11,041 matches
-
mai ridicat din pat. înainte de a se pierde în neant, adică în ceasul morții, cum se mai spune în popor, Biscornet l-a văzut, în dreapta sa, pe îngerul lui păzitor, blând și înțelegător. în stânga se afla diavolul, aspru și agresiv. Amândoi se luptau pentru a lua în stăpânire sufletul celui ce se pregătea să se înfățișeze la judecata cea de pe urmă. îngerul era înconjurat de o aureolă luminoasă, din care muribundul înțelegea nimicnicia vieții de pe pământ. Una dominată de vanitate
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
putea transmite imagini cu rezoluție TV. Începând cu 1983, CCD-urile au pătruns și în astronomie, înlocuind din ce în ce mai mult plăcile fotografice în fotografia astronomică. Dezvoltările teoretice, perfecționarea tehnologica și reducerea costurilor de producție a captatorilor de imagine a permis intrarea agresivă pe piața bunurilor de larg consum. Fotograful din zilele noastre este asaltat de o oferta imensa de camere digitale, capabile să producă rezultate din ce în ce mai bune. Și, pentru a cuceri o felie cât mai mare de piață, fiecare producător de camere
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
Dar nu prea mai suntem. Astfel, ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Lev Tostoi, scriitorul rus care a fost vegetarian, a spus odată: „atâta timp cât vor exista abatoare, vor exista și războaie”. Și așa și este. Consumul de carne ne face mai agresivi, ne influențează în mod negativ toate structurile noastre. Ne „întunecă” mintea și gândirea. Ne „năclăiește” spiritul. Mă opresc, nu însă înainte de a-l cita și pe Maestrul Aivanhov cu ceea ce ne spune el despre acest lucru, la nivel spiritual. „Trebuie
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
acest lucru. Se știe că sunt foarte mulți delincvenți în lume care consumă foarte mult zahăr și produse ce conțin zahăr. PÂNĂ LA 75% din gândurile noastre sunt afectate de ceea ce mâncăm!!! Se știe că cei ce consumă carne sunt mai agresivi (în antichitate și nu numai li se dădea soldaților carne pentru „a-i ajuta” să fie mai... războinici, mai agresivi). Probabil că mulți dintre cei care citesc aceste rânduri nu vor fi de acord cu mine (dacă le mai citesc
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
zahăr. PÂNĂ LA 75% din gândurile noastre sunt afectate de ceea ce mâncăm!!! Se știe că cei ce consumă carne sunt mai agresivi (în antichitate și nu numai li se dădea soldaților carne pentru „a-i ajuta” să fie mai... războinici, mai agresivi). Probabil că mulți dintre cei care citesc aceste rânduri nu vor fi de acord cu mine (dacă le mai citesc :-) ) dar acesta este adevărul. Și el poate fi verificat. Se știe dar nu se insistă pe acest lucru: CEEA CE MÂNCĂM
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
a așternut în continuare ca o cunună de lauri omenească. Dumnezeu din noi a fost mereu învins. El nu și-a putut ține niciodată promisiunile... Dar nouă ne-a fost și mai greu decât lui. De aceea rugăciunile au devenit agresive și s-au transformat în imprecație. În loc să-l mai implorăm, am strigat în gura mare că Dumnezeu a murit ca un neputincios... În aceeași clipă, ne-am cutremurat. Cum să rămânem singuri în univers? Înainte ca strigătul să se fi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de altă parte, erau din ce în ce mai insolenți. Nu mai stăteau cu ochii în pământ, ca la început când vroiau să provoace mila trecătorilor prefăcîndu-se umili. Acum se uitau provocator sau aruncau vorbe în doi peri. Până ce au devenit de-a dreptul agresivi. Scoteau cobrele din batistă sau din sân și le așezau pe trotuar în fața lor. Apoi se uitau rânjind în jur. Parcă spuneau: Cine se apropie? Cine are chef să fie mușcat? Nu dorește nimeni? Poftiți, moartea e gratuită, încercați, nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
acest lucru încît nici nu i-am întrebat ce căutau atât de dimineață acasă la mine. Se pare că unul dintre ei mă întrebase ceva, ce eu nu auzisem, căci așteptau și se uitau la mine cu o anumită nerăbdare agresivă. Nu înțelegeam de ce, în loc să rânjească, așa cum făcuse celălalt îmblînzitor, aceștia erau încruntați și posomoriți. În cele din urmă m-am lămurit că mă întrebaseră despre îmblînzitorul care venea zilnic să mă sune și vroiau să afle de la mine cum se
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
numai o iarbă aspră. Mai târziu am dat de mărăcinișuri. Ne feream cât puteam picioarele și mâinile, dar tot ne-am umplut de zgârieturi. Trebuia să fim atenți și la mărăcinișurile târâte pe jos în iarbă și la crengile mai agresive, adevărate bice cu ghimpi, pe care le îndepărtam cu mâna ca să ne facem loc. Am coborât după aceea într-o vale. Mărăcinii se împuținau. Erau și mai rari și mai scunzi, iar printre tufe se lățeau mari pete negre. Treptat
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
neatinsă de foc ca să așteptăm dimineața. Deodată, începu să se lumineze. Răsărea luna. Priveliștea deveni în clipa următoare de-a dreptul halucinantă. Petele negre lăsate de foc păreau lupi tolăniți pe iarbă, care din moment în moment, înnebuniți de lumina agresivă a lunii, puteau începe să urle. M-am gândit la ce-mi povestise Eleonora despre nopțile cu lună în care nici dresorii nu mai puteau potoli câinii, dar n-am scos o vorbă, n-avea rost să-i stârnesc amintirile
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-n fântână! 15 iulie 2010 Mici lecții de optimism estival De câteva veri încoace, observ că am parte de tot soiul de exerciții de (occidentală) gândire pozitivă, de-a dreptul stupefiante pentru cioranocaragialianul din mine, filo xerat de catastrofism, scepticism agresiv și zeflemea suicidară. Mai întâi au fost dragii noștri fini, Oana și Floricel (științe politice, medicină), stabiliți de zece ani în State, și care, după varii șicane birocratice, s au aranjat cum se cuvine, cu bani destui, recunoașterea diplomelor valahe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de toate copitele, plin de biserici, cârciumi și grădini, oraș a cărui lege a rămas fărădelegea și-a cărui noblețe paradoxală e azi de căutat mai ales în nimicnicia mahalalei. Mai e ceva de sperat de la ignoranța criminală și megalomania agresivă a noilor îmbogățiți, de la fobia față de patrimoniu a noilor valuri de investitori antreprenori-constructori, care țopăie drăcește pe superbul stil neoromânesc al lui Mincu, de la incendiatorii de profesie și avocatura bestială pentru care trecutul e una cu scleroza, iar cultura e
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lucidă, față de trecutul relativ apropiat și relativ bun, în genere burghez, iar aceste ideologii exclusiviste au fost fascismul și comunismul.“ Ei bine, dacă de antiburghezia fascismului am scăpat, furia antipaseistă a neocomunismului o simțim tot mai frecvent și tot mai agresiv. 9 decembrie 2010 Două inconștiențe. Una dulce, alta amară Îngerii (sau diavolașii) întâmplării mi-au hărăzit în două zile de decembrie două experiențe aiuritor de diferite. Pe 13, la opt dimineața, arpantam în sala de așteptare la analizele trimestriale de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase, ori furii biliare urmate de riduri ale neputinței, tot așa cum există satisfacție tâmpă și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a întins, fără cuvinte, două degete disprețuitoare - n-au fost decât câteva migdale amărui la un tort, repet, surprinzător de dulce. Spre deosebire de alte dăți, nu m-au mai deranjat insistența psihotică a clujeanului neîmpăcat cu persistența postceaușistă a vocabulei „Napoca“, agresivele abordări pro paranormal și pro-fantasy, incriminările specifice caracudei etern nemulțumite, doamna cu manuscrisul pierdut în chip magic („pesemne este o jertfă cerută de Dumnezeu“, am conchis eu) și nici măcar trompeta ruginită a lui Paul Daian... Am înregistrat cu plăcut frison
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
echipă de comando pentru salvarea vechilor București, compusă din peste treizeci de arhitecți, urbaniști, ingineri de trafic, ingineri structuriști, critici de artă, sociologi, inclusiv studenți și tineri absolvenți. Dacă lor li se vor alătura, într-o campanie deopotrivă subtil și agresiv concertată, Mugur Isărescu și BNR, ProTV-ul și „România, te iubesc“, Cătălin Ștefănescu și TVR, Horia-Roman Pata pievici și ICR, Iustin Marchiș, Răzvan Bucuroiu și BOR, Marcel Iureș, Alexandru Dabija și Teatrul ACT, Eugen Simion, Nicolae Manolescu și Academia Română, Ion
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lecție pe care abia mai târziu, după mulți ani, am înțeles-o. Că, și urâțită, viața păstrează ceva divin. Toate acestea sunt, însă, lucruri banale, care fac parte, probabil, din experiența oricărui intelectual. Mai neobișnuit a fost, poate, entuziasmul, aproape agresiv, pe care mi l-a inspirat "nebunia" lui Schliemann de a se duce la Micene, să sape, cu Iliada în mână, fără să-i pese de zâmbetele disprețuitoare ale somităților arheologice, sigure că "impostorul" nu va reuși decât să se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
formulat niciodată tranșant. Nu voi pretinde ca Oscar Wilde că "singurii oameni adevărați sunt cei care n-au existat niciodată". În schimb, sunt convins că romanticii au recreat clasicitatea antică. Și voi încerca s-o dovedesc. Simt, de-afară, miros agresiv de alge putrezite și de nămol răscopt. Pe plajă, se joacă volei. Strigăte vesele subliniază fiecare punct marcat. Am exagerat, oare, când am pretins că n-am instinctul haitei? Cred că nu, dar nici să stau prea departe de ea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dacă vrea să se remărite, Penelopa îi răspunde: "De unde să-i dau eu tatei, înapoi, dota?" De altfel, dacă așteptarea ei s-ar naște din fidelitate, din dragoste, nu i-ar suporta pețitori să petreacă în preajma ei, noaptea. Oricât de agresivi s-ar arăta, le-ar striga să iasă afară din casă Penelopa acceptă, însă, vecinătatea pețitorilor și îi duce de nas cu faimoasa ei pânză pe care o destramă pe ascuns. Îi felul acesta, își păstrează o dublă șansă. Dacă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
avere. Fiindcă are instinctul jocului. Un confrate mai tânăr se învîrte cu grație în jurul unei poete din Grecia, fără să-l supere câtuși de puțin faptul că individa e urâtă foc, diformă, un fel de monstru feminin care râde tare, agresiv și neplăcut. E mulțumit că monstrul i-a pus gând rău. Florin Iaru se amuză că e coleg de cabină cu poetul turc (dotat cu o mustață albă și o voce cavernoasă) care zicea, la Odesa, "aici nu reziști decât
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să ai o hartă în mașină. Uneori, trebuie să schimbi mai multe freeways ca să ajungi unde vrei să ajungi". Peste o jumătate de oră, suntem pe freeway. În față, în spate, în dreapta, în stânga, mașini care gonesc. Circulația nu e deloc agresivă. Se circulă fără nervi. Nu se aud, ca în filme, scrâșnete de frâne, nimeni nu-ți face semn dintr-o altă mașină că ești "un bou". Mașinile "curg" aproximativ cu aceeași viteză, pe trei și, uneori, patru benzi paralele. Din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Aici până și zădărnicia poate să devină, uneori, rentabilă. După masă, stau, o vreme, la televizor. Mă joc schimbând canalele. Sunt vreo optzeci. Și, exceptând filmele, pe nici unul nu zăresc o figură posomorâtă, o persoană prost dispusă ori abătută. Volubilitatea agresiv voioasă le place americanilor, cum le plăcea grecilor antici tragedia. Pe unul din canale, se transmite un miting religios. Mitingul are loc pe un stadion, plin până la refuz. Pentru amplificare se folosește aceeași aparatură ca la concertele rock! Așadar, "catedrala
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mulți negri dau foc locuințelor când vor să se mute, dar nu pricep de ce fac asta. Trebuie să mă interesez. În stradă, se simte în aer, parcă, o surescitare. Poate, din pricina faptului că toată lumea vorbește tare și chiar veselia e agresivă. Viața americană are probleme pe care eu (recunosc) im sunt în stare să le rezolv. Mă străduiesc să-mi lămuresc entuziasmul lui Toequeville în America și mă lovesc de tot felul de piedici. Pot accepta că amestecul de libertate și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
trecu și ea prin uși rămase toate deschise până în vestibul; Rim plecase! . . . Era adevărat că plecase! ... La treburi, la plimbare . . . plecase! Buna Lina, printr-o grozavă surpare de valori, deveni rea. Răutatea celor buni, proaspătă, neobosită, nesocotită, mereu susceptibilă, mereu agresivă. Ca cineva închis într-o casă necunoscută, încercînd pe la uși și ferestre bănuitor, cu ochi de asasin, oîndind de după colțuri gata să lovească, cu mișcări zăpăcite, ne-cumpătate, dibuind în întuneric și dușmănie - așa era răutatea Linei. Baba, acum pitic
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
moment, și cu avizul lui Marcian, că va merge, și oferise lui Lică automobilele pentru nevoile doliului și o jerbă. Lică primise în tăcere. Poate că Ada va afla acolo adevărul 265 asupra Siei. "Fie!" Se simțea iar rebel și agresiv cu prințesa și vizita lui ultimă la Sia îl întorsese spre trecut într-un fel nou și neașteptat. Sia, dispărând, nu-1 despărțea de Ada, dar îl emancipa. XVIII Sosise ziua repetiției generale pusă la cale de atâta timp de doamna
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]