17,588 matches
-
caracter net delimitat, la copii și adolescenți. M. Tramer admite că numai după vârsta de 18 ani se poate vorbi despre psihopatii, așa cum sunt ele întâlnite în sfera psihiatriei clinice a adultului. În apariția trăsăturilor psihopatice ale personalității copiilor și adolescenților au importanță următoarele aspecte (M. Tramer): - apariția și fixarea unor semne psihopatice prin imitația formelor de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatice prin imitația formelor de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili” caracterizate prin următoarele: - absența unor interese
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la influențele negative, - carențele emoțional-afective, - frustrările, - carențele educaționale, - absența unui model sau a unor modele negative, - abandonul familial, - fugile și vagabondajul, - asocierea la grupele delictuale de adolescenți. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că o clasificare unică și unitară a personalităților psihopatice este greu de făcut și mai ales este destul de greu de a fi impusă tuturor specialiștilor. Factorii de mediu social, valorile moral-culturale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problema, toxicomaniile sunt forme sublimate ale unor pulsiuni refulate; o formă particulară de realizare a „principiului plăcerii” caracteristică Eurilor imature, slabe, narcisice și masochiste. În configurarea personalității toxicomanului au rol următorii factori etio-patogenetici și de personalitate: - curiozitatea, atitudine obișnuită la adolescenți în căutarea de senzații noi, - atracția exercitată de o plăcere interzisă sau de o practică prohibită de adulți adolescenților, - fascinația legată de percepția unui pericol potențial și care conferă experienței toxicomanice o valoare inițiatică, înlocuind în felul acesta ritualurile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la descrierea personalității toxicomanului. Fenomenul toxicomaniei privește atât persoana individuală, cât și societatea căreia îi aparține. Toxicomania se dezvoltă în contextul unei societăți în criză care pune probleme noi, dificile, diferite și fluctuante de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac intrarea în viață. Utilizarea drogurilor de către adolescenți este, în primul rând, legată de dorințele și modelele lor de gândire diferite în raport cu normele și idealurile morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cât și societatea căreia îi aparține. Toxicomania se dezvoltă în contextul unei societăți în criză care pune probleme noi, dificile, diferite și fluctuante de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac intrarea în viață. Utilizarea drogurilor de către adolescenți este, în primul rând, legată de dorințele și modelele lor de gândire diferite în raport cu normele și idealurile morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de transfer, efortul de a se uni cu ceilalți sau, dimpotrivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fluctuante de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac intrarea în viață. Utilizarea drogurilor de către adolescenți este, în primul rând, legată de dorințele și modelele lor de gândire diferite în raport cu normele și idealurile morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de transfer, efortul de a se uni cu ceilalți sau, dimpotrivă, dorința de a se separa de ceilalți, sau chiar de identificare cu modelul generației lor. Pentru tineri drogul devine un obiect de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subiecți are niveluri mintale diferite și ei provin din medii sociale la fel de diferite. Această personalitate nu se poate defini în raport cu cadrul clinic obișnuit, întrucât nevoia de drog se înscrie într-o largă paletă de motivații și nevoi. Pot fi întâlniți adolescenți introvertiți, lipsiți de satisfacții, uneori cu statut de „copil unic”, provenind din familii izolate social sau din familii cu probleme (părinți hiperprotectori, adolescenți prezentând un decalaj între dezvoltarea inteligenței și maturizarea afectivă), pentru care toxicul este o soluție pasivă la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a trăi”, diferit de „modul de a supraviețui”. Toți acești indivizi devin un veritabil grup social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind mai apropiați de „adolescentul psihotic” sau „pre-psihotic” decât de „adolescentul suicidar”, întrucât relația lor se situează undeva între „nebunie” și „moarte”. Acești indivizi caută, prin utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a supraviețui”. Toți acești indivizi devin un veritabil grup social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind mai apropiați de „adolescentul psihotic” sau „pre-psihotic” decât de „adolescentul suicidar”, întrucât relația lor se situează undeva între „nebunie” și „moarte”. Acești indivizi caută, prin utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care apar ca niște reacții subite legate de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le facă față. Din acest motiv, ele au caracterul unor tentative de suicid, adesea repetate și se întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei epistemologii a umanului, în care sunt reunite toate cunoștințele despre om ca ființă. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Abély, A.M.P., L'anxiété, Masson, Paris, 1947. Abraham, G., Psychodynamique essentielle normale et pathologique, Doin, Paris, 1964. Abramson, J., L'enfant et l'adolescent instables, PUF, Paris, 1940. Accoce P.; Rentchnick P., Les nouveaux malades qui nous gouvernent.??? Ajuriaguerra, J., Manuel de psychiatrie de l’enfant, Masson, Paris, 1974. Allendy, R., Le problème de la déstinée, Gallimard, Paris, 1927. Allport, G.W., Structura și dezvoltarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este în realitate. Se caracterizează prin dezgustul pentru realitate și refugiul în imaginar. Bradipsihie: lentoare, încetinirea ritmului activității psihice, manifestat în special în limbaj, gândire și mișcări. Carență de autoritate: absența unui model autoritar-securizant în viața și dezvoltarea copilului și adolescentului ducând la modificări de personalitate, caracter, și manifestate ulterior prin: caracter lipsit de fermitate, constanță și rezistență, nehotărâre, oscilații capricioase. Conștiința morală este slăbită. Relațiile cu lumea sunt inconstante. Toate acestea pot dezvolta un sentiment de neliniște și insecuritate. Carență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în bună parte autobiografic, clarificările adolescentului cunoscând drumul spre lumină prin prețul îndoliat al binelui. Pe coperta a patra Mircea Sântimbreanu salută noua prezență literară, așezată și aici în vecinătatea stilului lui Fănuș Neagu. Alt roman, Iarnă căzută-n genunchi (1979; Premiul revistei „Astra”), reprezintă un
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
spune că Theaitetos i se plânge lui Socrate că trece prin mari frământări în rezolvarea unei probleme pitagoreice de aritmetică-geometrie14. Socrate face o remarcă uluitoare: „Te încearcă durerile facerii, dragă Theaitetos, și asta pentru că ești nu gol, ci rod”. Cum adolescentul nu prea știe cum să ia acest superb elogiu adus tinereții însetate de cunoaștere, Socrate îi face o dezvăluire senzațională. Mai întâi îl chestionează pe efeb dacă nu i-a ajuns la ureche că el, Socrate, este fiul unei moașe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
confirmă această analogie mitologică doar probabilist. („Probabil” - zice Theaitetos.) Și Socrate continuă în același mod. „Și deci nu este tot probabil și chiar necesar ca moașele, mai degrabă decât altele, să cunoască femeile însărcinate și pe cele care nu sunt?” Adolescentul admite, de această dată, cu certitudine („Ba chiar așa!” - zice Theaitetos) (149 b-c). Demonstrația maieutică se desfășoară în continuare cu virtuozitate chiar pe tema maieuticii. Spațiul nu ne îngăduie să o urmărim în detaliu. Vom aminti doar finalul și-i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gimnastică militară etc.) și era considerată prima etapa a propedeuticii; era ciclul primar. Vârsta a III-a (10-13 ani), a preadolescentului (proevfhbo"), era dedicată studiului gramatical/leterax și era socotită primul ciclu secundar. Vârsta a IV-a (13-17 ani), a adolescentului (evfhbo"), era dedicată educației muzicale și era socotită al doilea ciclu secundar. Vârsta a V-a (17-20 de ani), a tinereții (h”bh), era dedicată studiilor matematice, fiind socotită al treilea ciclu secundar. Vârsta a VI-a (după 20 de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar ne înșelăm. Contrar părerilor multor pedagogi iluminiști și moderni, copilul nu este „o descoperire a lui Rousseau”. Educatorii eleniști cunoșteau și aplicau la enkyklios paideia principiul respectării particularităților de vârstă. Elevii și studenții lor nu erau chiar „copii”, ci adolescenți sensibili, din cauza vârstei, la problemele eticii, aflați în ceea ce numim astăzi „perioada crizei de identitate/originalitate”. Studiul asiduu al lui Homer oferea și surprize educative. Ce să creadă ei, de exemplu, despre adulterul Elenei care a declanșat războiul troian? Era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau lérinienii eretici? Lérins a fost, înainte de toate, un spatium de asceză. Clericii și laicii care poposeau o vreme la mănăstire se îndeletniceau cu acest lucru 16. Dar nu este deloc bizar că sălașul adăpostea persoane foarte diverse: bărbați căsătoriți, adolescenți, rude ale monahilor și intelectuali. Este semnificativă prezența celor din urmă. Au stat la Lérins destulă vreme gramaticianul și dialecticianul Eucher și retorii Salvian și Hilarius 17. Veneau ei oare pe insulă doar pentru studii biblice? Nu există date clare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se maturiza fatal, renunța la revolte și mitinguri, părăsea stadioanele și își găsea fericirea prestând munci meschine ori joburi bine plătite. O generație nouă, de adolescenți, se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a minijupei a intrat în desuetudine, deși se fredona încă muzica Beatles-ilor. Sloganul Make love not war a fost uitat, căci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mare a fost un „sfânt” fără pată și fără prihană. Vor trăi, apoi, întreaga viață cu aceste prejudecăți greu de spulberat. Curriculumul retoric poate aboli spiritul critic și judecata proprie în proporție de masă - cum s-a întâmplat generației de adolescenți care s-au înscris în Hitlerjunged, armata de tineri a Führerului. h) Curriculum-in-use. „Curriculum în folosință” este ceea ce predă profesorul pornind de la written curriculum prevăzut în programa analitică. El nu predă tot și exact curriculumul oficial, ci ceea ce crede că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
P. (1968-1970), Pedagogy of the Oppressed, Seabury Press, New York. Freire, P., Shor, I. (1987), A Pedagogy for Liberation: Dialogues for Transforming Education, Bergin & Garvey, South Hadley. Friedan, B. (1963/1981), The Feminine Mystique, Dell, New York. Friedenberg, E. (1962), The Vanishing Adolescent, Dell, New York. Friedenberg, E. (1965), Coming of Age in America, Vintage Books, New York. Frymier, J. (1973), A School for Tomorrow, McCutchan Publishing, Berkeley. Frymier, J., Hawn, H. (1970), Curriculum Improvement for Better Schools, Charles A. Jones, Washington, D.C. Fullan, M.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor, injustă, dintre ai noștri, cei buni, și alții, neapărat răi. Patria-mamă are solicitudinea unei ocrotitoare, își iubește fiii și evită asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul acestor valori au o „conștiință
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
50, dar președintele (om de partid, dar de cu totul altă specialitate decât a facultății respective) o micșora și îi dădea 8,95, observând că este un „element șovăielnic” (de fapt, era doar fiu de intelectual). În felul acesta, respectivul adolescent era împiedicat să fie avantajat la repartiție. Repartiția absolvenților în producție era și ea prilej de inechități. De pildă, activiștii care conduseseră asociația studenților beneficiau de 50 de sutimi adăugate la media reală. Unii dintre cei cu medii bune erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai puțini erau cei dispuși să întrebe ce lege îi obliga la o astfel de activitate neremunerată. Victimele sigure ale frazeologiei patriotarde și legaliste erau în primul rând oamenii simpli, angajații întreprinderilor strategice, soldații, recrutați, în general, de contrainformațiile militare, adolescenții ori naivii de bună-credință, ce semnau copleșiți de importanța „misiunii” lor secrete, de care atârna „soarta țării”. Plasată în asemenea circumstanțe, semnarea „Angajamentului” devine aproape un gest inofensiv, dacă nu unul de-a dreptul inocent. Ce discernământ i se poate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]