104,540 matches
-
mei mai zvăpăiați se duceau la distracții, într-o duminică tomnatică, pe alee, dădusem nas în nas cu directorul școlii, profesorul Bălăcescu. Îmbrăcat în negru, cu pălăria turtită pe frunte, cu mâinile la spate, se oprise, la salutul meu respectuos, întrebându-mă mirat: "Ce cauți tu, aici, băiețică?" Reproduc întocmai cuvintele. De emoție, mi se întipăriseră în minte pentru totdeauna. Ce să fi răspuns la o asemenea întrebare?... Vinovat, fără să știu de ce, lăsai ochii în jos. A doua zi, luni
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
arogantă, nu înșeală pe nimeni. Vino-ți în fire, grandomanule, cunoaște-ți lungul nasului, mai fă loc și altora! Dar nu, în loc să-mi vărs astfel năduful, le dau la toți binețe, îi chem la telefon, îi felicit de sărbători, îi întreb de sănătate, de copii, de ultimele voiajuri, de recentele lor succese și invoc pronia cerească în sprijinul lor. Nu-i așa că sînt generos?
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
tot cu anticipație, că așa este ordin de sus. De unde noua plată, cînd recolta viei de anul acesta n-are cumpărători, din cauză că toată lumea este săracă? Nevastă-mea s-a gîndit la această perspectivă și a primit darul fără să mă întrebe. Astfel am constrîns pe foștii mei elevi, și astăzi buni prieteni, ca din toată sărăcia lor să-mi plătească forțat un tribut pe care nici ei, nici eu nu l-am prevăzut posibil niciodată!". De aici trece, brusc, la considerații
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
a României ar fi consensul forțelor politice în privința integrării. Altfel spus, dl Adrian Severin pune în pagină într-o formă atractivă politic oferta premierului Năstase, folosindu-se de autoritatea pe care o are. Nu știu cu ce efecte, dar mă întreb cu ce intenții. Căci dacă premierul însuși voia un adevărat armistițiu pe această temă, înainte de a-l face public, ca pe o somație, putea să-l discute, la vîrf, cu liderii partidelor parlamentare, pentru a negocia răspunsuri afirmative. Oferta premierului
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
suferințe. Călușul e aproape de gură și e, deci, mai cuminte s-o ții închisă." (iulie 1983, p. 598). " Un festivism țipător și neobosit încearcă să ascundă imaginea poporului adus la sapă de lemn și la totala supunere. Zadarnic se vor întreba unii, mai târziu: cum s-a putut ajunge până aici? S-a putut, pur și simplu, la fel cum se pot împlini multe și mari ticăloșii. De la început am fost prinși de "cojones", apoi am fost castrați și pe urmă
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
foarte scurte, despre decăderea imperiului roman, fatal decay, tema noastră predilectă. Știu că veți decădea și voi ca și imperiul roman - îi spuneam - și regret, regret foarte mult că nu avem ocazia să decădem împreună cu voi! Abia așteptam să mă întrebe cum e pe la noi prin țară, dar Paul se ferea totdeauna să aducă vorba. Știa ce știa. Eram însă pregătit. Anglo-americanilor nu le place deloc să-ți bârfești țara, astfel încât nu eram sigur cum aveam să fac față, conformându-mă
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
imposibilă. De ce? Pentru că articolele sale au adus țara, care e și a mea, pe buzele lumii. Iar suntem acuzați, in corpore, de xenofobie, antisemitism și barbarie. Acuzații motivabile până la ultima literă de culegerea de articole pompos intitulată "Naționalistul". Nu mă întreb pe baza căror calități a ajuns dl. Hogea în parlament. Lucrurile sunt limpezi din acest punct de vedere: e normal ca partidul-revistă al lui Vadim Tudor să-și recruteze membrii dintre colaboratori! De altfel, cartea îl are pe copertă pe
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
de-o tot mai degradată biologic gerontocratură. Zarva creată în presă tinde să pună accentul pe-o chestiune colaterală: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară sub egida Academiei Române? Falsă problemă: ar fi trebui să ne întrebăm: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară într-o țară europeană civilizată? Aduc în discuție sintagma de la urmă pentru că ea figurează chiar pe coperta volumului la menționarea editorului: "Centrul de istorie și civilizație europeană". Faptul că
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
din buletinul de identitate. Și l-am auzit pe bunicul îngăimînd: " Da, e aici". Năvala s-a produs o dată cu lectura buletinului. Stăteam în pat, în capul oaselor, și tremuram de emoție. Mama, nedumerită, pe urmă, speriată, a încercat să-i întrebe ce vor. în loc de răspuns, i s-a cerut pe un ton, care mi s-a părut groaznic de sever, să se îmbrace și să-i urmeze. Mama i-a rugat să stea cu fața la perete pînă se îmbracă. în mod curios
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
din capul locului, căci nu se potrivea deloc cu condiția lui. Portarul va lipsi cîteva după-amieze, continuă el, luîndu-mi cheia cu o vioiciune care făcu să-i strălucească ochii de culoarea florilor de tei. Cheile! șopti el. Tăcu, apoi mă întrebă: Sprächen Sie Deutsch?2) - Da, am răspuns eu, și chiar foarte bine. Ca dovadă, citesc Zarathustra în original. Căci Zarathustra era atunci fixația mea! Portarul cu ochi spălăciți îmi răspunse: - O carte proastă! Nici măcar demonică. - De ce ar trebui să fie
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
scrii totdeauna așa. Așa o să fiu sigur că nu mă uitați: deci "Niezsche" pur și simplu. E o prostie, nu-i așa? A doua zi nu l-am mai găsit la intrare, căci portarul se întorsese la treabă. L-am întrebat imediat: - Înlocuiitorul dumitale nu mai e aici? - Nu. A plecat azi-dimineață la Genova. - Ce face acolo? - Stă într-un sanatoriu. Vede sora lui de el. Bănuiesc că ați remarcat... - Dar îl înțelegea pe Niezsche și vorbea despre el ca nimeni
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
ideologice? De vreme ce, uneori, opozițiile ideologice i-au transformat pe foștii prieteni în adversari pe viață și pe moarte, trebuie să constatăm dacă nu a fost depășită o limită, dincolo de care ideile îi despart pe oameni. Dar, înainte de aceasta, m-aș întreba și în ce constă diferența - dacă este una - dintre situația pe care o descoperim în interbelic, aceea din anii comunismului și cea de după 1989. Mai întîi ar fi cazul să observ că raportul înfățișat de Matei Călinescu nu ține pînă
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
și supremul rău, Despre destin, Despre îndatoriri etc., el popularizează la Roma ideile pe care autori greci celebri, precum Platon, Aristotel, Epicur, și alții le-au formulat și pus în circulație. De altminteri, el însuși recunoaște acest fapt: "Mă vei întreba, îi scrie el comandantului său Atticus, cum de tratez asemenea subiecte? Sunt simple copii; se scriu ușor, iar eu nu fac decât să înșir cuvinte, de care nu duc lipsă deloc". Ambiția sa a fost de a-i instrui pe
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
minute bune. Ceilalți ce se aflau în urma noastră la coadă trecuseră cu toții dincolo. Numai pe noi ne lăsaseră să așteptăm. Într-o germană de școală, cum recitam la liceu, la Brașov, poeziile lui Schiller, la cererea profesoarei, Frau Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă. Acesta interveni numaidecât, adresându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu al stofei, de astă
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
Autoritățile pakistaneze agreează această propunere. Ambasadorul român așteaptă acum un răspuns în această privință și din partea lui Traian Băsescu, răspuns care, teoretic, nu poate fi decât afirmativ. Am avut prilejul să stau de vorbă cu Emil Ghițulescu și l-am întrebat, cu o ironie mecanică, dacă schimburile comerciale dintre România și Pakistan au crescut în urma acestui eveniment cultural de răsunet. Spre surprinderea mea, ambasadorul român a răspuns: Da, au crescut. Pakistanezii sunt foarte sensibili la acest mod de a dialoga. România
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
de la Crăciun și până azi. A slăbit mai mult de 20 de Kg și a trebuit să ia medicamente puternice (narcotice s. a) pentru a controla durerea pricinuită de această complicație a Zonei Zoster (Herpes Zoster/Shingles), Post-Herpetic Neuralgia. Se întreabă dacă vaccinul Zostavax indicat persoanelor în vârstă de peste 60 de ani pentru prevenirea maladiei este recomandat și în cazul ei. Am servit masa de Paști ca invitată a ei. Am petrecut câteva ore împreună și am împărtășit amintiri, în general
Viață de doctor. In: Editura Destine Literare by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_229]
-
similare! O sun pe sora mea în România care mă anunță că are un alt nepoțel, al 5-lea, se numește Samuel. Mă bucură această veste. Familia se măreșteLife goes on. Nu mai avem părinții dar se înmulțesc nepoții. Mă întreb mereu cum putem face viața acestor copii, mai bună, mai lipsită de pericole. Suntem noi, ca părinți, bine echipați să ne asistăm copiii în procesul de formare ca cetățeni și ca părinți responsabili, la rândul lor? Mulți tineri se lupta
Viață de doctor. In: Editura Destine Literare by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_229]
-
să ne lăsăm convinși. Pascal Bruckner, Euforia perpetuă. Eseu despre datoria de a fi fericit, trad. Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, 2000, 198 pag. Tot ce n-ați fi vrut să știți despre sex, dar ați făcut greșeala să întrebați Destul de ciudată maniera în care operele anticilor au fost "purificate", ad usum Delphini, în bibliotecile modernității! Nimic mai plicticos, adesea, decât citatele de o moralitate dreaptă și-atât din Cicero sau Seneca, făcute parcă să decoreze pereții căminelor culturale. Ei
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
la dispoziție, regimul de privilegiat absolut (între altele, Miron al nostru a fost și ginerică, iar despre vizitele focoasei sale soții folclorul carceral produce nemuritoare capodopere!) spun totul despre statutul princiar al deținutului de drept comun. Și totuși, m-am întrebat, de ce Miron Cozma a ajuns în închisoare, iar Stănculescu nu? Oricâte privilegii ar avea, Luceafărul huilei se află dincolo de gratii, în timp ce Ghipsatul fentează de doisprezece ani justiția făcând una și aceeași figură. (Cunosc exemplul unui fotbalist, altminteri mediocru, care ajunsese
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
Miorița. Pentru a recenza această carte, un critic american a săpat adînc în istoria noastră culturală, a încercat să explice teoriile lui Blaga și Eliade, interpretările care s-au dat de-a lungul timpului acestui mit fundamental, pentru a se întreba, în final: cum a putut acest autor să transforme viziunea fatalistă din Miorița într-un mesaj vitalist, să pledeze pentru un activism deopotrivă politic și poetic în afara granițelor țării sale. E nu atît o întrebare, cît un exemplu despre cum
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
preschimbă pe cei doi tineri în doi fulgi de zăpadă. Când îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama Ka, plângând și sfâșiindu-și veșmintele de blană, începu să umble încoace și încolo, întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
Molan - secretar de stat în MEC - afirmă că vor fi aprobate, conform ordinului pomenit mai sus, toate manualele de liceu care au îndeplinit baremul de calitate, precizând că "ordinul va fi semnat mâine". Îmi aduc aminte că, pe când eram copil, întrebam zilnic poștașul dacă avem vreo scrisoare, iar el îmi răspundea invariabil: "Mâine"; a doua zi, același răspuns. Naiv fiind, îi reproșam: "Ați zis că mi-o aduceți astăzi", iar replica era: "N-am spus azi, ci mâine." Cam așa a
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
pe... limbă: de ce 3 și nu 2 (tot alternative ar fi) și imediat alta: de ce 3 și nu 4 sau 5 (ar fi și mai... alternative)? Nu punem aceste întrebări, pentru că nimeni n-ar putea răspunde la ele. O să (ne) întrebăm - mai încolo - cui servește o asemenea decizie. Până atunci, să amintim argumentul d-nei ministru: mulți profesori s-au plâns de dificultatea de a alege între un număr (excesiv de) mare de manuale. Dificultatea aceasta - reală - are două cauze: una obiectivă (ușor
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
să nu se mai joace la două porți, ci la una singură, iar portar unic să fie desemnat (nici măcar prin tragere la sorți) președintele ligii profesioniste de... (știu eu ce s-o fi jucând pe teren). Și, atunci, iarăși mă întreb: CUI PRODEST?
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
locale își întorc buzunarele pe dos și anunță că n-au bani. Totuși începerea anului școlar nu e o calamitate naturală, încît toți mînuitorii de fonduri bugetare din România care se plîng că nu au bani pentru școli pot fi întrebați dacă au prevăzut acești bani atunci cînd și-au alcătuit bugetele. Și, dacă nu, cum se explică acest dispreț față de școală, adică față de o instituție care asigură calitatea contractului României cu propriul său viitor. Sîntem prea săraci ca să ne putem
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]