18,056 matches
-
este structurat și Gingașul Ariel (1968), închinat „memoriei lui Tudor Vianu”. Compozițiile reunite aici dau o imagine asupra disponibilităților poetice ale lui P. și oferă poeme de notabilă calitate atât din punctul de vedere al descifrării filosofice a pretextelor (dragoste, alternative existențiale), cât și sub raportul elaborării formale. În sfârșit, Ultima Thule (1970) cuprinde reflecții lirice legate de senectute și trecere, de rostul unui poet cu un Pegas „mărunt și cuminte”. Într-un fel, cele din urmă cărți îi justifică îndelungile
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
operei de artă „de a depăși simpla reacție de gust prin căutarea motivării ei raționale, a ideilor și concepțiilor care o călăuzesc”. Sub titlul Estetica între știință și artă (1971), sunt luate în discuție noțiuni antinomice, considerate de P. doar alternative, precum ideal și real, social și individual, antic și modern, relativ și absolut, scop și mijloc, conținut și formă, libertate și normă, erudiție și creație, rațiune și efect, obiectivitate și preferință, imitație și originalitate, știință și umanism, pentru ca, în secțiunile
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
de televizoare la firma Sud-Télé (1983-1989). Face parte din comitetul de redacție al publicației literare „Cahiers de l’Est” (1975-1979), scrie articole despre situația socioeconomica și politica românească la ziarul „Rouge” (1977-1979), îndeplinește funcția de secretar de redacție la „L’Alternative”, publicație „pour leș droits et leș libertés démocratiques en Europe de l’Est” (1979-1980), iar între 1971 și 1993 este spicher, cronicar și reporter la secția română de la Radio Europa Liberă. Colaborează la „L’Avant-scène”, „Cahiers de L’Herne”, „Caravanes
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
la secția română de la Radio Europa Liberă. Colaborează la „L’Avant-scène”, „Cahiers de L’Herne”, „Caravanes”, „Le Croquant”, „Esprit”, „Europe”, „Gulliver”, „Lettre internaționale” „Leș Lettres nouvelles”, „Liberté” (Québec), „Missives”, „Le Nouveau recueil”, „Leș Nouveaux Cahiers de l’Est”, „La Nouvelle alternative”, „Nouvelle revue française”, „Poésie 98”, „Poésie”, „La Revue parlée”, „Le Serpent à plumes”, „Leș Temps modernes”, „Tageblatt” (Luxemburg), „Ubu”. Pentru activitatea sa a fost distins cu o serie de premii: Grand Prix de Traduction „Cultură Latină” (1987), Premiul Uniunii Scriitorilor
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
Deși modernității îi corespunde un model sau o matrice distinctă de construcție socială, cu scopuri ce se întind de la libertate, egalitate sau dezvoltare la, să zicem, individualizare, forța sa de iradiere geografică și de multiplicare a manifestărilor generează structuri instituționale alternative asociate unei modernități care nu-i decât plurală în configurare. Rămânând referențială, modernitatea este diversă în spațiul și în timpul configurării. Un astfel de enunț exclude existența unui centru unic de iradiere, să zicem Occidentul european, și admite formațiuni multipolare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prezent, a fi sau a deveni contemporan cu propriul timp; chiar mai mult, a te înscrie pe o traiectorie ce rezonează cu viitorul sau îndrăznește să aducă viitorul în prezent pentru a-l configura cât mai repede. Când căutăm o alternativă prezentului și vrem să-i dăm o formă diferită, dorim de fapt să accelerăm transformarea unui viitor dezirabil într-un prezent înnoit. De aceea, în raport cu timpul, „modernul” fuge de trecut și dorește să aducă viitorul în prezent. Totuși, prezentul său
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
despărțirilor, uneori tranșante, de acest trecut. Dar tot ea se afirmă și printr-o nouă construcție în economie și politică, în cultură și în lumea socială. Continuitate și discontinuitate Ca atare, plasându-ne în plină contemporaneitate, ne confruntăm cu două alternative. Din perspectiva uneia, ne-am afla în epoca despărțirii de modernitatea devenită clasică, adică părăsită de istoria consacrărilor modernității, întrucât aceasta și-a epuizat orice formă de creativitate, orice impuls de continuare a dezvoltării pe care o deschisese. Pentru că nici o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și-a epuizat orice formă de creativitate, orice impuls de continuare a dezvoltării pe care o deschisese. Pentru că nici o altă etichetă nu a putut fi inventată pentru a o boteza, s-a folosit doar prefixul post, rezultând astfel postmodernitatea. Cealaltă alternativă nu neagă deloc amploarea schimbărilor și transformărilor recente din industrie sau cultură, din politică sau din viața personală și socială. Numai că, în locul accentuării discontinuității, se optează pentru demonstrarea unei „continuități discontinue”. Ce vrea să însemne aceasta? Mai întâi, se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe despărțirea de tradiție, modernul explorează propriile creații moderne fie pentru a le continua, fie pentru a le critica și a se despărți de cele apreciate ca fiind nepotrivite. În lucrarea aceasta, ne vom identifica mai degrabă cu această ultimă alternativă și vom invita o sociologie pe care o vrem înnoită să ne ofere instrumente și cadre pentru construcția noului tip de reflecție. Prima parte a lucrării este menită să formuleze, printr-un gen de hermeneutică sociologică, temeiurile pentru o nouă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
similară cu un „organism” ca totalitate (societatea holistă), în care sunt diferențiate „organe” aflate în relație unele cu altele (H. Spencer); b) universalizat până acolo încât erau umbrite diferențierile teritoriale sau naționale dintre sisteme sociale; c) asociat cu „istorii” discursive alternative care nu comunicau între ele mai deloc; d) constrângător în raport cu actorii sociali constitutivi. Problema ce s-ar pune acum cu acest mod de concepere iluministă a societății ar fi următoarea: este cumva societatea doar exterioară, universală, integratoare și constrângătoare în raport cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
afirmate cu consecvență de-a lungul modernității consacrării, își pierd aproape complet atractivitatea în prezent. În locul unui progres presupus, asumat, legitimat din afară și proiectat într-un viitor imprevizibil sau în speranțe mereu amânate, modernitatea noastră reflexivă optează pentru alte alternative și a făcut-o deja, uneori prin formule apocaliptice de genul „sfârșitul istoriei” (F. Fukuyama). Numai că o asemenea opțiune ar sfârși într-o fundătură istorică. De aceea, mi se pare că este mai constructiv și într-adevăr în spiritul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al XIX-lea, dar cu surse ce ajung în secolele al XV-lea și al XVI-lea, forma dublă a contestării modului capitalist de organizare socială și a construcției de utopii comuniste alternative. Secolul XX a oferit șansa aplicării acestei alternative sub forma „socialismului de stat” prin substituirea pieței cu planul unic centralizat și a „societății civile” cu statul - partid unic de tip totalitar. După o supraviețuire de ceva mai mult de o jumătate de secol, alternativa „socialismului de stat” din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oferit șansa aplicării acestei alternative sub forma „socialismului de stat” prin substituirea pieței cu planul unic centralizat și a „societății civile” cu statul - partid unic de tip totalitar. După o supraviețuire de ceva mai mult de o jumătate de secol, alternativa „socialismului de stat” din răsăritul european a eșuat, iar modernitatea și-a reluat cursul capitalist care a consacrat-o. Ceea ce constituie încă un proiect de interes pentru modernitatea continuă este „statul bunăstării”, întrucât inegalitățile nu numai că nu au dispărut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ilustra acele mari opțiuni filosofice care se aventurează într-un viitor parcă fără limite și cu pretenții universalizante. Dacă i-ai citi într-o cheie „deconstructivistă”, care ar fi menită să stimuleze mai ales dialogul, reflecția critică sau complementaritatea unor alternative coexistente, ai admite de îndată că ele se prezintă sub forma unor „narațiuni globalizante” și că este deja nevoie de o nouă abordare, întrucât ceea ce e de observat în modernitatea noastră târzie ar fi mai degrabă „discontinuitatea, pluralitatea sau contingentul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi întâmplat. De fapt, societatea industrială a fost raportată la vechile tradiții și ori a fost criticată că nu s-a despărțit de ele în suficientă măsură, ori că nici nu trebuia de fapt să se despartă de ele. Două alternative care uitau de prezent și priveau fie spre un trecut idilic, fie spre un viitor al împlinirilor. Prezentul construcției a rămas mereu domeniul de consacrare al societății industriale, trecutul și viitorul fiind invocate numai pentru a legitima construcția prezentă. Prezentul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
incidența principiului metodologic al îndoielii pentru continuarea dezvoltării și creșterii cunoașterii; c) modernizarea modernității însăși, mai ales prin prospectarea riscurilor și incertitudinilor care se multiplică până la instituirea unei „societăți a riscului”; d) implicarea unei noi științe sociale, care conștientizează, oferă alternative și construiește dialoguri, fundamentează angajări și facilitează construcții sociale în care expertul și actorul social se află în relații de schimburi reciproce; e) recombinarea timpului și a spațiului social pe axa global-regional-local; f) detașarea instituțiilor sociale de contextele localizate, pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sistemului. Odată cu comparația, este activat și un sistem de valori pentru formularea unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate, care pot fi ipostaziate și legitimate de instanțe exterioare sau coextensive sistemului acțiunii de instituire. În alternativa legitimării exterioare, actorii sociali sunt pasivi, simple obiecte ale evaluării. În alternativa legitimării interioare, actorii sociali sunt propriii evaluatori. În final, cele două alternative riscă să ajungă în conflict. Ieșirea din starea conflictuală a binomului tradițional-modern coincide cu ignorarea definitivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate, care pot fi ipostaziate și legitimate de instanțe exterioare sau coextensive sistemului acțiunii de instituire. În alternativa legitimării exterioare, actorii sociali sunt pasivi, simple obiecte ale evaluării. În alternativa legitimării interioare, actorii sociali sunt propriii evaluatori. În final, cele două alternative riscă să ajungă în conflict. Ieșirea din starea conflictuală a binomului tradițional-modern coincide cu ignorarea definitivă a instituirii lui exterioare, pentru a reflecta asupra modului în care actorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care pot fi ipostaziate și legitimate de instanțe exterioare sau coextensive sistemului acțiunii de instituire. În alternativa legitimării exterioare, actorii sociali sunt pasivi, simple obiecte ale evaluării. În alternativa legitimării interioare, actorii sociali sunt propriii evaluatori. În final, cele două alternative riscă să ajungă în conflict. Ieșirea din starea conflictuală a binomului tradițional-modern coincide cu ignorarea definitivă a instituirii lui exterioare, pentru a reflecta asupra modului în care actorii înșiși fac uz de propria cunoaștere și de propriile judecăți de valoare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin decizii care-i deschid și îl ajută să-și consacre traiectoriile de viață. Focalizarea pe individualizare nu coincide însă cu eliminarea din analiză a oricăror procese asociate. Dimpotrivă, voi explora modul de construcție a identității personale prin traiectorii biografice alternative și voi insista asupra formelor pe care le ia inegalitatea în condiții de accentuare a individualizării. În felul acesta, analiza este și una a structurii sociale. Abordarea propusă în continuare nu are doar miza de a se referi la unul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția postcomunistă readuc și ele în prim-plan individualizarea. Totodată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
confruntat în anii ’90 și continuă să se confrunte cu o puternică dezagregare. Distanțarea față de autoritățile publice ale statului și față de instituțiile politice se produce cu rapiditate. Apar noi biografii personale și sunt intens solicitate abilități individuale de comparare a alternativelor și opțiunilor pentru a hotărî în mod independent asupra cursului acțiunilor proprii. Multe organizații ale trecutului regim fie au dispărut, fie s-au transformat până la a face imposibilă recunoașterea lor. O mulțime de ocupații noi au apărut odată cu expansiunea serviciilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propriei identități, în funcție de care pot fi adoptate și practicate roluri corespunzătoare. Pe scurt, ceea ce se întâmplă constă în eliberarea de structuri, în pierderea stabilității vieții personale și, finalmente, în căutarea unui sens al vieții pe baza căruia să fie prospectate alternative de integrare bazate pe identitatea personală descoperită și definită. Recesiunea unor structuri sau coordonate Eliberarea de structuri nu înseamnă însă independență sau autonomie personală ipostaziată. Dimpotrivă, pe măsură ce situațiile de viață sunt dirijate și generate de noile instituții formale, dependența instituțională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranziția postcomunistă poate fi înțeleasă și ca acea perioadă în care individul este eliberat de supunerea față de cerința de asumare și jucare a rolurilor prescrise. Odată cu aceasta, individului i se oferă șansele multiplicării și experimentării rolurilor pentru care optează. Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-o serie de identități concurente și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu poate conferi sens acțiunii sale dacă nu știe cine este.” Tale quale, putem spune că tranziția de la o „societate holistă” la una ce corespunde modernității noastre actuale în ipostaza de „societate individualistă” coincide cu o destructurare socială ce oferă alternative și moduri individuale de acțiune. A exista într-o astfel de societate individualistă, în care comunitățile, clasele sau categoriile sociale, educația și mobilitatea, organizațiile și familia s-au dezintegrat sau au luat alte căi de constituire, înseamnă a construi, întrucât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]