8,266 matches
-
sprijinise cu ocazia prezentării primei sale opera, Oberto. Giuseppina terminase Conservatorul din Milano și acceptase imediat angajament după angajament pentru a-și susține material mama, frații și surorile. Avea o frumosă voce de soprană, era inteligență, drăguță și o bună actriță astfel că succesele sale în cariera au venit repede. În ciuda problemelor ei de sănătate, a numeroaselor sarcini și a suprasolicitării vocale, ea a continuat să apară constant pe scenă. În curând va începe să aibă probleme cu crizele de tuse
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
atunci plus... ghitaristul. Vecin 3: Ei, și-acu, dacă nu vi se pare prea mult, dați-mi-o și mie pe tovarășa Maria. Vecin 4: Mă, da ce v-a intrat? Fraților, fie ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mă, da ce v-a intrat? Fraților, fie ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil. Cu o pasivitate care e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ultimul tablou, în care sînt prea multe explicații; bună lovitura cu manechinele... (!?); foarte buni vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță: ...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul, mai ales în prima parte, este Mama, interpretată de Ada Gârțoman. Actrița urmărește atentă meandrele sufletești ale personajului, asigurîndu-i complexitate de stări într-o expresie scenică nuanțată. Avînd un rol care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și autoritară, la o primă vedere a textului. Fiece replică, trecută prin filtrul gîndirii actoricești, capătă un adevăr ce face din protagonista tristei întîmplări afective o femeie împărtășind un destin nenorocos, de care ea, soția, este și nu este vinovată. Actrița își adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să-l numim pe cel nenumit în piesă) prilejul și pretextul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună. Are firesc, știe să convingă, trăiește adevărul iubirii sale și ne convinge de adevărul ei. Mărturisim, cu orice risc, surpriza de a vedea o actriță stăpînă pe mijloacele ei actoricești, pe talent și bun exercițiu scenic. Ieșită la rampa cea mică a studioului "Teofil Vîlcu", reprezentația are gravitate, umor cu măsură și idei de bună așezare în spațiul teatrului de cameră. Aluziile politice, ca țși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nevastă-ta..., că-i șopteam pasionat să te lase pe tine și să mă ia pe mine?! Nu, ramolitul meu prieten, eu mă îndrăgostisem de ceea ce..., cum să-ți spun, de ce dăduse amestecul dintre o ființă civilă minunată și o actriță de mare talent... Adică, zevzecule, mă îndrăgostisem de Desdemona..., pricepi, nu? Hm! Gh. P. doi: Adică aduceai la fiecare spectacol cîte un trandafir Desdemonei..., nu nevesti-mi, da? Gh. P. unu: Hai s-o lăsăm moartă... Sînt sigur că textul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
exploziv, manifest, al unei tensiuni acumulate vreme de o jumătate de veac. În timp ce boemii văd lucrurile altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii, băutura și mâncarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Saturday Review. Numeroasele cronici, eseuri pe cele mai neașteptate teme (Între care nu puține dedicate dandysmului sau unor dandy celebri, cum ar fi Însuși George al IV-lea), caricaturile care Împânzesc revistele decadente, toate Îi aduc celebritatea. Căsătorit cu o actriță americană, trăiește Între cele două războaie la Rapallo, În Italia, scrie, are emisiuni la BBC și, În 1937, e Înnobilat. Prezența lui distinsă, ironia subtilă, finețea spiritului Îl fac dorit pretutindeni. Deși În 1896 declară În Diminuendo că nu va
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lipsesc câteva episoade cu adevărat eroice. Ele se consumă În primul război mondial, când, pilot pe un bombardier italian, e lovit deasupra Veneției, riscând să rămână orb. Căsătoria prematură, sinuciderea soției, răpirea unei prințese, fuga, arestul, legătura pasională cu celebra actriță Eleonora Duse, ruina materială, amenințarea cu Închisoarea datornicilor, refugiul În Franța, toate Îl prind ca un vârtej. Și apoi, o revenire spectaculoasă: după ce Își consumă reveriile egotist-estetizante, simte nevoia să trăiască nietzscheean, cu maximă intensitate, la limită. Acestei convingeri i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atracție. Mai ales atunci când, din grija de a nu generaliza pripit, am observa că există o diversitate impresionantă de femei „ușoare”, de la prostituatele cartierelor rău famate, vulgare, obscene, la fâșnețele cocote și lorete, de la marile curtezane, elegante, cultivate, rafinate, la actrițele și dansatoarele de cabaret, pline de fantezie sau la frust ingenuele cusătorese ori slujnicuțe. Toate pot deveni o provocare pentru dandy. Cu aceeași atenție la nuanță, ar mai trebui să spunem că, În fața unei asemenea oferte, dandy-i Își diversifică
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
că, În fața unei asemenea oferte, dandy-i Își diversifică stilul. Unii, precum lordul Bolingbroke, se afișează cu o vânzătoare de portocale de-o nemărginită urâțenie și vulgaritate, culeasă de la periferia Londrei; Byron se aventurează Într-o relație promiscuă cu o actriță de mâna a doua, Suzanne Boyce; Baudelaire e absorbit un timp de feminitatea marginal excentrică a mulatrei Jeanne Duval; Eugène Sue se numără printre numeroșii dandy ce frecventează cocotele din Bulevardul Gand. Locurile rău famate ale acestuia Îi fac pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
numără printre numeroșii dandy ce frecventează cocotele din Bulevardul Gand. Locurile rău famate ale acestuia Îi fac pe frații Goncourt să numească Parisul celui de-al Doilea Imperiu „bordelul Europei”. Roger de Beauvoir sau Max Beerbohm se căsătoresc chiar cu actrițe, În timp ce majoritatea dandy-lor, fie ei și pederaști, sunt Înnebuniți de farmecul și geniul zeiței Sarah Bernhardt, Începând cu Robert de Montesquiou și terminând cu Oscar Wilde, care compune pentru ea Salomeea. Toate acestea au fost Însă excepții de la regulă. Dandy
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
DRĂGAN, Ioana (10.VIII.1969, București), prozatoare și eseistă. Este fiica actriței Ioana Drăgan și a regizorului de film Mircea Drăgan. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (1987) și este licențiată a Facultății de Litere a Universității din București (1993). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Romanul popular în
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
Alexandru Vianu despre critică și eseu, Haig Acterian, Mircea Eliade și Petru Comarnescu dând lectură ilustrărilor, Petru Comarnescu despre plastică, C. Brăiloiu despre muzică, I. Brucăr despre filosofie, I.I. Cantacuzino despre curente de idei, Mircea Grigorescu despre ziaristică. Au citit actrițele Marieta Sadova, Marieta Rareș, Lili Popoivici, Sorana Țopa. Combătuți deopotrivă în presa radicală de stânga și de dreapta, dar șicanați și de gazetele democratice (precum „Facla”, unde Oscar Lemnaru scrie despre „farsa” de la C., tot el denunțând, în 1944, „obscurantismul
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
până la gradul de general. Brutal cu subordonații, cazon și în familie, era la antipodul soției sale, Cleopatra, fiică a moșierului Nicorescu, sensibilă și cultivată. Întâiul lor născut (va fi urmat de trei surori, dintre care două, Florica și Alice, devin actrițe la Paris), C. face școala primară în orașul natal. Va fi avut preceptori și acasă, căci la nouă ani citea din clasicii francezi. Târziu, mărturisea că ar fi urmat ciclul secundar în șapte orașe, dar între 1892 și 1898 este
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
CRĂCIUNESCU, Ioana (13.XI.1950, București), poetă. Este fiica Leontinei (n. Moraru) și a lui Ion Crăciunescu, inginer. C. a absolvit în 1973 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” și a fost, până la plecarea din țară, în 1989, actriță a Teatrului „C. I. Nottara” din București. Debutează în „România literară” în 1968, cu versuri, iar în volum în 1977, cu Scrisori dintr-un câmp cu maci. Până la stabilirea în Franța, a publicat alte cinci volume de versuri, care au
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
ani, doar activitatea de profesor la Conservatorul din Cluj, începută în 1919. În 1945 este declarat director onorific al Teatrului Național din Cluj, învestire singulară în istoria teatrului românesc. Este înmormântat în cimitirul Sf. Vineri din București, alături de soția sa, actrița Olimpia Bârsan. În perioada „Sămănătorului”, B. se apropie mai mult de St. O. Iosif, lor alăturându-li-se, curând, Ilarie Chendi. Împreună cu acesta din urmă, va trece, în 1908, la „Viața literară și artistică”. La „Luceafărul” făcea parte, în primul
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
posibilitatea unei asemenea rupturi, pentru că nu are a pătrunde până la o așa adâncime a contradicțiunei ca natura bărbătească (de bărbat), de aceea e de-acasă încă și mai intensivă întru-a simți, și mai poetică întru espresiunea simțirei sale. O actriță în care trăiește întreaga conținoare a simțirei femeiești și pe care natura a predispus-o la espresiunea aceleia e așadar neapărat mai apropiată de tema artei decât un bărbat pe care-l zărim pe această treaptă a simțirei nemijlocite. Mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
altă regiune 3. El va rămânea un secret pentru stadiul acesta al nostru. Același lucru se repetă la toate tipurile femeiești cu adevărat poetice. Cum ar fi posibilă o Iulia în înțelesul lui Shakespeare luată din stadiul acesta? Până și actrița dotată cu simțul cel mai bogat și mai adânc, cu vocea cea mai plină de timbru și cu personalitatea cea mai nobilă nu va putea să ni (dea) reprezinte, în stadiul acesta aflîndu-se, decât numai doar minuțiozități (momente) reușite (Einzelneinhinten
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un caracter dintr-un punt al vieței, el va avea cuvânt până la un grad oarecare. Critica va lua așadar față cu acest 363 v stadiu atitudinea pozitiv înțelegătoare să recunoască în tot dreptul lor cele date Astfel zice o mare actriță germană, A. Crelinger, într-o epistolă a ei adresată la ducele de - (... ): "Talentul Marsei e de-o natură cu totului franceză, pe când reprezintațiunile lui Talma sânt însuflețite de o simțire pe care-aș voi s-o numesc germană, simțire care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se esprima, cari ni se prezintă la actorii cei mari ca inspirațiuni și erupțiuni ai geniului său, se vor răstoarce în imitatori numai într-o simplă manieră, care ne alungă de pe terenul poetic. Trăsura de durere care face din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai adânc și se așază asupra feței mișcate ca un nour întunecos, într-o imitătoare [se preface] într-o ruină ce plânge silit și care mai atinge caricatura. Și totuși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate fi a poetului. În Vergina d'Orleans, în Iphigenia, în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele mai nobile. Fiecare actriță va putea fără greutate să se ridice la acea intuițiune și să vadă în tipurile citate nu oameni spețiali, ci reprezentanți a unor ideale direcțiuni a simțământului. Același lucru îl putem spune și despre figurile bărbătești a unui Posa, Princepele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu figuri din vremea lui Ludovic al XIV-lea îmbrăcate în panie (jupes bouffantes) și cu frizură naltă ca turnul și pudrată acela, cu toată apelarea lui la esactitatea istorică, ar găsi desigur o opozițiune foarte vehementă în bunul-simț al actriței. Și actrița ar fi pe deplin în drept, căci espresiunea unei simțiri adevărat tragice, și de-aceea totdeuna general omenești, ar fi în contradicțiunea cea mai flagrantă cu nenatura acestui costum. Estremul celălalt în alegerea costumelor acelora ce nu mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]