4,649 matches
-
minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La fel zice și Eusebiu în Historia eclesiastica lll, 1. Ardă-v-ar para focului de întunecați cu minciunile voastre drăcești! În Recunoașteri clementine, lV, 6 autorul ne spune că pe vremea lui, adică pe la anul 200, creștinii nu aveau lăcașuri de cult stabile ci se întîlneau în casa unuia din-tre ei unde se spuneau rugăciunile și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
celor 70 de înțelepți rabini care i-au lăsat pe greci cu gurile căscate în secolele lV-lll î.e.n. În anul 231 cînd Origene se apucă de această trebușoară anevoioasă în Cezareea Palestinei, numai hopa că mozaicii roșii de furie și întunecați la minte se aruncă asupra lui contestînd traducerile lui Aquila, Symmachos și Theodotion pe motiv că nu sînt conforme cu textul lor canonic sta- bilit la anul 90 la Jamnia! Pentru a-l convinge că spusele lor sînt adevărate, îi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
foarte bine iar nouă de amintește de pelasgul Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-a dat oamenilor dreptul la cunoaștere, adică să știe cum să-și rostuiască cele necesare vieții. Și Zeus era la fel de întunecat împotriva acestui creștinism gnostic, la fel ca fîrtatul lui de peste secoli, Iahwiță cel cu corni- țe. Unul dintre purtătorii de flacără care îl însoțeau pe Mitra, se numea Cauti(Ve- ghetorul) iar celălalt se numea Cautopati(Judecătorul). Toți ,,specialiștii” care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lui în lume. Ei l-au văzut ieșind din lespedea de piatră, avînd pe cap o bonetă frigiană(corect căciulă getică), înarmat cu un cuțit în trei muchii - dagă și dage la plural - și purtînd o torță ce lumina adîncurile întunecate de dedesupt. Plini de venerație, păstorii se apropie, oferind copilului divin primele produse ale turmei lor și recoltelor lor. El poate fi numit fără greș ,,fiul cerului sau al luminii” pentru că este o creație divină dar și ,,fiul Omului” pentru că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se schimbă și atmosfera În care sunt expuse; de exemplu, muzeul luminos al expozițiilor de sculptură sau cel al luminii controlate, În cazul picturii, devine astăzi un muzeu al Întunericului, necesar artei video. „Tradiționala lumină dispare iar spațiul muzeal se Întunecă și transportă privitorul Într-o transă plină de anxietate. Devine un loc al straniului, al aberantului, al de neînțelesului - un cabinet de curiozități contemporan.― (Groys 2007: 87) Chiar și atmosfera solemnă și contemplativă a muzeului tradițional, cu liniștea sa imperturbabilă
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
MIHAIL SADOVEANU (1880 - 1961) “Am stat cu mine însumi, trudindu-mă să desleg întrebările fără răspuns. E nevoie pentru asta de tăcere și singurătate. Desfăcându-mă de tot ce atârnă și întuneca, m-am dus să văd numai cu duhul...” (M. Sadoveanu) · Date biografice: Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani; tatăl său a fost avocatul Alexandru Sadoveanu, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de răzeși din
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Genialul poet propune - în viziunea lui Vladimir Streinu - un univers fundamental nou, de o frapantă originalitate: "Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale, în poziții de neînțeles, care întunecă istoria planetei chiar pentru geologi, creația lui Arghezi arată lumii, în reliefuri de cremene, o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ă prin cuprinderea unei umanități occidente, prin adâncimea psihologică și prin dublarea eseistică a narațiunii, este simetria germană a operei lui Marcel Proust." În studiul Baudelaire-comemorativ, Vladimir Streinu surprinde marele paradox al existenței baudelairiene: biografia scandaloasă a omului Baudelaire a întunecat mult timp receptarea adecvată a unei opere geniale. Cât privește criticul de artă, acesta și-a depășit contemporanii prin intuiție, gust, profunzime, studiile sale egalând în valoare creațiile nemuritoare din Les fleurs du mal: "Abia în zilele noastre avea să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
proprie anilor "-", Vladimir Streinu a imprimat acțiunii lui critice "o anume linie hotărât raționalistă, carteziană în marginile esteticului." Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: "Cu trecerea timpului, marginea "raționalistă" a acțiunii sale critice se înăsprește, întunecându-se tot mai mult la culoare, în sensul unui misionarism logic intratabil, de o unilateralitate inchizitorială aproape fascinantă." Ni se dă și modelul acestei implacabile atitudini justițiare: "excesivul pamflet, camuflat în eseu, "Tremuricii ". Iată acum și cea de-a doua
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
să predice respingerea limitărilor psihologice. Literatura filocalică e centrată pe aceeași temă, iar Filotei Sinaitul folosește, pentru cunoașterea unitivă, metafora peceții luminoase, mai puternică decît cea a oglindirii. Să ne păzim cu toată atenția inima de gîndurile care ar putea întuneca oglinda sufletului, în care obișnuiește să se întipărească și să se fotografieze (photeinographeístai) Isus Christos, înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu (Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 23, traducere după versiunea franceză: J. Lemaître, Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique, art. Contemplation
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pornind de la criteriul geografic. Este ciudat că Vasile Stati indică aici o sursă care contrazice toate teoriile sale. Lăudând cartea „tare bună și demult așteptată” a lui Victor Stepaniuc, Vasile Vieru critica aspru pe istoricul Ion Varta, „sărit de pe fix, întunecat de invidie”, care luase poziție la erorile cuprinse în acea lucrare. Cauza atitudinii lui Ion Varta se datorează faptului că „invidia este o boală incurabilă. Dar aceasta e o problemă de tratament personal a dlui I. Varta (...) Mă rog, fiecare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sale extinse, Nida Omer apare, spre uimirea celor prezenți, "înveșmântată în văluri" și "a prins să cânte un cântec vechi, tărăgănat și trist, în care o tânără musulmană își plânge ursita". După ce a terminat de cântat: "Feregeaua cade. Cad vălurile întunecate la pământ și de sub văluri răsare un chipeș aviator în costumul albastru, cu șoim de aur pe umeri. E Nida Omer, fiica lui Memet Sadie și a lui Omer Halit, cel dispărut în război"52. Concluzii Lucrarea mea a analizat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dăruirea vieții veșnice. Dar, nu toți se bucură de pacea și liniștea sufletească a rugăciunii. Păcatele și patimile duc pe om la orbire sufletească, la scăderea sau chiar pierderea capacității de a vedea și a distinge binele de rău, îi întunecă mintea, împiedicându-l să înțeleagă adevărul. La unii dintre aceștia se referă Dumnezeu prin profeția lui Isaia: „Vai de cei ce zic răului bine și binelui rău, care numesc lumina întuneric și întunericul lumină”, sau evanghelistul, care spune: „Și văzând
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
că nu știu ce fac”. Rugăciunea aceasta rostită de Mântuitorul constituie o jertfă sfântă de împăcare a noastră cu Dumnezeu; este o rugăciune cutremurătoare, adresată de Fiul către Dumnezeu Tatăl să le ierte păcatele celor care l-au răstignit. Păcatul le-a întunecat mintea așa de mult, încât nu-și mai dau seama ce grozăvie săvârșesc! Oare, dacă Eva ar fi știut ce prăpastie pregătește propriilor fii și-ar fi plecat urechea la șoaptele diavolilor? Oare, dacă Adam ar fi știut câtă viclenie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de om dinlăuntru și se răfrânge și în afară. Mântuitorul zice: „Luminătorul trupului este ochiul. Deci dacă ochiul tău va fi curat, tot trupul tău va fi luminat; iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat”. Lăuntrul omului este asemenea unui izvor de apă. Dacă izvorul este curat, bem apă și ne asigurăm sănătatea, iar dacă este infectat ne otrăvim, iar apa nu se poate folosi. în adâncurile sufletului nostru se zămislesc gândurile și se iau
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a coborât mai îndreptat la casa sa decât fariseul. Fiindcă cel ce se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine, se va înălța”. Mântuitorul a vrut să scoată în evidență un păcat mare, care întunecă și pierde pe om: mândria. Pe de altă parte, virtutea smereniei îl înalță pe om. Viața ne demonstrează mereu că mândria este începutul oricărui păcat. La polul opus, smerenia este temelia tuturor virtuților. Să ne ferim de mândrie în viața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Lui Hristos și mântuirea sufletului nostru. Prin rugăciune, mai ales în biserică, deschidem inima noastră pentru faptele cele bune și ne hotărâm mai ușor să-L avem pe Hristos călăuză, luminător și Mântuitor al nostru. Ispita este lucrul diavolului. Ea întunecă mintea, slăbește voința și puterea de rugăciune. Stăruind însă în rugăciune vom alunga ispitele și mintea noastră se va lumina, iar voința se va întări. Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Rugăciunea lucrează ca apa asupra focului; este ca o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lepădarea întâia. „Ceartă-te pe tine, diavole, Domnul, Cel ce a venit în lume și S- a sălășluit între oameni ca să surpe tirania ta și pe oameni să-i izbăvească; Cel ce pe lemn puterile cele potrivnice a biruit, soarele întunecându-se și pământul clătinându- se, mormintele deschizându-se și trupurile sfinților sculându-se; Care a zdrobit cu moartea pe moarte și a surpat pe cel ce avea stăpânirea morții, adică pe tine, diavole. Juru-te cu numele lui Dumnezeu, Care a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
când erai pe cruce, să mă povățuiască spre Tine prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut, nu am pocăință, nici umilință care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne! S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
există câte un filon ascuns de frumusețe dar care se manifestă neașteptat, deși continuu. Chiar și în cele mai sumbre proiecții romanești (Eseu despre orbire, în cazul nostru, ori Diavolul este politic corect), rămâne un rest inefabil care biruie răul întunecat din lume. Un firișor de bine neutralizează o mare de rău. Există nădejdea că răul va fi înăbușit, că răul se autodistruge. Important e ca omul să-și păstreze libertatea de a alege binele, ori binele nu coincide întotdeauna cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o coincidență mistică a subiectului cu transcendentul (supracunoaștere dublată, totuși, de necunoașterea Ființei supreme în esența ei). Această formă de cunoaștere, îndreptată spre ceea ce este transcendent omului, se deosebește, de asemenea, prin finalitatea rezultatului ei "negativ" (ea nu "luminează", ci "întunecă" obiectul ei cognitiv) de intuiția "eidetică" prin care Husserl crede că ego-ul transcendental își cunoaște imediat, direct esența sa constitutivă cea mai adâncă și anume Logosul, apriori-ul universal și dătător de sensuri. Ea se deosebește, în fine, și de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
căi lactee,/ minunile-ntunericului./ Dar nu le văd,/ am prea mult soare-n mine/ de-aceea nu le văd./ Aștept să îmi apună ziua/ și zarea mea pleoapa să-și închidă,/ mi-aștept amurgul, noaptea și durerea,/ să mi se-ntunece tot cerul/ și să răsară-n mine stelele,/ stelele mele,/ pe care încă niciodată/ nu le-am văzut 16". Poemul comprimă în expresia sa stilizată procesul subtil al expunerii imaginii transparente în contre-jour, developarea în negativ sau prin estomparea ecranului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de moarte", acolo unde rostirea se sfârșește și renaște mereu din spuma posibilului. Ion Pillat. Jocul imaginii în fuga ființării Vederea din umbră - în lumina neobișnuitului "Amurgul cade. Toamna și ornicul se-ntoarce./ Viața își răstoarnă nisipul vremii. Totul/ Se-ntunecă, se-nchide. Da, ado lampa. Prinde/ De geana umbrei ochiul luminii. Dă privirii/ Ce-mi scapă, alta care să-mi tremure pe suflet/ Cum tremură o rază de soare în aleea/ De ulmi primăvăratici pe piatra ce așteaptă/ În umbră
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Ceea ce apare în miezul eclipsării e lumina unui alt orizont. Nu despre o nouă înserare e vorba, înscrisă în succesiunea fazelor temporale, ci despre cealaltă înserare, o înserare alta decât cea care întunecă vederea. Ce se vede acum răsare precum lumina neînserată a unei veșnice vederi, sare în ochi, în ochiul care stă să vadă. Ochi care nu mai poat fi închis, stă deschis în lumina imaginii. Sorin Mărculescu. Dubla intuiție și definirea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru că imaginea este tocmai întipărirea lucrurilor în vizibil, în vederea unui ochi care le percepe ca imagini. Imaginea e chipul vizibil al lucrurilor, forma în care lumina le răsfrânge și le așază relieful pe globul ochilor. Putem imagina lucruri nevăzute, lucruri întunecate în nemanifestare, în absența oricărei vizibilități?2 Fac imagine lucrurile absente, nefenomenale? Dar ceea ce le dă prezență, ca date imediate ale percepției sensibile, le dă distanță; spațiul lor de prezență și de vizibilitate este exterioritatea, distanța "obiectivă" la care vederea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]