5,707 matches
-
-și exprima furia sau de a reduce stresul, iar pe bărbați să o considere un mijloc de obținere a recompenselor sociale și/sau personale. După părerea lui Richardson și Green (1999), procesele implicate în percepția unei amenințări ar spori probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele asociate cu frica de sancțiunile sociale ar determina manifestarea acesteia. Astfel corelația între factorul sex și comportamentul agresiv este destul de evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele asociate cu frica de sancțiunile sociale ar determina manifestarea acesteia. Astfel corelația între factorul sex și comportamentul agresiv este destul de evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la anumite specii, corelația n-a fost direct observată la oameni. La animale diminuarea tendințelor agresive este adesea asociată cu scăderea nivelului de testosteron. Efectul diferențiat al factorului sex ca indicator al agresivității sporite la bărbați față de femei este interpretat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la anumite specii, corelația n-a fost direct observată la oameni. La animale diminuarea tendințelor agresive este adesea asociată cu scăderea nivelului de testosteron. Efectul diferențiat al factorului sex ca indicator al agresivității sporite la bărbați față de femei este interpretat de către unii cercetători ca rezultat al unui baias metodologic. În schimb, contextul social și percepția diferită a rolurilor sociale par a influența covârșitor decizia de a recurge la agresivitate. În consecință, efectul determinant
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sex ca indicator al agresivității sporite la bărbați față de femei este interpretat de către unii cercetători ca rezultat al unui baias metodologic. În schimb, contextul social și percepția diferită a rolurilor sociale par a influența covârșitor decizia de a recurge la agresivitate. În consecință, efectul determinant al hormonilor sexuali cât și al altor factori biologici nu poate să intervină în cazul oamenilor fără influența hotărâtoare a contextului social. Personalitatea agresivă Din motive teoretice și metodologice, personalitatea ca factor al agresivității a început
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
recurge la agresivitate. În consecință, efectul determinant al hormonilor sexuali cât și al altor factori biologici nu poate să intervină în cazul oamenilor fără influența hotărâtoare a contextului social. Personalitatea agresivă Din motive teoretice și metodologice, personalitatea ca factor al agresivității a început să fie studiată relativ târziu. Timp de foarte mulți ani inventarul ostilității realizat de Buss și Durkee (BDHI, 1957) a fost singurul instrument fiabil folosit pentru măsurarea predispozițiilor agresive ale individului. În general, cercetările realizate pentru studierea rolului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fie studiată relativ târziu. Timp de foarte mulți ani inventarul ostilității realizat de Buss și Durkee (BDHI, 1957) a fost singurul instrument fiabil folosit pentru măsurarea predispozițiilor agresive ale individului. În general, cercetările realizate pentru studierea rolului personalității în manifestarea agresivității căutau să identifice mai întâi de toate mărcile personalității fără a testa interacțiunile între personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se bazează pe instabilitatea temporală și contextuală a comportamentului agresiv. Unele cercetări mai mult sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
măsurarea predispozițiilor agresive ale individului. În general, cercetările realizate pentru studierea rolului personalității în manifestarea agresivității căutau să identifice mai întâi de toate mărcile personalității fără a testa interacțiunile între personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se bazează pe instabilitatea temporală și contextuală a comportamentului agresiv. Unele cercetări mai mult sau mai puțin recente demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra comportamentului agresiv (Eron și Huesmann, 1990, citat de Eron, 1994; Olweus, 1979
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Eron, 1994; Olweus, 1979 citat de Endersen și Olweus, 2001). Olweus (1979) a făcut o meta-analiză a studiilor longitudinale centrate pe comportamentul agresiv și organizarea răspunsurilor la copii. Pentru fiecare studiu, autorul a identificat coeficientul de stabilitate a agresivității de la o perioadă de evaluare la alta. Intervalele dintre perioadele de evaluare nu erau aceleași în toate studiile. Diferite erau și vârstele copiilor urmăriți. Măsurarea agresivității consta atât în observații directe, cât și în evaluări făcute de către profesori, evaluări clinice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
organizarea răspunsurilor la copii. Pentru fiecare studiu, autorul a identificat coeficientul de stabilitate a agresivității de la o perioadă de evaluare la alta. Intervalele dintre perioadele de evaluare nu erau aceleași în toate studiile. Diferite erau și vârstele copiilor urmăriți. Măsurarea agresivității consta atât în observații directe, cât și în evaluări făcute de către profesori, evaluări clinice și judecăți emise de către ceilalți. La sfârșitul meta-analizei și în ciuda eterogenității studiilor analizate, Olweus constată o stabilitate evidentă a comportamentului agresiv la copiii observați. În opinia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
directe, cât și în evaluări făcute de către profesori, evaluări clinice și judecăți emise de către ceilalți. La sfârșitul meta-analizei și în ciuda eterogenității studiilor analizate, Olweus constată o stabilitate evidentă a comportamentului agresiv la copiii observați. În opinia autorului, diferențele individuale în ceea ce privește agresivitatea se manifestă cel mai devreme la vârsta de trei. Copiii de la 8 la 9 ani dovedesc o anumită organizare a comportamentelor agresive în corelație directă cu cele pe care le vor manifesta la vârsta de 10-14 ani. Coeficientul de stabilitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dovedesc o anumită organizare a comportamentelor agresive în corelație directă cu cele pe care le vor manifesta la vârsta de 10-14 ani. Coeficientul de stabilitate este mai semnificativ pentru subiecții mai în vârstă (depășind cu 25% variația observată asupra eșantionului). Agresivitate pare că se stabilizează la vârsta de 12-13 ani, această fixare putând să dureze de la un an la cinci și înregistrând coeficienți destul de semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
această fixare putând să dureze de la un an la cinci și înregistrând coeficienți destul de semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să dureze de la un an la cinci și înregistrând coeficienți destul de semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între reacțiile agresive ale copiilor în diferite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pare să joace un rol important în ceea ce privește manifestările agresive ale indivizilor atât ca agresori, cât și ca victime. Totuși corelația n-a fost demonstrată suficient. Anumite trăsături de personalitate precum ostilitatea, iritabilitatea sau anxietatea au fost studiate ca factori ai agresivității. Se pare că trăsăturile ce definesc personalitatea ostilă nu pot influența exprimarea agresivității decât prin intermediul unor procese afectiv-cognitive. Stabilitatea relativă a acestor trăsături (Baron et al., 1994; Olweus, 1979) poate determina elaborarea unor scheme și credințe complexe care să asocieze
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresori, cât și ca victime. Totuși corelația n-a fost demonstrată suficient. Anumite trăsături de personalitate precum ostilitatea, iritabilitatea sau anxietatea au fost studiate ca factori ai agresivității. Se pare că trăsăturile ce definesc personalitatea ostilă nu pot influența exprimarea agresivității decât prin intermediul unor procese afectiv-cognitive. Stabilitatea relativă a acestor trăsături (Baron et al., 1994; Olweus, 1979) poate determina elaborarea unor scheme și credințe complexe care să asocieze gândurile și sentimentele agresive cu diverse situații sociale. Indivizii cu personalitate agresivă pot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Stabilitatea relativă a acestor trăsături (Baron et al., 1994; Olweus, 1979) poate determina elaborarea unor scheme și credințe complexe care să asocieze gândurile și sentimentele agresive cu diverse situații sociale. Indivizii cu personalitate agresivă pot dezvolta o sensibilitate cronică la agresivitate. Unii cercetători au demonstrat că aceste persoane generează mai multe idei și istorii dușmănoase, percepând ca fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
variabile a permis definirea unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni, D'Imperio, Passerini, Renzi și Travaglia, 1985 citat de Caprara et al., 1994; Pahlavan, 1987). Cercetările efectuate de Caprara și colegii săi arată că variabila iritabilitate atenuează adesea efectele provocării asupra probabilității de manifestare a agresivității în cazul în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995; Bushman și Geen, 1990 citați de Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995; Bushman și Geen, 1990 citați de Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului agresiv și a proceselor cognitive (procese mentale având funcții particulare în prelucrarea informațiilor) implicate. Bushman și Geen (1990) observă că subiecții de sex masculin ai căror iritabilitate pe scala BDHI este mult mai mare prezintă un număr
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au privit un video mai puțin violent, în afara situației în care gradul lor de iritabilitate era destul de ridicat. Aceste rezultate sunt importante pentru că demonstrează corelația clară între personalitate și situație. Cercetările descrise arată că variabila personalitate produce anumite efecte asupra agresivității. Personalitatea poate fi astfel luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o manieră subtilă, prin prisma proceselor legate de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
gradul lor de iritabilitate era destul de ridicat. Aceste rezultate sunt importante pentru că demonstrează corelația clară între personalitate și situație. Cercetările descrise arată că variabila personalitate produce anumite efecte asupra agresivității. Personalitatea poate fi astfel luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o manieră subtilă, prin prisma proceselor legate de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă o dimensiune importantă pentru ceea ce însemnă retrăirea și exprimarea furiei. Cercetările care au încercat să stabilească o legătură între stima de sine și agresivitate au ajuns la concluzii neașteptate. În mod tradițional, se spune că o stimă de sine scăzută presupune o tendință crescută a agresivității. Unii cercetători explică această tendință ca pe o tentativă a individului de a-și mări stima de sine
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
însemnă retrăirea și exprimarea furiei. Cercetările care au încercat să stabilească o legătură între stima de sine și agresivitate au ajuns la concluzii neașteptate. În mod tradițional, se spune că o stimă de sine scăzută presupune o tendință crescută a agresivității. Unii cercetători explică această tendință ca pe o tentativă a individului de a-și mări stima de sine încercând să-i domine pe ceilalți printr-un comportament agresiv (Toche, 1993). Alții sugerează că o stimă de sine slabă stimulează gustul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]