Manoliu, Mircea (sergent)" , care omorâse deja opt evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dintre evrei erau doar parțial Îmbrăcați, plini de sânge și de lacrimi, În timp ce copiii mici se târau după ei, deoarece În majoritatea cazurilor li s-a ordonat să ridice mâinile. Pietonii Îi pândeau pe trotuare, Îi băteau, Îi scuipau, Îi Înjurau și aruncau asupra lor cu bălegar. În anumite convoaie arestații au fost obligați să țină ritmul, ca la paradă. Ordinea era Încălcată uneori, când evrei de la marginea convoiului Încercau să se Împingă În mijlocul lui, pentru a scăpa de loviturile de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
erau legate de suspiciuni imaginare de colaborare cu inamicul. Un intelectual evreu a definit astfel căutarea „probelor” și a armamentului: „Percheziția, sinonim cu jaful... Se caută acte compromițătoare: inele, ceasuri, brățări șde aurț, bani etc. șDupă aceeaț suntem bătuți, scuipați, Înjurați În drum șspre Chesturăț”37. Mulți dintre cetățenii români ai Iașiului au luat parte la arestări, la năvălirea În locuințe, depistări și denunțuri, la Îndrumarea patrulelor către locuințele și adăposturile unde locuiau sau se ascundeau evrei, la campania de umilire
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În armata română și germană. Mulți au sărit să ne linșeze”42. Numeroși români au stat toată ziua pe trotuarul de lângă spitalul provizoriu Înființat la mănăstirea rechiziționată a călugărițelor catolice „Notre Dame”, au lovit În evreii din convoaie, i-au Înjurat și i-au scuipat. Lor li s-au alăturat soldați și chiar ofițeri care au adus răniți de pe front, furioși de pierderi și Însetați de răzbunare: „Am fost loviți de trecători și În fața Institutului Notre Dame de un ofițer român
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
comisarului de poliție, ordonând să se scoată morții din tren, să fie Înregistrați cei rămași În viață și să aștepte ordine suplimentare. Asta l-a Înfuriat teribil pe Marinescu XE "Marinescu" . Și-a azvârlit chipiul pe podea și l-a Înjurat pe prefect, care l-a privat de o asemenea satisfacție. Între timp, la ora 6 după-amiază, se putea deja simți și auzi trenul care intrase În stație și fusese dirijat spre peronul de Încărcare a mărfurilor. Mirosul de putrefacție s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
scuză falsă a celui care a făcut totul din plăcere, cu pasiune. Cum să ajungi la 90 de ani cu un asemenea trecut? Asta înseamnă că acest om consideră că nu are nimic să-și reproșeze. Din modul în care înjură niște copii ziariști, care nu știu nici măcar din cărțile de istorie ce monstru au în față, se vede că este departe de căință și dacă ar putea ne-ar mai împușca pe toți încă o dată. Mila noastră ar trebui să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rural sau un șurub, sau o cheie puse în geantă de către muncitorul-țăran socialist. Omul nou ar fi trebuit să dețină un bagaj ideologic și cultural superior, să se situeze mereu de partea ,,înălțătoarelor idealuri socialiste". Ori, la noi, omul nou înjura regimul comunist în orice situație mai puțin oficială și îl lăuda în toate situațiile oficiale. Am trăit multe zeci de ani într-o uriașă duplicitate, impusă de frica față de aparatul represiv al lui Ceaușescu. Nedreptățile din jurul nostru, imperfecțiunile lumii în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cedeze degetul amputat al unuia dintre hoți, aleargă cu el în gură și nici unul nu reușește s-o prindă - nu cadrează cu cel mainstream, impus de studio, adeseori vulgar, mereu lipsit de orice subtilitate (bătrâna pălmuindu-l pe Gawain pentru că înjură în casa ei, scenă prezentă și în trailer). Dincolo de această excepție, lung metrajul e o reușită cinematografică. Nu se poate spune același lucru, mai degrabă contrariul, despre filmul precedent al fraților Coen, Dragostea costă, care tocmai a fost relansat pe
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
numele conspirativ, Dimitrie Petalla. În decembrie 1848, ,călătorindu-se prin Serbia austriacă" (cum scrie A.G. Golescu), Bălcescu a uitat de rugămintea lui Tell și l-a numit de câteva ori în public pe numele său real. Atunci, Tell ,l-a înjurat cu vorbele cele mai groase". Bălcescu și-a prezentat scuzele, cerându-i să-și retragă injuriile. Tell a refuzat și Bălcescu l-a provocat ,a-i da satisfacție prin arme". Christian Tell s-a eschivat, spunând că ,nu este vremea
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
imagine, - fir-ar ea să fie! - cum se întâmplă cu ceilalți, cu alde Roman..., alde Meleșcanu, al căror procentaj scade rapid într-un raport invers proporțional cu laudele de sine. Nu. Isărescu, din contră, stă, se codește, nu atacă, nu înjură, doar răspunde, blînd și cuviincios. Iar dacă trebuie musai să felicite și el ceva, ori să exprime condoleanțe, o face prin intermediu, prin domnișoara, doamna aceea deșteaptă și încruntată, supranumită în guvern Găinușa, și căreia premierul îi făcuse cadou, cu
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
o face prin intermediu, prin domnișoara, doamna aceea deșteaptă și încruntată, supranumită în guvern Găinușa, și căreia premierul îi făcuse cadou, cu o ocazie, harnicei purtătoare de cuvînt, chiar așa, o găină, cu un umor seniorial. Altfel, cîinii latră, inamicii înjură de zor, dar caravana prim-ministrului, cu figura sa blajină de funcționar cu părul alb și cinstit și cu ochelari, merge mai departe. Le mai zice el, așa, cîte una, dar într-o limbă fină de tot, care azi nu
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
să-i ceară socoteală lui Dinescu fiindcă și-a permis să-l critice pe șeful lor la postul local de televiziune. Peremistul parlamentar însuși l-a luat de guler pe Dinescu, în timp ce cadrele locale ale partidului, cam o duzină, îl înjurau pe poet și voiau să-i arate ce înseamnă să se pună cu "domnul Vadim Tudor". Să nu fi fost de față un operator de televiziune, această trupă de șoc probabil că i-ar fi arătat lui Dinescu și ce
Atacul la Dinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16638_a_17963]
-
mai vast. Ei își impun, în felul acesta, austeritățile vieții monahale în comportarea și traiul lor. Nu se îmbată, (alții dintr-un zel și mai mare, asemenea recabiților din Vechiul Testament, nu folosesc nici un fel de băutură alcoolică), nu fumează, nu înjură, nu participă la petrecerile lumești. Adică, așa cum afirma mai sus Părintele Iosif, „vor să trăiască cu toată ființa regulile existente ale Bisericii“. Ei se străduiesc pentru ca „Marta“ să nu-i fure „Mariei“ partea cea bună; dar, în același timp, în calitate de
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
zece articole pline de injurii, si care nu sînt toate de comandă. Care să fie motivul profund al acestei indignări persistente? Cred că am lovit în plin ridicînd chestiunea inferiorității noastre istorice; ea a trezit ceva în conștiințe. Toți mă înjură, dar simt rană pe care am scormonit-o, căci este și a mea. Ne îndoim de rolul, de valoarea, de misiunea noastră; în fondul nostru lăuntric, nu credem în ele. Sîntem unul din popoarele cele mai lucide care au existat
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
perfecte, dar și pentru că e lumea de care aparțin prin alegere. Or, nu prea înțeleg atitudinea celui care, într-un fel, tânjește după această lume, de vreme ce o consideră o casta și o acuză de politică a excluderii sale, iar altfel înjură această lume că pe ultima adunătura de impostori. Cu ani în urmă, lumea aceasta făcea politică literară, fiindcă pe cât îi stătea în puteri făcea politică prin literatura. Nu cred că ea a făcut o politică proastă, câtă vreme omul nou
Valurile noului val by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17671_a_18996]
-
că tarăncile mîna la gură și clătinînd din cap: "Ăăăă, ... vasăzică așa!" Era cum ai fi avut în față un ins al unei țări vestite prin purtările scandaloase ale cetățenilor ei, în care toți fură, insultă, scuipa pe orice și înjură totul. Despre vizita am mai scris. Repet doar tonul atît de sfios al lui Cioran, aerul sau prăfuit de fluture de noapte și cum și-a dat brusc drumul pe românește (condiția fusese să se vorbească în franceză) atunci cînd
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
număr printre cei care i-au prețuit românele. Obiecțiile pe care le-am ridicat la unul ori altul dintre ele sînt neimportante în raport cu judecată de ansamblu care a fost mereu foarte favorabilă și uneori superlativa. aflu acum că i-am "înjurat" și "negat grosolan" românul În absență stăpînilor, neînțeles "de nimeni", de altfel, după părerea autorului. Sînt convins că dl. Breban n-a recitit cronică mea. Înjurăturile și grosolănia nu fac parte din arsenalul meu critic. Mai aflu că mi-aș
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
pe inginerul asasin de vrăbii. Se dă pe brazdă ajutat de doctor, care, bun psiholog, văzând că tipul deblocase, nu-l pune să învețe imediat englezește de frică, zicea, să nu-l rupă de tot; din contră îl pune să înjure cât mai verde pe românește și înjură și el, doctorul, care, om fin, nu înjurase în viața lui, luându-se mai mult după Costică; fiindcă așa-l chema, Costică Streașină, exact ca-n roman, și care Costică, zicea doctorul, înjura
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
pe brazdă ajutat de doctor, care, bun psiholog, văzând că tipul deblocase, nu-l pune să învețe imediat englezește de frică, zicea, să nu-l rupă de tot; din contră îl pune să înjure cât mai verde pe românește și înjură și el, doctorul, care, om fin, nu înjurase în viața lui, luându-se mai mult după Costică; fiindcă așa-l chema, Costică Streașină, exact ca-n roman, și care Costică, zicea doctorul, înjura superb, cu o imaginație nebună-nebună... Treptat, băiatul
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
văzând că tipul deblocase, nu-l pune să învețe imediat englezește de frică, zicea, să nu-l rupă de tot; din contră îl pune să înjure cât mai verde pe românește și înjură și el, doctorul, care, om fin, nu înjurase în viața lui, luându-se mai mult după Costică; fiindcă așa-l chema, Costică Streașină, exact ca-n roman, și care Costică, zicea doctorul, înjura superb, cu o imaginație nebună-nebună... Treptat, băiatul se vindecă, se apucă de munca lui de
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
înjure cât mai verde pe românește și înjură și el, doctorul, care, om fin, nu înjurase în viața lui, luându-se mai mult după Costică; fiindcă așa-l chema, Costică Streașină, exact ca-n roman, și care Costică, zicea doctorul, înjura superb, cu o imaginație nebună-nebună... Treptat, băiatul se vindecă, se apucă de munca lui de agronom, și pe ce punea mâna, creștea, îngrijea grădinile oamenilor, pe gratis, doar că primea să-i facă cinste, atât, având darul minunat de a
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]