43,128 matches
-
negociau în același timp; pe lângă faptul că toate negocierile de aderare se desfășurau la Bruxelles, statele candidate trebuiau să vină ele întâi cu pozițiile și doar după aceea urma poziția Uniunii Europene etc. Alți autori spun direct că negocierile de aderare, chiar dacă au la bază formula win-win, sunt caracterizate de un grad extins de asimetrie.34 Lykke și Anna Friis arată că Uniunea Europeană este un actor cu o foarte mare putere de negociere, pe când statul candidat este dincolo de ușă, solicitând să
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
asimetrie.34 Lykke și Anna Friis arată că Uniunea Europeană este un actor cu o foarte mare putere de negociere, pe când statul candidat este dincolo de ușă, solicitând să intre în "Club"; Statele Membre cunosc mult mai bine acquis-ul obiectul negocierii de aderare decât statul candidat. Iar pentru că negocierea de aderare este, în fapt, o "negociere dublă", avantajul este enorm pentru Uniunea Europeană, deoarece poate constitui o presiune asupra statului candidat (Președinția are posibilitatea să prezinte o anumită poziție comună a Statelor Membre, pe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Uniunea Europeană este un actor cu o foarte mare putere de negociere, pe când statul candidat este dincolo de ușă, solicitând să intre în "Club"; Statele Membre cunosc mult mai bine acquis-ul obiectul negocierii de aderare decât statul candidat. Iar pentru că negocierea de aderare este, în fapt, o "negociere dublă", avantajul este enorm pentru Uniunea Europeană, deoarece poate constitui o presiune asupra statului candidat (Președinția are posibilitatea să prezinte o anumită poziție comună a Statelor Membre, pe care statul candidat poate încerca să o modifice
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
o anumită poziție comună a Statelor Membre, pe care statul candidat poate încerca să o modifice, dar știind că-și asumă un risc mare și consumă foarte mult timp). Cei doi autori danezi constată că toate valurile de negocieri de aderare s-au desfășurat sub spectrul asimetriei, recunoscând, totuși, că cea de-a cincea "rundă" a avut gradul cel mai ridicat.35 Tot un factor de presiune asupra statului candidat poate fi considerat și procedeul conform căruia "nimic nu este decis
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nimic nu este decis până când totul este decis". Altfel spus, chiar dacă un capitol era negociat ("închis provizoriu"), el nu era considerat finalizat până când nu erau negociate toate capitolele, Uniunea Europeană putând solicita redeschiderea /renegocierea unuia sau altuia dintre capitole. Negocierea de aderare la Uniunea Europeană are trei caracteristici fundamentale:36 1.) este un proces de descoperire = cele două părți se informează reciproc despre ce doresc, ce intenționează, ce oferă (informația este, deci, un instrument esențial al negocierilor); 2.) este o interacțiune strategică = părțile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se influențeze reciproc, să-și modeleze comportamentul pentru a obține cele mai bune posibil rezultate; 3.) este un proces de schimb = fiecare parte caută să configureze comportamentul celeilalte părți, oferind ceva sau făcând anumite concesii. Întreaga mașinărie a negocierii de aderare include: (a) nivelul tehnic = subiectele sunt rezolvate prin referire la un set clar de reguli, criterii, fără a trece spre complexul mediu al interdependențelor; (b) nivelul politic = problemele dintr-o anumită arie sunt rezolvate fără apelul la reguli, ci intrând
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și eventuale teme tehnice ("argumentarea politică" nu înseamnă politică, în sensul comun al cuvântului, ci definirea unui "pachet", care cuprinde și chestiuni tehnice distincte, dar care este acceptat de ambele părți). Să mai precizăm că, și în cazul negocierilor de aderare, soluțiile finale pot fi influențate prin următoarele căi: (a) argumente legale/tehnice (presupune existența unui set de reguli și criterii clar definite și acceptate de părțile negociatoare, dar și abilități în folosirea anumitor tehnici); (b) promovarea interesului mutual, pornind de la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
impune condiții celeilalte părți, dar și capabilitățile pentru a respinge ceva ce cealaltă parte vrea, fără să țină seamă de considerațiile legale sau tehnice (puterea se manifestă mai ales la nivelul politic al negocierilor). Încheiem aceste rânduri despre negocierile de aderare la Uniunea Europeană subliniind faptul că Negociatorul Șef are atribuția de a prelua datele adecvate ale pregătirii aderării și a le prezenta în poziții potrivite obiectivelor momentane și de perspectivă ale statului candidat. Pornind de la proeminența informației și veridicitatea acesteia, dar
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
țină seamă de considerațiile legale sau tehnice (puterea se manifestă mai ales la nivelul politic al negocierilor). Încheiem aceste rânduri despre negocierile de aderare la Uniunea Europeană subliniind faptul că Negociatorul Șef are atribuția de a prelua datele adecvate ale pregătirii aderării și a le prezenta în poziții potrivite obiectivelor momentane și de perspectivă ale statului candidat. Pornind de la proeminența informației și veridicitatea acesteia, dar și de la contextualitatea internă și externă, Negociatorul Șef conduce negocierile conform strategiei și tacticilor stabilite. În timp ce negociatorii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Europene așteaptă ca pozițiile statului candidat să demonstreze capacitatea unei conformări cât mai complete și rapide cu acquis-ul, Negociatorul Șef al statului candidat caută formulele cele mai potrivite de armonizare, potrivit greutății argumentelor pe care le oferă pregătirea internă pentru aderare, obiectivele de stadiu și specificitatea afirmării interesului național. De unde și posibilitatea mai multor schimburi de documente de poziție în cadrul negocierilor la același capitol, până când părțile își pun în acord soluțiile promovate. Negociatorul Șef trebuie să facă față și tendințelor de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
soluțiile promovate. Negociatorul Șef trebuie să facă față și tendințelor de folosire a puterii de negociere de către cealaltă parte, după cum se impune a detecta și mobiliza capabilități de putere ale statului candidat, în eventualitatea că mersul negocierilor o solicită. Negocierea aderării României la Uniunea Europeană România a început perioada post-1989 cu o răsturnare radicală a regimului comunist, dar fără o dezbatere publică rațională despre drumul prin "tunelul tranziției". Astfel că, pe când alte state foste comuniste din Europa Centrală s-au orientat clar
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
unor lideri apăruți din accidentele istoriei. Enunțarea "Criteriilor de la Copenhaga" (1993) a oferit o șansă liderilor politici români, care spuneau că doresc o direcție occidentală, europeană pentru România, să se raporteze la un sistem coerent de valori societale. Totodată, proiectul aderării la Uniunea Europeană oferea un cadru concret pentru modernizarea societății românești. Condiția era numai să se reformeze structural economia, instituțiile, legislația, sistemul politic, statul de drept etc. în concordanță cu menționatele criterii de la Copenhaga. Astfel că, procesul europenizării (internalizarea valorilor, legislației
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sistemul politic, statul de drept etc. în concordanță cu menționatele criterii de la Copenhaga. Astfel că, procesul europenizării (internalizarea valorilor, legislației, procedurilor Uniunii Europene) reprezenta cea mai concretă și dezirabilă posibilitate de modernizare reală, sistematică și integrală a României. Iar proiectul aderării la Uniunea Europeană însemna, în primul rând, o angajare a societății pentru pregătirea internă, o certitudine a străbaterii "tunelului tranziției" cât mai repede, cu costuri cât mai reduse și oferind beneficiile așteptate de cetățeni. Pregătirea pentru aderare Societatea românească a susținut
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a României. Iar proiectul aderării la Uniunea Europeană însemna, în primul rând, o angajare a societății pentru pregătirea internă, o certitudine a străbaterii "tunelului tranziției" cât mai repede, cu costuri cât mai reduse și oferind beneficiile așteptate de cetățeni. Pregătirea pentru aderare Societatea românească a susținut permanent proiectul integrării europene, sondajele de opinie indicând mereu 70-90% din populație ca fiind în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Era datoria elitei politice și culturale din România, care s-a declarat întotdeauna pentru orientarea europenizatoare, să elaboreze
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a străbaterii "tunelului tranziției" cât mai repede, cu costuri cât mai reduse și oferind beneficiile așteptate de cetățeni. Pregătirea pentru aderare Societatea românească a susținut permanent proiectul integrării europene, sondajele de opinie indicând mereu 70-90% din populație ca fiind în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Era datoria elitei politice și culturale din România, care s-a declarat întotdeauna pentru orientarea europenizatoare, să elaboreze strategiile și politicile interne care să compatibilizeze țara cu criteriile de la Copenhaga. La data anunțării acestor criterii de aderare, au
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Era datoria elitei politice și culturale din România, care s-a declarat întotdeauna pentru orientarea europenizatoare, să elaboreze strategiile și politicile interne care să compatibilizeze țara cu criteriile de la Copenhaga. La data anunțării acestor criterii de aderare, au fost voci care au atenționat că sloganul "intrarea României în Europa" ar fi trebuit să fie mai mult decât o dorință, un principiu politic, era un program de dezvoltare internă pentru a cărei realizare erau necesare instituții noi ("structuri
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
37 și dezvăluirea unei situații de completă nepregătire a țării, adică de imposibilitatea funcționării optime în Uniune. În 1995, Bucureștiul a decis transmiterea la Bruxelles a solicitării oficiale de a adera la Uniunea Europeană. Tot atunci, considerându-se că pregătirea pentru aderare necesita un efort național, partidele politice și mediul academic au acceptat să coopereze pentru elaborarea "Declarației de la Snagov", un document strategic care răspundea Strategiei de preaderare, lansată de Uniunea Europeană (Essen, 1994). În 1995 s-a constituit o structură guvernamentală specializată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
spulberate de decizia NATO (mai 1997) de a nu include și acest stat în extinderea organizației transatlantice. Guvernul instalat la sfârșitul anului 1996 a decis, chiar în preajma sosirii răspunsului de la Bruxelles (iulie 1997), să abandoneze Strategia de la Snagov pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană și să renunțe la aplicarea Programului național de armonizare legislativă.38 Conform evaluării Opiniei Comisiei Europene (1997), România trebuia să realizeze eforturi substanțiale în toate domeniile incluse în "Criteriile de la Copenhaga" și, ca atare, acest stat nu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Opiniei Comisiei Europene (1997), România trebuia să realizeze eforturi substanțiale în toate domeniile incluse în "Criteriile de la Copenhaga" și, ca atare, acest stat nu se afla pe lista țărilor propuse de Consiliul European de la Luxembourg (1997) pentru începerea negocierilor de aderare. Evaluările Rapoartelor de țară (1998-1999) ale Comisiei Europene 39 constatau menținerea situației descrisă în Opinia din 1997, pentru cele mai multe arii ale criteriilor de aderare. În 1998, spre exemplu, se conchidea că "România nu a realizat progrese ulterioare Opiniei, iar situația
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se afla pe lista țărilor propuse de Consiliul European de la Luxembourg (1997) pentru începerea negocierilor de aderare. Evaluările Rapoartelor de țară (1998-1999) ale Comisiei Europene 39 constatau menținerea situației descrisă în Opinia din 1997, pentru cele mai multe arii ale criteriilor de aderare. În 1998, spre exemplu, se conchidea că "România nu a realizat progrese ulterioare Opiniei, iar situația ei economică creează motive de îngrijorare". În această situație, autoritățile comunitare au solicitat României "eforturi susținute", au promis un sprijin suplimentar Bucureștiului, atât din partea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
susținute", au promis un sprijin suplimentar Bucureștiului, atât din partea Uniunii Europene, cât și a comunității internaționale, "pentru accelerarea reformei și repunerii României, iarăși, pe direcția bună".40 Nici Raportul din 1999 nu a înregistrat evoluții substanțiale în pregătirea internă pentru aderare, dar, în contextul acutizării crizei din Balcani, s-a considerat că "țări precum Bulgaria și România nu pot fi lăsate indefinit în situația lor actuală".41 Această evoluție a celor două țări venea să demonstreze parcă atenționarea unui analist britanic
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
susținerea unor condiționalități clare, pentru acele state care se pretau doar la o "europenizare în stil estic".42 Și explică tonul sever al comisarului pentru extindere Günter Verheugen care, la București și Sofia, cerea "fapte nu vorbe". Începerea negocierilor de aderare (2000) Insistându-se asupra pregătirii interne a statelor care aspirau să devină membre ale Uniunii Europene, deci a felului în care erau îndeplinite "criteriile de la Copenhaga", la sfârșitul anului 1997 s-a operat cea de-a doua "diferențiere" între statele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
erau îndeplinite "criteriile de la Copenhaga", la sfârșitul anului 1997 s-a operat cea de-a doua "diferențiere" între statele din Europa Central-Sud-Estică. După decizia NATO, din mai 1997, Consiliul European de la Luxembourg a decis ca Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare cu Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Cehă și Slovenia. S-a considerat că celelalte state aplicante, printre care și România, aveau probleme majore în compatibilizarea cu criteriile de aderare, așa că negocierile de aderare au debutat doar cu cele șase țări
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
European de la Luxembourg a decis ca Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare cu Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Cehă și Slovenia. S-a considerat că celelalte state aplicante, printre care și România, aveau probleme majore în compatibilizarea cu criteriile de aderare, așa că negocierile de aderare au debutat doar cu cele șase țări menționate, la sfârșitul lunii martie 1998. În realitate, noi credem că formularea deciziei Consiliului European de la Luxembourg a folosit pretextul "diferențierii" gradului pregătirii țărilor aplicante pentru aderare doar pentru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
decis ca Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare cu Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Cehă și Slovenia. S-a considerat că celelalte state aplicante, printre care și România, aveau probleme majore în compatibilizarea cu criteriile de aderare, așa că negocierile de aderare au debutat doar cu cele șase țări menționate, la sfârșitul lunii martie 1998. În realitate, noi credem că formularea deciziei Consiliului European de la Luxembourg a folosit pretextul "diferențierii" gradului pregătirii țărilor aplicante pentru aderare doar pentru a argumenta o viziune
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]