7,853 matches
-
o asemenea experiență trece și Prințesa a cărei ființă este modelată de viața din șatră cu totul și cu totul deosebită de cea din familia de la Murgeni. Aici, în șatră, învață să iubească oamenii, să comunice cu ei, învață limba țiganilor, obiceiurile lor, să-și manifeste liber sentimentele, să-și asume unele răspunderi, să se bucure de viață. Tot în șatră învață să rabde, să îndure umilințe, să nu cedeze în fața greutăților, să lupte pentru a le depăși, să fie dârză
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai fi făcând tata? Ce-o fi zis când nu m-o mai fi găsit acasă? M-o fi căutat? I-o fi părut rău? Lui da, dar Florica s-o fi bucurat că nu mai sunt acolo. Ăștia sunt țigani, dar mă iubesc mai mult decât ei, sau decât ea. M-am învățat cu ei și-mi place să fiu fata lor. Mi-e dor de tata. Mi-e dor de mama care mă vede de sus dintre stele, dar
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ai lui Ciurdaru. — Cei cu corturile de la ieșirea din oraș. — Da!însă nu pare a fi țigancă. E albă la față, are un păr galben atât de frumos, cu o privire fermecătoare și-i foarte cuminte, nu obraznică așa cum sunt țiganii. Nu mai spune. Te-ai îndrăgostit de ea? Zău că m-am îndrăgostit. — Zina dragă, spui prostii. Chiar atât de mult te-a atras o țigăncușă? — Ai s-o vezi și tu, că mai trece pe-aici și-ai să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de la cumpărare. Poți să spui că nu este o fată cinstită, chiar dacă-i țigancă? Are un lipici al ei. Mie îmi place foarte mult de ea. Aș vrea să fie fata noastră. Nu-ți surâde? — Fii serioasă, Zina dragă, cu țiganii te-ncurci? Hai, Sebi scumpule, îl mângâie Zina trecând lângă el și lingușindu-se pentru a-l convinge. Nu vezi că suntem singuri și la bătrânețe ce facem? Mergem la azil. Am muncit o viață întreagă, avem un apartament bine
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
aș face. Câte cazuri, Sebi, când copiii își scot părinții în stradă să le rămână casa, dar un străin la care te-ai predat? Facem contract cu clauză. — Contractul este una și realitatea este alta. Ești mai avantajată pe mâna țiganilor? — Nu vorbi așa,că dacă o înfiem pe fata asta,n-avem treabă cu țiganii. Dacă țiganii nu-s de acord? Le mai dăm și lor ceva. Cum au mulți copii, preferă ca măcar unul din ei să o ducă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
casa, dar un străin la care te-ai predat? Facem contract cu clauză. — Contractul este una și realitatea este alta. Ești mai avantajată pe mâna țiganilor? — Nu vorbi așa,că dacă o înfiem pe fata asta,n-avem treabă cu țiganii. Dacă țiganii nu-s de acord? Le mai dăm și lor ceva. Cum au mulți copii, preferă ca măcar unul din ei să o ducă mai bine. Ți s-a pus pata și gata. Să știi că mi s-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
un străin la care te-ai predat? Facem contract cu clauză. — Contractul este una și realitatea este alta. Ești mai avantajată pe mâna țiganilor? — Nu vorbi așa,că dacă o înfiem pe fata asta,n-avem treabă cu țiganii. Dacă țiganii nu-s de acord? Le mai dăm și lor ceva. Cum au mulți copii, preferă ca măcar unul din ei să o ducă mai bine. Ți s-a pus pata și gata. Să știi că mi s-a pus. După
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
scăunele fă, Rusaldo! Voi ducețî-vă la joacă! Vino să sărvești cu niște rachiu pe domnii,Dedi!împarte sarcinile Ismail. Stând pe scăunele și servind toți rachiu din ceștile de pământ, până și Zina și Eusebiu ca să nu facă atitudine aparte, țiganii au aflat care era scopul vizitei. La început n-au fost de acord. — Cum să ne dăm noi fata? O iubim atât dă mult, boierilor. Om fi noi țâgani, dar avem și noi inimă ca și voi. Rămâneți cu ceilalți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
centrul atenției acum, de aceea toți o lasă să facă ce vrea în puținul timp pe care-l va mai petrece în șatră. Peste câteva zile trebuia să vină domnul și doamna Stamate s-o ia la ei, după care țiganii trebuiau să plece cu șatra în altă parte. De aceea era mare forfotă. Pe de o parte îi aranjau hainele Prințesei pe care trebuia să le îmbrace la plecare, pe de altă parte își adunau lucrurile cu care trebuiau să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
soți, când la 12-15 ani nici nu știu ce se întâmplă cu ei. Cei care au înțeles acest lucru își fac un viitor frumos. S-au dat exemple, în emisiunile organizate de Caravana romilor, de copii talentați care studiază pianul de mici, țigani care uimesc prin talentul cântecelor lor publicul din orașele mari ale Europei. Într-o emisiune se vorbea despre un băiat de 23 de ani care urmează acum liceul, fiindcă mama lui a murit, iar tatăl s-a recăsătorit luându-i
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-și fi făcut școala la timp. Acest băiat a iubit-o atât de mult pe mama lui încât este hotărât să scrie „O lacrimă pentru mama”. Un talent muzical din etnia romă avea în curs de aparițe albumul „Când joacă țiganii roată”. Sunt doar câteva exemple care dovedesc schimbarea, încetul cu încetul, a concepției lor despre viață. Se bucură și de libertatea de a se manifesta în ziua de 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor. În această zi, în toate județele
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
aprilie, Ziua Internațională a Romilor. În această zi, în toate județele țării care au o comunitate mai mare a etniei rome, se organizează spectacole la care participă romii și nu numai. Câtă deosebire între viața lor de azi și a țiganilor de altădată care se deplasau cu cortul. Deci, dacă înainte vreme erau obișnuiți a fi nomazi, era natural să nu-i afecteze părăsirea unui anumit loc. Probabil că se plictiseau să stea tot acolo, fiind învățați cu schimbările. Acum se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lui Izmail Ciurdaru chiar dacă erau învățați cu mutatul de colo, colo, ca în acel timp, regretau totuși plecarea, știind că Prințesa nu va mai merge cu ei. Simțeau un gol pe care n-aveau cum să-l umple și cum țiganii trăiesc intens orice sentiment de la dragoste până la ură și răzbunare, este de înțeles frământarea din sufletele lor, de la cel mai mic până la cel mai mare din șatră. În ziua stabilită pentru plecarea Prințesei din șatră și din viața lor, toți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Măi, oameni buni, veți avea greutăți. Ziceți că vă mutați cu șatra. Cine știe ce întâmpinați acolo. Veți avea nevoie de bani și câte un galben din această splendidă salbă vă va salva. Adresarea cu „oameni buni” le-a picat la inimă țiganilor și și-au dat seama că Prințesa a ajuns la niște boieri cu suflet, ceea ce i-a bucurat foarte mult. — Cu greutățile sântem învățaț, boierule, Prințăsăi să-i meargă bine și vom fi mulțămiți. Păstrați-vă salba, oameni buni! Astă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se desprinde Prințesa de ei și se urcă în autoturism, Eusebiu stamate le spune. — Rămâneți sănătoși și să vă meargă bine pe unde vă mutați cu șatra. — Să v-audă Dumnezău, boierule. — Când plecați? — Poimâine. Autoturismul se pune în mișcare. Țiganii îi fac Prințesei semn de adio cu mâinile. S-aveți grijă de Prințăsa! S-aveți grijă! continuă să strige toți până ce autoturismul nu se mai vede. O altă familie Când ajung acasă la familia Stamate, Prințesa se simte ca picată
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
clasele mai mari și le-a sugerat părinților că ar fi bine ca fata să urmeze liceul de muzică, conservatorul, să-și facă o carieră în domeniul muzicii, pentru că ar fi păcat ca un asemenea talent să se piardă. — De la țiganii ei, a moștenit acest dar al cântecului, era de părere Sebi. Ai dreptate tu, că țiganii sunt renumiți prin cântecele și jocurile lor cu nerv, adeverea Zina. — Dacă te uiți bine la ea, cu cât crește, cu atât îți dai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
liceul de muzică, conservatorul, să-și facă o carieră în domeniul muzicii, pentru că ar fi păcat ca un asemenea talent să se piardă. — De la țiganii ei, a moștenit acest dar al cântecului, era de părere Sebi. Ai dreptate tu, că țiganii sunt renumiți prin cântecele și jocurile lor cu nerv, adeverea Zina. — Dacă te uiți bine la ea, cu cât crește, cu atât îți dai seama că nu arată ca o țigancă. Devine o fată frumoasă. — Dar câte țigănci nu sunt
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cât crește, cu atât îți dai seama că nu arată ca o țigancă. Devine o fată frumoasă. — Dar câte țigănci nu sunt frumoase, chiar mai frumoase decât româncele noastre, era de părere Zina. — Poate că tată-său va fi fost țigan și mamă-sa româncă, sau invers, se gândea Sebi. Ce-o fi fost, ce n-o fi fost, Dumnezeu știe. E fata noastră frumoasă, cuminte, deșteaptă, să fie sănătoasă, că ne putem mândri cu ea. Pe lângă rezultatele bune la învățătură
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
încăpățânau s-o facă doctoriță. Au fost multe discuții pe tema aceasta în familie. — Ce-i trebuie ei muzică?se întreba Sebi. Dacă asta-i place? — Să devină cântăreață, artistă, să se deplaseze din loc în loc cu diferite spectacole, ca țiganul cu cortul, afirma Sebi. He!he! Păi asta a făcut-o cu șatra de când era mică. — Bine, bine, Zina, dar nu e cazul ca măcar acum să ducă și ea o viață liniștită? Dacă asta-i place, ce te bagi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dar văzând afișele au recunoscut figura Prințesei și nu atât figura ei că se schimbase mult în anii ce trecuseră, cât salba ce-i înfrumuseța imaginea stârnind discuții și comentarii. În ziua specatocolului, la ora afișată, a apărut șleahta de țigani. Cei de la casa de bilete n-au vrut să-i lase la spectacol. — Ce dom’le, banii noștri nu-s ca și-ai voștri? Hai, hai, valea!erau respinși. — Da-i Prințăsa noastră, domnule. Ne ducem la ăla ăl mai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai mare d-aici și tot intrăm. Noi nu plecăm d-acilea până nu intrăm. — Să n-o auzâm cum cântă? — Cântă așa dă frumos! Nici voi nu știți cum cântă,cum știm noi. Nedumeriți cei de la casă de spusele țiganilor că-i prințesa lor, că pe afiș apărea cu o salbă de galbeni la gât, nu știau ce să creadă. — Hai veniți să vă plătiți biletele!s-au hotărât cei de la casă. — Să nu dea dracu’ să faceți gălăgie, că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
rândul lor, fluturându-le bucuroși că Prințesa i-a recunoscut. Cel mai mirat din publicul care se întreba ce se întâmplă era însă Cezar care venise la spectacol împreună cu Dan și cu prietena acestuia, Doina. Ce legătură are Teofana cu țiganii ăștia?îl întrebau pe Cezar. — Nu știu absolut nimic, ridica Cezar din umeri. —Sunt foarte apropiați. N-ați văzut cum s-au manifestat și ei și ea? completa Doina. — Parcă se cunosc de-o viață. — De când suntem prieteni, n-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ai pregătit buchetul acesta de flori atât de frumos?îl admirau Doina și Dan. — Ca să-i fac o bucurie acestei domnișoare minunate pe care încep s-o văd cu alți ochi. — În ce sens? Că ar avea vreo legătură cu țiganii? Nu, asta nu mă interesează. Nici nu mi-am dat seama cât de mult a evoluat fata aceasta în anii din urmă. „Țâfnoasa” mea de ieri este acum o domnișoară respectabilă. Voi erați mereu în hârjoană. — Dacă ați ști cât
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
stabilit. — O!bată-l norocu’ dă băiat, că frumușăl este, Prințăso, îl laudă Izaura. — Pupa-l-aș eu pră el. Tă iubește mult, fata mumii. Prințesa, ajungând cu cei din șatră la restaurant, i-a servit ce-au dorit ei. Țiganii au căutat să n-o facă de rușine pe Prințesa. De aceea au fost atenți cum vorbeau, ce gesturi fac. Și-au povestit unii despre alții. Ei cum au reușit săși adune banii pentru casă, că de când Prințesa a venit
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de când Prințesa a venit în șatră, Dumnezeu i-a ajutat, cum și-au făcut casa, unde și-au făcut-o, cum a murit Dedi și când a murit, cum au plecat încoace lăsând acasă pe Samuil, fratele Rusaldei, că Măru, țiganul pripășit, a plecat, cum Izaura s-a căsătorit cu Nectar, tot țigan, pe care i l-a prezentat și Prințesei, cum după ce termină lucrările în oraș se întorc acasă, de data aceasta cu mașina că și-au vândut caii și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]