9,793 matches
-
de profesionalism a managerilor față de angajați, nerespectarea sărbătorilor legale sau a altor drepturi care revin angajaților conform legii, birocrația, nepotismul. Există binențeles o serie de neregularități și pe piața muncii în țara de destinație, dar acestea sunt mai tolerate și acceptate, cum ar fi, spre exemplu: faptul că muncesc pe piața neagră, o parte dintre ei nu au statut legal, nu au toate documentele necesare (tarhetas por trabahos) îi obligă să accepte o plată mai mică sau încălcarea unor drepturi pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și acceptate. În plus, individul însuși își preselectează, întreține și delimitează un context în care se poate manifesta relativ constant. Mai recent, Mischel și Shoda (Mischel, 1999Ă avansează o teorie cognitiv-afectivă a structurii personalității care presupune existența unui număr finit de macrounități
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acceptat de cei din jur, dar cu păstrarea distanței. Se autoprotejează de o potențială rejecție și, deși are aptitudini, evită să le folosească. Are un comportament elaborat de evitare a contactelor sociale atunci când suspectează faptul că nu este dorit sau acceptat. Stilul personal este retras, neîncrezător, supracontrolat, puțin activ, manierat, adeseori bizar. Reținerea accentuată în relațiile interpersonale este însoțită de teama de a nu fi ridiculizat, teamă care se extinde și asupra raporturilor profesionale în cadrul cărora adoptă o poziție pasivă și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate, în ultimele două decenii a câștigat mult teren teoria celor cinci mari factori (Five Factors Theory - FFT, sau Five Factors Model - FFMĂ. Aceasta deoarece: - e o abordare dimensională ce susține continuumul cu normalitatea. Pentru normalitate este cea mai răspândită, acceptată și testată doctrină caracteriologică a trăsăturilor de personalitate în lumea anglo-saxonă, dar și cu validări în alte arii lingvistice (John, 1999Ă; - permite evidențierea concomitentă a trăsăturilor anormale, deviante, maladaptative ale tulburărilor de personalitate și a celor normale, firești, adaptative, scoțând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar implicată în cadrul dimensiunii „cooperativității” și, la fel, cea a reprezentării celorlalți în sine, deși se recunoaște rolul formativ al familiei. Tema conștiinței morale este, de asemenea, periferică deși trăirile spirituale, mai ales în sensul experiențelor mistice, nu sunt doar acceptate, ci larg comentate în perspectiva unei psihologii transpersonale. Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu se poate pretinde perfecțiune. Tulburările de personalitate sunt un construct parțial, iar instrumentele de evaluare sunt un mijloc de a merge în direcția acestui construct. Suntem într-un domeniu în care, din principiu, un nivel al aproximării se cere acceptat. Totuși, o sinteză e necesară. Înmulțirea peste măsură a instrumentelor de diagnostic poate ajunge să fie contraproductivă. Tyrer (2000Ă afirma: „Există poate prea multe instrumente în bucătărie și nu e surprinzător că e greu de făcut o rețetă bună de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tip a figurat printre personalitățile psihopate ale lui SCHNEIDER. În ultimul timp se discută mult asupra diferențierii între distimie și TP depresivă, între aceasta și normalitate, despre consistența internă a tipului și diferențierea de alte tipuri. TP depresivă, în măsura în care e acceptată, se corelează bazal atât cu depresia normală cât și cu distimia și depresia clinică. În ultimele decenii s-a vorbit mult despre „dubla depresie” care se referă la o depresie majoră ce apare pe un fond depresiv persistent, distimic sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este o diateză care face ca persoana să ajungă mai ușor la o tulburare pe Axa I, mai ales dacă e expusă unor stresori, deci e o diateză ce crește vulnerabilitatea pentru sindroame psihopatologice. La fel, este o opinie general acceptată și afirmată că tulburările de personalitate are un rol general negativ asupra evoluției unei tulburări pe Axa I, că această evoluție e mai severă decât în cazul în care nu există un diagnostic pe Axa II. Trebuie ținut cont de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
domeniu de activitate dat, pot coexista mai multe strategii performante. Este cazul industriei automobilului, care cuprinde mai multe grupuri strategice distincte. Strategiile concurențiale pot fi diferențiate pe baza următoarelor criterii: Întinderea câmpului de bătălie imaginată și tipul regulilor de joc acceptate. Într-un domeniu de activitate dat, firma poate lupta Împotriva concurenței, căutând să acopere o suprafață mai mare sau mai mică. Ea se poate limita la un obiectiv precis al clientelei sau la un teritoriu geografic restrâns - Într-un cuvânt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Dar investițiile directe ale firmelor-mamă către filialele proprii nu reprezintă decât o mică parte din investițiile locale ale acestora din urmă. De fapt, ele pot Împrumuta la fața locului sau reinvesti propriile beneficii. Utilizând cifrele de mai sus, va trebui acceptată ipoteza că finanțarea prin investiție directă a firmei-mamă este stabilă În raport cu alte surse de finanțare. Or, ea pare a fi ușor descrescătoare, ceea ce acreditează teza unei ușoare creșteri a importanței economice a multinaționalelor. A doua metodă este cea a măsurării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
menținerii autonomiei strategice a fiecărui aliat. Pentru a-și prezerva această autonomie, fiecare actor trebuie să mizeze pe participarea lui simultan la mai multe alianțe, construind și gestionând un „portofoliu de alianțe” diversificat și coerent. În alianțele de integrare, structura acceptată provoacă o inerție care afectează progresiv eficiența parteneriatului. Succesul alianței pe termen lung este condiționat de introducerea unui management strategic capabil să piloteze evoluția sa față de noile date ale mediului. În alianțele de complementaritate, pozițiile partenerilor sunt asimetrice. Unii vor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale grupului; puterea răspunsului este o măsură a energizării acțiunii sub impactul a două tipuri de stimuli. Dacă stimulul-impuls, de exemplu, este menținut constant, puterea răspunsului ar trebui să varieze direct proporțional cu mărirea stimulilor de grup dacă datele general acceptate de sociologi sunt fapte. Dacă stimulii-impuls sunt ridicați până la un punct excesiv de înalt - consideră M&D -, este posibil să nu putem distinge efectul stimulilor de grup în obținerea unor răspunsuri accentuate de masă. Circumstanțele îngreunează discriminarea între forța impulsului și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ce constituie nu mai mult de o singură variabilă. Dicționarele și enciclopediile definesc migrația drept circulația oamenilor sau animalelor dinspre o zonă spre alta. Cauzele circulației pot varia, dar, în general, ele apar din necesitatea de supraviețuire. Prin definițiile universal acceptate, cuvântul „migrație” nu poate fi folosit cu referire la călătoria zilnică către alt loc. Un lucrător care călătorește în fiecare zi pentru a ajunge la locul de muncă nu aparține categoriei migranților, deși se deplasează dintr-un loc în altul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ingineri), „IT workers” (lucrători din domeniul IT) sau simplu „brains” (creiere) (în „brain drain” - exodul creierelor, „brain gain” - câștigul creierelor sau „brain circulation” - circulația creierelor). Nu există un consens în ceea ce privește definirea conceptului highly skilled (persoane cu calificare înaltă), o definiție acceptată fiind încadrarea lor în categoria celor care dețin o calificare superioară (Auriol, Sexton, 2002). Definiția nu este completă, deoarece aptitudinile și deprinderile pot fi dobândite prin experiență (Solimano, 2002, 12). Termenul skill se referă la calificările necesare pentru a desfășura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
level (nivel al aptitudinilor) și skill specialisation (specializări ale aptitudinilor). Skill specialisation cuprinde domeniul cunoștințelor necesare, ustensilele și mașinăriile utilizate, materialele cu care se lucrează, precum și bunurile și serviciile produse. Nu s-a ajuns la încă o definiție pe deplin acceptată a lucrătorilor highly qualified (cu calificare înaltă) la nivel internațional. Studiile existente au folosit cel mai des categoriile ISCO 1, 2 și 3 pentru a defini skilled occupations. Cel mai recent efort de a avea un cadru conceptual a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
hemoragia creierelor etc. (Ștefănescu, 1982, 20). Deoarece niciuna dintre variantele prezentate mai sus nu are gradul de precizie și caracterul compact și sintetic al sintagmei originale, aș recomanda folosirea termenului în engleză. Concluzii În prezent nu există o definiție general acceptată a conceptului brain drain. O varietate de abordări au fost propuse pentru a defini fenomenul brain drain și, deși fiecare caută să explice același lucru, ele folosesc concepte, ipoteze și cadre de referință diferite. Marea problemă pe care o ridică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu are cum să fie tipărită, deci nu avea cum să ajungă la prea mulți cititori. Deși oficial cenzura tipografiilor s-a instituit abia aproape de jumătatea veacului al XVIII-lea, prin "porunca" dată de Mihai Racoviță la 1741, singurele tipografii acceptate find cele eparhiale 12, în fapt, controlul deplin al bisericii și al cancelariei domnești asupra tipăriturilor nu era o noutate. Sub nici o formă un text subversiv, de factura Istoriei ieroglifice nu ar fi avut șansa de a fi tipărit: mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pastoureau, făcea parte, în cultura medievală, din primul instrumentar mintal: acesta se exprimă prin multipli vectori, se situează la diferite niveluri de sens și vizează toate domeniile vieții intelectuale, sociale, morale și religioase"32. Prin urmare, primul lucru care trebuie acceptat este că omul nu lua cunoștință de realitatea din jurul său, de natură în speță, prin contactul direct cu aceasta, prin observarea ei directă, riguroasă. Omul medieval nu are sentimentul naturii, nu dorește să se piardă într-un peisaj primordial; aceasta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței domestice, formulată din perspectivă feministă, utilă în intervenții și cercetare, este aceea a lui Stark și Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare cu sau provocarea unei suferințe, în trecut sau în prezent, în cadrul relației dintre partenerii sociali
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pacienților în sistemul nostru de sănătate? Pare o întrebare deplasată dacă ne gândim că ținta acestui sistem este vindecarea oamenilor, prevenirea îmbolnăvirii și sprijinirea lor pentru a avea o bună stare de sănătate. Definiția stării de sănătate, cea mai larg acceptată, dată de OMS1 în 1948 deja, în Constituția organizației, ne spune că sănătatea este o „stare de bine completă din punct de vedere fizic, mental și social, și nu numai absența bolii sau infirmității”. Mai recent, definiția a fost modificată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imagina asupra dezvoltării și socializării copilului este atunci când spunem copilului ceva doar pentru a depăși anumite crize de moment, dar ulterior nu facem ceea ce am spus. Astfel, se știe că pentru mulți copii, primele zile la grădiniță nu sunt bine acceptate. Adeseori mamele, pentru a scăpa de plânsul copilului și a-l face să rămână singur, la grădiniță, îi spune: „mă duc numai până la magazinul din colț, să-ți iau o ciocolată și mă întorc să te iau!”. în urmă cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu ambientul (E), precum și documentărilor din perspectiva neurobiologiei. Tot așa cum nu există un mod unic de a te manifesta rezilient, nu există nici o definiție unică, acceptată și utilizată în lumea științifică (Manciaux, 2001). Există o multitudine de definiții ale rezilienței, suprapunându-se în esență. Vom enunța câteva dintre definițiile rezilienței, mai mult sau mai puțin cunoscute în lumea specialiștilor. John Bowlby (1992), părintele teoriei atașamentului, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru persoană în procesul de rezolvare a problemei ivite. Ajută la a face față dificultăților reale din momentele rezolvării problemei. Un plan bun ajută reușita într-o întreprindere dificilă; 5. sublimarea reprezintă o exprimare atenuată a instinctelor, în forme socialmente acceptate, evitându-se consecințele adverse și pierderea accentuată a plăcerii. în testul pulsiunilor, a lui Szondi, o mare încărcătură sadică poate funda o carieră excepțională ca om de cultură, chirurg, coafeză etc. Dacă ne gândim la tehnicile psihoterapeutice „sălbatice”, care recreează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai realist al pierderii și o viziune mai realistă (cu bun și rău) asupra obiectului pierderii. Aspectele realității (ce mi-a rămas) vor înlocui reacțiile nerealiste începute cu negarea. Vor apărea noi relații care se vor substitui într-un mod acceptat și sănătos obiectului pierderii. Când ieșirea din criză se face pe panta negativă, disperarea se cronicizează într-o depresie a cărei abordare va impune îngrijiri de specialitate. în această stare, persoana este nu doar vulnerabilă, ci există riscul de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societatea românească, fără conținuturi personale și fără diferențieri. Îi umple aceeași "natură" exterioară a unei legi, care e în acest caz tradiția unei comunități și ordinea internă a unei națiuni. Chiar mai mult, în măsura în care această cunoaștere a instituțiilor națiunii e acceptată și se răspândește - ceea ce stă în destinul ei - diferența lor e menită să se neutralizeze. Distanța care califică genialitatea nu e din acest punct de vedere decât temporară: între poetul profet și cei care îl urmează nu e decât un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]