33,912 matches
-
și pe viitor elevul îndatorat, care la Roma a putut, sub îndrumarea domniei voastre, cunoaște o lume nouă. Articolul ce l-am scris în Junimea literară e o infimă dovadă de recunoștință ce o port și o voi purta totdeauna Academiei noastre, mă iertați că întrebuințez acest pronume, dar eu mă simt încă și aici în rândul colegilor rămași în splendida Romă. Dacă d[umnea]voastră ați avea ceva de obiectat vă stau cu multă plăcere la dispoziție. Vă recomand pe
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
nu l-a legat nimic, n-au fost, nici pe departe prieteni. N-au fost nici măcar apropiați. Dacă-i purta o anume simpatie superiorului său, aceasta se datora virtuților atletice ale individului, pe care, tânăr cercetător la un institut al Academiei, Liiceanu le prețuia de la distanță. (Ceea ce-l și face, la un moment dat, să-l provoace la o partidă de skandenberg). În rest, relație „de serviciu”, protocolară, civilizată, cu episoade accidentate și cu lungi intervale de indiferență. De aici și
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
Alexandru Niculescu Închinăm aceste rânduri unei prietene bune de ani și ani - încă de pe când "visam în academii" și "vizitam același curs". Colega noastră de atunci - o prietenoasă "căministă", plină de energie, deschisă la suflet și încrezătoare în idealuri și statornicii - a devenit de mult o respectabilă doamnă profesoară, lingvistă cunoscută și recunoscută, ba chiar o eminentă membră
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
apostroful, de care promotorii reformei din '93 s-au ferit pe drept cuvînt: nu mai știau unde trebuie să-l pună! Stimate domnule Nicolae Manolescu, Întrucît autorul scrisorii a doua v-a solicitat indirect sprijinul evocîndu-vă calitatea de membru al Academiei, mă văd obligat să-i semnalez faptul că demnitatea dumneavoastră intelectuală nu rimează cu gesturile de lașitate sau obediență: articolele din România literară ale lui Nicolae Manolescu nu se supun ortografiei academice, așa cum, poate, va fi băgat de seamă și
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
într-o prestigioasă serie dedicată cercetărilor de istorie și cultură a Europei Centrale Răsăritene: Rumänische Schriftsteller im Exil: 1945-1989. Eva Behring, care și-a făcut studiile universitare la București, la sfîrșitul anilor cincizeci și la începutul anilor șaizeci, doctor al Academiei din Berlin cu o teză despre Eminescu, s-a ilustrat în decursul timpului prin mai multe studii, traduceri și antologii de literatură română - mai ales contemporană - care au fost încununate în 1994 cu publicarea unei scurte istorii a literaturii române
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
de libertate", în acțiunile de pe "frontul țară-exil" sau în felul cum a înțeles să cultive libertatea interioară celor rămași sub ocupație. Într-o altă ordine, Paul Miron eliberează în memoriile și corespondența sa "fondul special" (celebra "sală 3" de la Biblioteca Academiei), acolo unde se ascundea de ochii și mintea oamenilor românitatea aflată în exil: Valeriu Gafencu, Horia Stamatu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Eugeniu Coșeriu, Sever Pop, George Racoveanu, Basil Munteanu, Eugen Lozovan, Paul Popescu, C.V. Gheorghiu, Ion Popinceanu, Ștefan Teodorescu, Octavian
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
hodiernis Moldaviae nominibus și Historia moldo-vlahica, acum aproape douăzeci de ani, și nu mă pot împiedica să nu observ că nu am multe șanse de a vedea apariția încă unui alt volum sub aceeași savantă egidă. Publicată nu de Editura Academiei, care începuse această serie, ci de o foarte activă și serioasă editură din Timișoara (Ed. Amarcord, condusă de dl. Ion Nicolae Anghel, care este și redactorul acestei cărți), Creșterea și descreșterea curții osmane nu este, din păcate, însoțită și de
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
de lucruri ale momentului, legate mai ales de predicatorii ideologiei marxiste, Nicolae Moraru și Mihail Novicov, și de referințele cu privire la istorie ale lui Roller. Circula și un calambur al lui Lemnaru, care-l numea pe istoricul oficial de atunci al Academiei, nu "Roller", ci "Cont - roler", adică cel care controla totul. Altceva, în legătură cu întâlnirile Vinea - Călinescu nu văd ce aș mai putea adăuga. Important este faptul în sine, că s-au întâlnit. în ce mă privește, v-am spus deja că
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
citate și detalii. L-am dat directorului Rosetti, dar mai trebuia și un referat politic, cerut unui om cu pregătire marxistă, ceea ce s-a și făcut. M-am pomenit într-o zi, la editură, cu un om de serviciu de la Academie, care a intrat în biroul meu și a întrebat: "Cine este dl. Vlaicu Bârna?". "Eu", am răspuns. "Aveți o scrisoare de la dl. Călinescu". Am luat scrisoarea - era într-un plic cu antetul Academiei - și am citit-o imediat. Era scrisă
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
editură, cu un om de serviciu de la Academie, care a intrat în biroul meu și a întrebat: "Cine este dl. Vlaicu Bârna?". "Eu", am răspuns. "Aveți o scrisoare de la dl. Călinescu". Am luat scrisoarea - era într-un plic cu antetul Academiei - și am citit-o imediat. Era scrisă pe un ton extrem de civilizat, dar așa, cum să spun, cam amar. Autorul mă ruga să-i înapoiez manuscrisul, lăsând să se înțeleagă că el n-a dorit să-l depună la editură
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Scrisoarea o mai am. M-am speriat puțin și am mers, imediat, la Rosetti, să-l întreb cui îi ceruse cel de al doilea referat. M-am lămurit: manuscrisul fusese dat lui Eugen Schileru, care era atunci director al Bibliotecii Academiei. Am înțeles că George Călinescu aflase printr-o dactilografă de la Academie că acesta îi făcuse un referat nefavorabil și, ca atare, a reacționat prompt, cerând înapoi manuscrisul. Am luat, prin urmare, în aceeași zi, mașina editurii și m-am dus
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
imediat, la Rosetti, să-l întreb cui îi ceruse cel de al doilea referat. M-am lămurit: manuscrisul fusese dat lui Eugen Schileru, care era atunci director al Bibliotecii Academiei. Am înțeles că George Călinescu aflase printr-o dactilografă de la Academie că acesta îi făcuse un referat nefavorabil și, ca atare, a reacționat prompt, cerând înapoi manuscrisul. Am luat, prin urmare, în aceeași zi, mașina editurii și m-am dus la Călinescu acasă. M-a primit foarte amabil. I-am explicat
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
doi ani, în speranța susținerii unui dialog pe tema editării lui Eminescu azi cu cei avizați, rețin următoarele trepte ale informației culese de-a lungul timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie 1880, intitulat Chestiunea ortografică în Academia română și publicat în Convorbiri literare, nu se vorbește despre apostrof, dar finalul se încheie astfel: Spre a vă da un exemplu practic pentru înfățișarea ce ar avea scrierea română după această ortografie, am onoarea a vă alătura o transcriere
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
de a înfățișa generațiunilor contimporane toată frumusețea eufonică a limbei noastre materne." Mai înainte de a relua câteva pasaje din poemul transcris ca probă, cităm din nota redacției 3) la acest raport: "Odată cu reintrarea d-lor Alecsandri și Maiorescu în sânul Academiei, după invitarea însăși a Academiei, era firesc ca cestiunea scrierii române să fie din nou dezbătută în acest Institut de cultură națională..." Rezultă, și de aici, rolul foarte important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie. De
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
toată frumusețea eufonică a limbei noastre materne." Mai înainte de a relua câteva pasaje din poemul transcris ca probă, cităm din nota redacției 3) la acest raport: "Odată cu reintrarea d-lor Alecsandri și Maiorescu în sânul Academiei, după invitarea însăși a Academiei, era firesc ca cestiunea scrierii române să fie din nou dezbătută în acest Institut de cultură națională..." Rezultă, și de aici, rolul foarte important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie. De altfel, din referatele ședințelor putem
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
sânul Academiei, după invitarea însăși a Academiei, era firesc ca cestiunea scrierii române să fie din nou dezbătută în acest Institut de cultură națională..." Rezultă, și de aici, rolul foarte important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie. De altfel, din referatele ședințelor putem defini acest rol: poetul ia cuvântul la fiecare chestiune spunându-și punctul de vedere. Atragem atenția că implicarea lui Alecsandri în stabilirea normelor ortografice ale limbii române a dus și la organizarea interioară a
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
În vol. colectiv Comunicările Hyperion, Filologie, 10, Volum coordonat de Dim. Păcurariu, Editura Hyperion, București, 2001. 2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64. 4). Poesii de Mihail Eminescu/ Ediție de T. Maiorescu/, Editura Librărie Socec & Comp., București, 1884, p. 252. 5). Idem, Ed. a XI-a, 1913, p. 209. 6). M. Eminescu: Opere, Vol. I, Ediția critică de
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Gr. Scorpan. Ed. "Cartea Moldovei" Ath. Gheorghiu, Iași, 1943, p. 132. 10). Mihail Eminescu: Poezii. Publicate și adnotate de G. Bogdan-Duică. Ed. Cultura Națională, București, 1924, p. 143 (Exemplul următor, adlocum. Ca G.-B. D., și Ioan Scurtu, 1908) 11). Academia R. P. R. Institutul de Lingvistică din București: Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Ed. Academiei,/1959/. Norma nr. 2 la p. 5: " Se înlocuiește apostroful cu linioara, pentru a marca rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte (s-
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
și adnotate de G. Bogdan-Duică. Ed. Cultura Națională, București, 1924, p. 143 (Exemplul următor, adlocum. Ca G.-B. D., și Ioan Scurtu, 1908) 11). Academia R. P. R. Institutul de Lingvistică din București: Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Ed. Academiei,/1959/. Norma nr. 2 la p. 5: " Se înlocuiește apostroful cu linioara, pentru a marca rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte (s-a dus, m-a văzut, v-a scris, dusu-s-a, într-o zi, nu-s
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
plămânii mei mijește țara fumătorilor E o vreme potrivită de șlefuit pietre false camarade Imaginație taci deja din ou au început cocoșii lupta De-a dura De-a dura unei perle pe sânul tău alpin și toate dicționarele elaborate de Academii tac mâlc să nu se compromită Vorbele Azi Domnul aruncă parfum peste provincii azi vorbele ar fi lectura ființei sfârtecate de neființă Azi m-am ascuns în piatra ta de inel rana umană care vindeci Valoare nu te linguși plătește
poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/3221_a_4546]
-
giulgiu pe vîrtej. Organizația a rămas fără imagine, s-a stins Războiul rece și-acu' apără drepturile omului explozibil. Ce incendiază mașini și pe bătrîna handicapată la Paris, Bruxelles și Berlin, fără nici o recompensă. Nicio. Ce modern sună. Al Qaida. Academia. Aflu că noile intrări DOOM (blestem, în engl., inspirată siglă) au fost preluate mai ales din mass-media. Presa scrisă, etalon, asta-i din Kafka. De-acolo și concluzionez. Și î din a. Barbarismele reintră în circuit odată cu (lasă-l așa
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
Cervantes: Don Quijote, I-II, Paralela 45 Antologii, Dicționare, Ediții critice Al. Condeescu, Nichita Stănescu, Opera magna, Ed. MLR Ion Istrate, Ion Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Elena Stan, Valentin Tașcu, Dicționarul cronologic al romanului românesc, Editura Academiei Debut Ioana Bradea, Băgău, proză, Ed. Est Constanța Ghițulescu, În șalvari și cu ișlic, eseu, Humanitas. Premiile pentru literatura în limbile minorităților naționale Egyed Peter, Madonnak, Porban (Madonele în vâltoarea vieții), Ed. Pallas Akademica, Miercurea Ciuc Hathazi Andras, Danilo. Proza foarte
La Uniunea Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11128_a_12453]
-
lui destule săgeți, cu adresă reală sau autoreferențială (un personaj se numește Silvia Burlesconi, un cunoscut critic literar e ironizat pe jumătate de filă, apar referințe stricte ori parodice la secvențe familiare nouă: Pont des Arts, podul dintre Luvru și Academie, Roman de gare, numele unui... cal de curse, Hotel Europa, titlul unui film policier), acestea nu schimbă compoziția epică, reprezentând mici pete de culoare într-un ansamblu de o factură diferită. În pofida fragmentelor decupate din realitate și inserate în text
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
retrage în biroul său pentru a-și elabora opera. Autentic homo constructor, el și-a asumat existențial vocația comunitară a teatrului, hrănită de principiul ,a face, a crea împreună". De asemenea, cei 11 ani, cît a fost directorul artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor, ale cărei acțiuni le-a inițiat, condus și însoțit pe tot parcursul existenței acesteia (1990-2001) ne vorbesc despre o neobișnuită generozitate intelectuală, o imensă investiție de energie și o capacitate ieșită din comun de a-i implica
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
acolo, datorită inițiativei lui Lucian Vasiliu și a altora. Casa Sadoveanu, de pe Copou, pe care am revizitat-o cu multă plăcere, sărbătorea 25 de ani de când s-a deschis ca muzeu. La Chișinău, am asistat la două manifestări: o ședință a Academiei de Științe din Republica Moldova, consacrată lui Mihail Sadoveanu, și dezvelirea unei plăci comemorative la sediul Uniunii Scriitorilor, la 85 de ani de când același scriitor a întemeiat prima Societate a Scriitorilor Români din Basarabia. Deci, nu se poate spune că Mihail
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]