6,732 matches
-
puternică a culturii americane de masă cu majoritatea popoarelor de pe continentul european. O altă sursă a curentului antiamerican este de natură structurală. Statele Unite sunt, de fapt, "cel mai mare dintre copii", iar disproporția de putere dă naștere unui amestec de admirație, invidie și resentimente. Într-adevăr, la începutul secolului XX, când Statele Unite au apărut ca putere globală, un autor britanic pe nume W. T. Stead scrisese deja o carte intitulată The Americanization of the World, publicată în 1902. În mod similar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dominația S.U.A.20 Dar cei care consideră intensificarea recentă a antiamericanismului drept consecința inevitabilă a mărimii comit o eroare crezând că nu se poate lua nici o măsură. Politica poate slăbi sau întări rezistența limitelor structurale și poate influența proporția de admirație și respingere în raportul complex dintre cele două atitudini. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, importanța Statelor Unite era și mai mare decât acum, S.U.A. deținând la vremea respectivă o treime din economia mondială și fiind singura țară cu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
acestei neguri de emoție naționalistă, este cu atât mai remarcabil faptul că atât de mulți chinezi au reușit să-și păstreze credința în democrația de tip american. Cu toții tânjesc după schimbări mai profunde în sistemul politic al țării lor."75 Admirația față de valorile americane nu înseamnă că ceilalți caută să imite felul în care americanii implementează valorile respective. În pofida admirației față de libertatea de exprimare practicată în America, țări ca Germania și Africa de Sud au o istorie care le face să interzică anumite
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
-și păstreze credința în democrația de tip american. Cu toții tânjesc după schimbări mai profunde în sistemul politic al țării lor."75 Admirația față de valorile americane nu înseamnă că ceilalți caută să imite felul în care americanii implementează valorile respective. În pofida admirației față de libertatea de exprimare practicată în America, țări ca Germania și Africa de Sud au o istorie care le face să interzică anumite fapte, cum ar fi cele implicând ura împotriva unei comunități, dar care în Statele Unite nu pot fi incriminate din cauza
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
un băț mare, este înțelept să vorbești cu blândețe. Altfel ajungi să-ți irosești puterea blândă. În câteva cuvinte fie spus, deși este adevărat că mărimea Americii îi impune să conducă și face din Statele Unite deopotrivă ținta resentimentelor și a admirației, atât substanța, cât și stilul politicii noastre externe pot face diferența în materie de legitimitate și, în felul acesta, în materie de putere blândă. Imaginea Statelor Unite și atractivitatea exercitată asupra altora reprezintă un compozit alcătuit din idei și atitudini variate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
U.A a decis în cazul Lawrence vs. Texas în privința intimității sexuale, opinia majorității a citat pentru prima oară o decizie adoptată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 1981. De asemenea, în ceea ce privește politica economică, deși mulți privesc cu admirație succesul economiei americane, nu toți o ridică la rangul de model pentru alte țări. Unii preferă abordarea europeană, unde guvernele joacă un rol mai important în economie decât o face guvernul Statelor Unite. Rețelele de siguranță socială și sindicatele sunt mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Japonia nu s-a împăcat cu istoria ei de agresiune care în anii '30 s-a manifestat împotriva altor țări. Suspiciunile păstrate de unele țări precum China și Coreea limitează puterea blândă a Japoniei. Japonia nu se bucură de o admirație deplină din partea vecinilor ei asiatici. Un sondaj efectuat de Japonia în anul 1996, care punea problema aspectelor culturii japoneze ce exercită atractivitate, arăta că 72% dintre chinezi erau interesați de articolele de uz casnic și 61% de stilul de management
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
afacerilor, dar numai 11% manifestau interes pentru televiziunea japoneză, 5% față de muzica japoneză și 7% față de stilul de viață japonez.113 În mod similar, un sondaj comandat în 2001 de către Newsweek arăta că 65% dintre americani considerau Japonia "demnă de admirație" și doar 27% îi percepeau pe japonezi ca fiind "aroganți", în vreme ce doar 34% dintre sud-coreeni considerau Japonia "demnă de admirație", iar 59% îi vedeau pe japonezi ca "aroganți".114 Ca și Europa, Japonia s-a confruntat cu provocări demografice serioase
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
113 În mod similar, un sondaj comandat în 2001 de către Newsweek arăta că 65% dintre americani considerau Japonia "demnă de admirație" și doar 27% îi percepeau pe japonezi ca fiind "aroganți", în vreme ce doar 34% dintre sud-coreeni considerau Japonia "demnă de admirație", iar 59% îi vedeau pe japonezi ca "aroganți".114 Ca și Europa, Japonia s-a confruntat cu provocări demografice serioase. Până la jumătatea secolului XXI populația ar putea scădea cu 30% dacă Japonia nu va atrage 17 milioane de imigranți, lucru
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
majoritatea cetățenilor în 20 din cele 42 de țări în care s-a efectuat sondajul au răspuns "nu prea mult" sau "deloc".213 În multe țări majoritatea aprecierilor nefavorabile au venit din partea tinerilor. Deși cultura populară americană se bucură de admirație în rândul tinerilor, lipsa de popularitate a politicii noastre externe determină tânăra generație să pună sub semnul întrebării puterea Americii.214 Muzica și filmele americane se bucură în Marea Britanie, în Franța și în Germania de mai multă popularitate față de acum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
foarte dură, iar cadențele, ridicate. Salariații sunt deosebit de mândri de a fi primii din branșa lor pe piața locală, chiar dacă se plâng de condiții de lucru dificile și de ritmuri epuizante. Față de directorul lor, căruia îi susțin ambițiile, mărturisesc o admirație fără limite, lăudându-i calitățile umane, morale și de manager. Totuși, toți se gândesc la părăsirea uzinei în următorii cinci sau zece ani, după ce vor fi acumulat un mic capital care să le permită să practice agricultura, creșterea animalelor sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în pericol, devenim mai docili, mai pasivi, punem nevoile și dorințele celorlalți în prim plan, evităm orice tensionare/ încordare a relațiilor cu aceștia. • centrarea pe atragerea atenției și a admirației celorlalți. Când sesizăm o piedică/un obstacol în realizarea acestui obiectiv, devenim mai activi, încercând să ajungem în centrul atenției prin diferite modalități. Din acest mod de a analiza fenomenele reiese că: • persoanele cu centrări diferite se pot enerva reciproc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că fiecare decizie are părți bune și părți rele; • să analizăm împreună opțiunile și să îi încurajăm să ia decizii. Grenada. Cei din categoria "grenade" sunt centrați pe relație. Ei devin agresivi atunci când le sunt amenințate intențiile de a obține admirația și atenția celorlalți. Explozivi, violenți chiar, oamenii-"grenadă" au impresia că nimănui nu le pasă de ei, că nu sunt apreciați la adevărata lor valoare. Spre deosebire de persoanele-"tanc", atacul lor este direcționat, adresat tuturor celor prezenți, împroșcând în toate părțile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diminuează respectul de sine, G. Chapman și J. Thomas (2008) arată că lucrurile, privite mai atent, stau exact invers: "Oamenii menționează cei doi specialiști nord-americani respectă pe cei care sunt dispuși să-și asume responsabilitatea pentru propriile eșecuri. Respectul și admirația celorlalți au drept consecință logică întărirea respectului de sine. Pe de altă parte, cei care încearcă să ascundă sau să-și justifice comportamente greșite aproape întotdeauna își vor pierde aprobarea și respectul celorlalți, agravând și mai mult problema lipsei de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este dorința de a urca și de a acumula, de a domina și de a fi admirat. André Maurois, celebrul scriitor francez, spunea că invidia apare pentru că toți vrem într-un fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă vom avea mereu reușite, noroc, realizări, vom declanșa invidia. Reușita noastră îi irită pe cei care râvnesc (la) același loc, (la) același public, (la) aceeași izbândă, (la) aceeași atenție, (la) aceeași recunoaștere. Oamenii nu sunt niciodată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de disimulare; • tendința de a lăuda peste măsură. Pentru nuanțarea analizei, este demn de menționat faptul că în societățile noastre (democratice), invidia nu este întotdeauna negativă. Ea poate fi de folos în controlul democratic și se poate transforma chiar în admirație față de personalitățile remarcabile (Savater, 2008). Altfel spus, pare că invidia malignă se poate transforma în și manifesta în anumite situații ca invidie benignă 62. În forma sa admirativă (și emulativă), invidia nu se manifestă neapărat ca un rău. Ea poate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le are în ochii celuilalt. În aceste circumstanțe, tendința de izgonire, de răzbunare, de neputință de a uita este adesea neînduplecată și ireversibilă (Baumgart, 2008). Fără a se concentra în mod
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
b. Relații concurențiale existente pe fondul oscilației/fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului dintre succese și insuccese. Această dificilă situație creează (frecvente) stări de supraautoevaluare sau de subautoevaluare, de admirație (voluptoasă) de sine sau de dezamăgire (fatalistă) de sine. Acest tip de relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Eminescu - Coșbuc) căreia i se opune una de inducțiune franceză, ,,modelatoare’’ (Alexandrescu - Bolintineanu - AlecsandriMacedonski). După părerea lui Blaga, Caragiale este situat ,,între linii’’ spiritul său epigramatic fiind peninsular, ,,venind neapărat de la Sud, prin rasă’’. Pentru aceasta este notată aici și admirația lui Caragiale pentru muzica germană (deși admirația oricărui meloman, de pe orice meridian, pentru Beethoven sau Mozart nu poate căpăta semnificația unei influențe culturale indiferent cum ar fi ea: catalitică sau modelatoare) și pentru influențele franceze din teatru. Contestând ideea că
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de inducțiune franceză, ,,modelatoare’’ (Alexandrescu - Bolintineanu - AlecsandriMacedonski). După părerea lui Blaga, Caragiale este situat ,,între linii’’ spiritul său epigramatic fiind peninsular, ,,venind neapărat de la Sud, prin rasă’’. Pentru aceasta este notată aici și admirația lui Caragiale pentru muzica germană (deși admirația oricărui meloman, de pe orice meridian, pentru Beethoven sau Mozart nu poate căpăta semnificația unei influențe culturale indiferent cum ar fi ea: catalitică sau modelatoare) și pentru influențele franceze din teatru. Contestând ideea că în Caragiale există ,,o singură realitate autentică
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a se logodi cu fiica polcovnicului Iordache, eroul nu rezistă tentației de a face un scurt popas. Nu atât nevoia odihnei îl determină a se opri din drum, cât mai ales dorința tiranic obscură de a o vedea pe hangiță. Admirația tulbure pe care o are pentru aceasta transpare în gândurile care îl încolțesc, reflectând la cele ce se spun pe seama hangiței, la legenda ce-o învăluie. În acest mod pregătit sufletește, într-o uitare deplină de sine, precum un alt
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
înscriindu-i în cunoștințe din ce în ce mai importante (Le Guern, 2002). Mărimea colectivelor astfel produse prin practici este variabilă: când e vorba de practici de masă, ele sunt imense, adesea în detrimentul durabilității (Gustave Le Bon vorbea de "mulțime"). Ele sunt subiectul unor admirații trecătoare, ale unor entuziasmări efemere. Când sunt restrânse, au mai multe șanse să se organizeze și să se perpetueze. Identități individuale Perspectiva sociologică este, în schimb, mai reticentă în a urmări procesul în dimensiunea lui simetrică, adică individuală. Această latură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acestui cuvânt sacru, se concepe introducerea ei în Coduri, acompaniată de dispoziția penală care sancționează orice lege pozitivă. Fraternitatea implică întotdeauna ideea de devotament, de sacrificiu, și tocmai din acest motiv ea nu se manifestă fără a smulge lacrimi de admirație. Dacă se zice, cum spun unii socialiști, că aceste acte sunt profitabile autorului lor, ele nu trebuie decretate; oamenii nu au nevoie de o lege pentru a fi determinați să facă un profit. În altă ordine de idei, acest punct
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]