KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...162 163 164 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea importanței lor următorii: comportamentul copilului, integrarea socială, tulburările emoționale și nevoia de servicii. Vârsta

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea importanței lor următorii: comportamentul copilului, integrarea socială, tulburările emoționale și nevoia de servicii. Vârsta copilului și istoricul de plasament au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Datele obținute în cadrul interviurilor narative sunt concordante cu rezultatele expuse anterior. În plus am obținut câteva justificări ale constatărilor anterioare. În primul rând semnalăm că, starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului reprezintă factori importanți de stres pentru părinții adoptatori, dar care nu afectează interacțiunea mamei cu copilul adoptat. Principala explicație rezultată din răspunsurile mamelor adoptatoare constă în faptul că, părinții identifică strategii de coping adecvate pentru eliminarea și/sau gestionarea lor. Știu cui și unde să se adreseze când

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
justificări ale constatărilor anterioare. În primul rând semnalăm că, starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului reprezintă factori importanți de stres pentru părinții adoptatori, dar care nu afectează interacțiunea mamei cu copilul adoptat. Principala explicație rezultată din răspunsurile mamelor adoptatoare constă în faptul că, părinții identifică strategii de coping adecvate pentru eliminarea și/sau gestionarea lor. Știu cui și unde să se adreseze când copilul este bolnav fizic. În plus am remarcat o disponibilitatea ridicată de a investi în sănătatea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
parte dintre familii identifică mai greu resurse și strategii de coping adecvate sunt cele care fac referire la dezvoltarea psiho-comportamentală a copiilor și integrarea lor socială, motiv pentru care acestea persistă un timp îndelungat și afectează adaptarea și acceptarea mamelor adoptatoare. Insuficienta informare a părinților despre existența și rolul serviciilor psiho-sociale, dar și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală, în general părinții adoptatori recurg la strategii de coping adecvate rezolvării problemelor. Suportul îl primesc în general din partea apropiaților: partener, familie extinsă și prieteni. Suportul formal este solicitat și acceptat cu precădere pe dimensiune medicală. În unele cazuri cadrele didactice sunt văzute ca persoane

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Probabil principalele idei cu implicații în practică ar fi următoarele: majoritatea familiilor adoptatoare fac față cu succes procesului de adopție și se adaptează bine după încheierea lui. Cu toate acestea, date fiind nevoile specifice pe care fiecare copil le prezintă în funcție de vârsta la care este adoptat, istoricul social și starea de sănătate psiho-fizică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
față cu succes procesului de adopție și se adaptează bine după încheierea lui. Cu toate acestea, date fiind nevoile specifice pe care fiecare copil le prezintă în funcție de vârsta la care este adoptat, istoricul social și starea de sănătate psiho-fizică, părinții adoptatori trebuie să primească o cantitate mai mare de informații despre copilul adoptat și familia biologică, dar și despre adopție în general. Aceste informații duc la formarea unor expectanțe corecte și totodată contribuie la identificarea corectă a serviciilor disponibile, fără teamă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sistemul de protecție ar trebui să aibă o carte a vieții în care să fie consemnate, de către toate persoanele care contribuie la creșterea copilului, informațiile esențiale despre evoluția acestuia, iar asistenții sociali, psihologii și medicii trebuie să pună la dispoziția adoptatorilor toate informațiile disponibile despre copil. Numai așa părinții adoptatori vor fi capabili să interpreteze corect, atitudinile, comportamentele, starea emoțională și sănătatea copilului și să-i înțeleagă nevoile. Ultimul demers de cercetare ne-a adus informații despre percepția socială asupra adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a vieții în care să fie consemnate, de către toate persoanele care contribuie la creșterea copilului, informațiile esențiale despre evoluția acestuia, iar asistenții sociali, psihologii și medicii trebuie să pună la dispoziția adoptatorilor toate informațiile disponibile despre copil. Numai așa părinții adoptatori vor fi capabili să interpreteze corect, atitudinile, comportamentele, starea emoțională și sănătatea copilului și să-i înțeleagă nevoile. Ultimul demers de cercetare ne-a adus informații despre percepția socială asupra adopției, asupra copiilor adoptați și a părinților adoptatori. Adopția, din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
așa părinții adoptatori vor fi capabili să interpreteze corect, atitudinile, comportamentele, starea emoțională și sănătatea copilului și să-i înțeleagă nevoile. Ultimul demers de cercetare ne-a adus informații despre percepția socială asupra adopției, asupra copiilor adoptați și a părinților adoptatori. Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă de către majoritatea respondeților. Atunci când însă au fost provocați să se gândească

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acest caz. Din punct de vedere al practicii considerăm că, pentru reducerea ambivalenței atitudinale și perceptive care răzbate din aceste rezultate, promovarea în mass-media a reușitelor în adopție și deschiderea mai multor oportunități de cunoaștere de către publicul larg a familiilor adoptatoare, ar putea produce o schimbare pozitivă. Anexa I. Construcția variabilelor Dimensiuni Variabile Construcție Cronbach Alpha Factori socio-demografici specifici copilului Vârsta copilului în momentul adopției Continuă, exprimată în luni Vârsta copilului în momentul studiului Continuă, exprimată în luni Gen Dihotomică, 0

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă construită pe baza codurilor ISCO88; variabilele iau următoarele valori: 1 ocupații din clasa de jos (clasele ocupaționale 5-9), 2 ocupații din clasa de mijloc (clasele ocupaționale 3-4 și 10), 3 ocupații din clasa de sus (clasele ocupaționale 1 și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 în foarte mare măsură; Informarea despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat), h. Nivelul de dezvoltare psihosocială a copilului adoptat raportat la vârsta sa cronologică, i. Identitatea părinților biologici ai copilului adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
foarte mare măsură; Suficiența informațiilor primite despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat), h. Nivelul de dezvoltare psihosocială a copilului adoptat raportat la vârsta sa cronologică, i. Identitatea părinților biologici ai copilului adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
confruntă; Purtăm frecvent conversații pe diferite teme; Îl încurajez când are activități dificile de îndeplinit; Ieșim des împreună în aer liber; Mă implic des in activitățile de joc; Îl implic în activitatea de servire a mesei. 0,879 Relația părinților adoptatori post-adopție Relația părinților adoptatori post-adopție Un singur item. Măsurat pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică negativ, iar 4 pozitiv Anexa II. Coeficienți de asociere Suficiența informațiilor și particularitățile copilului adoptat Suficiența informațiilor despre copilul adoptat despre părinții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe diferite teme; Îl încurajez când are activități dificile de îndeplinit; Ieșim des împreună în aer liber; Mă implic des in activitățile de joc; Îl implic în activitatea de servire a mesei. 0,879 Relația părinților adoptatori post-adopție Relația părinților adoptatori post-adopție Un singur item. Măsurat pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică negativ, iar 4 pozitiv Anexa II. Coeficienți de asociere Suficiența informațiilor și particularitățile copilului adoptat Suficiența informațiilor despre copilul adoptat despre părinții biologici ai copilului adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
scală în 4 trepte, unde 1 semnifică negativ, iar 4 pozitiv Anexa II. Coeficienți de asociere Suficiența informațiilor și particularitățile copilului adoptat Suficiența informațiilor despre copilul adoptat despre părinții biologici ai copilului adoptat despre dificultățile întâmpinate de copii și părinți adoptatori în general Tulburări de comportament -,540* -,212 -,569** Tulburări emoționale -,224 -,250 -,194 Tulburări senzoriale ,166 ,074 ,039 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,573** -,625** -,511* Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -,454* -,134 -,487* Conduita copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]