9,188 matches
-
balaur uranian (7, p. 45). În secolul I e.n., autorul latin Columella (De re rustica) vorbește despre „gonitori de nori” (nubifugus). La rândul său, în secolul al IV-lea e.n., Palladius (De agricultura, I, 35) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de furtună cu grindină : cruentæ secures contra cælum minaciter levantur („se ridică contra cerului, în mod amenințător, securi însângerate” ; cf. 5, p. 247). Că astfel de rituri au supraviețuit până în secolul nostru nu este nici un dubiu. Sursă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cerului, în mod amenințător, securi însângerate” ; cf. 5, p. 247). Că astfel de rituri au supraviețuit până în secolul nostru nu este nici un dubiu. Sursă inepuizabilă de „documente” etnologice, folclorul abundă în astfel de credințe și practici magice. Stihiile meteorologice sunt alungate astfel : se înfige toporul „cu muchia în sus în pragul ușii” (8, p. 477) ; sau se îngroapă „în pământ muchia săcurii cu tăișul spre cer” ; sau se iau „patru furcuțe și se împlântă în patru părți ale lumii” ; sau se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arca (respectiv biserica). d) Un motiv comun este și acela al copacului care crește în fața bisericii și în scorbura căruia călugărul îl închide pe diavol, în legenda ucraineană, și, respectiv, copacul din care se face arca și din care Noe alungă pe diavol pe cale magică, în legenda românească. Cele două imagini sunt doar formal diferite, dar esențial analoage. Fie că Diavolul este închis în scorbura (rădăcina) copacului, fie că este alungat din lemnul acestuia, în ambele cazuri duhul rău este „redus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copacul din care se face arca și din care Noe alungă pe diavol pe cale magică, în legenda românească. Cele două imagini sunt doar formal diferite, dar esențial analoage. Fie că Diavolul este închis în scorbura (rădăcina) copacului, fie că este alungat din lemnul acestuia, în ambele cazuri duhul rău este „redus la tăcere”, la starea de nonmanifestare și, ca atare, „opera” poate dura. Vom găsi cele două metode de purificare magică în descântecele românești folosite la edificarea unei coloane a cerului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonul „în rădăcină, la nelumină” : „Cu grijă cum te tai,/ grijă să ai,/ să nu sai/ din coajă,/ din lemn,/ din rădăcină ;/ să stai chircit,/ înghesuit,/ turtit,/ în rădăcină,/ la nelumină...” (47, p. 173) ; sau un exorcism oltenesc menit să alunge dracul din lemnul copacului : „Bradule,/ frumosule,/ voinicule,/ cin’ te-a tăiat,/ te-a despicat,/ te-a desciotit,/ cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte, frecvența redusă a temei „femeia înzidită” (38, p. 49 ; 36, vezi harta) și, pe de altă parte, o bogată atestare a unei alte teme, cea a întemeierii construcției pe locul și din lemnul unui copac din care au fost alungate, pe cale magică, duhurile malefice (103). 5. Toaca lui Noe și Toaca lui Dumnezeu Obiceiul de a bate toaca este, probabil, precreștin. El a fost preluat și încorporat ceremonialului creștin-ortodox în exclusivitate, fiind complet necunoscut la catolici. În limbile vest-europene nici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jumătatea secolului al XVII-lea, arhiepiscopul catolic Marcus Bandinus era contrariat de această „deprindere” pe care o au „românii, precum și cei mai mulți dintre greci” (e vorba, probabil, de creștini greco-ortodocși) (33, p. CLIX). Semnificația „bătutului în lemn” era aceea de a alunga/răpune duhurile rele, în cazul nostru, cele care se opun creației, cele care aduc în stare de ruină (Haos) o construcție ordonată (Cosmos). Am văzut că, în legendele românești ale potopului, Noe face toaca din primul copac (folosit) sau, mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Noe ordonează Haosul - în cazul nostru, grămada dezordonată de lemne (massa confusa) a celor două corăbii arhetipale. De aici funcția apotropaică a celor două manifestări demiurgice. Povestea lui Väinämöinen „domo- lește stihiile”, iar toaca de paltin a lui Noe alungă sau răpune diavolul („Ucigă-l toaca”) ; f) Alte legende românești. Am văzut că, în Moldova, specialiștii au constatat, pe de o parte, frecvența redusă a motivului „înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-a produs o jertfă de sânge
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
polistai). Acești termeni au fost traduși de Vasile Pârvan și de alți specialiști prin „întemeietori” și, respectiv, „întemeietori de orașe” (70, p. 95). Putem să ne imaginăm că preoții geto-daci nu-și trimiteau săgețile numai în nori, pentru a răpune/alunga pe cale magică daimonul uranian (cf. Herodot), ci și în pământ sau în copac, pentru a răpune/alunga daimonul htonian sau dendronian, în vederea unei întemeieri. în spațiul indian, înainte ca o singură piatră a unei case noi să fie așezată, magul-astrolog
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întemeietori de orașe” (70, p. 95). Putem să ne imaginăm că preoții geto-daci nu-și trimiteau săgețile numai în nori, pentru a răpune/alunga pe cale magică daimonul uranian (cf. Herodot), ci și în pământ sau în copac, pentru a răpune/alunga daimonul htonian sau dendronian, în vederea unei întemeieri. în spațiul indian, înainte ca o singură piatră a unei case noi să fie așezată, magul-astrolog arăta ce punct din temelie se afla exact deasupra capului șarpelui care susține lumea. Meșterul zidar își
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
110, 215, 220). Este posibil ca scenariul epic originar (care a contaminat legenda copilăriei lui Isus) să fi fost diferit : eroul întemeiază incorect un templu, o piatră din zidărie îl rănește, eroul dărâmă construcția și - prin puterea magică a cuvântului - alungă demonii și întemeiază un templu „bun”. Eventuala cauză a modificării scenariului este lesne de bănuit. Autorul care a inserat acest episod sau autorii ulteriori care l-au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale utilizării toacei, învestită cu funcție competițională”, în Acta Musei Porolissensis, vol. XI, Zalău, 1987, pp. 667-671. În acest din urmă articol, autoarea propune o clasificare a funcțiilor toacei : 1. funcție utilitară (semnalizare, în cadrul Bisericii Orto doxe) ; 2. funcție magică (alungă duhurile rele) ; 3. funcție estetică (prilej de mani- festare artistică pentru tocaș) ; 4. funcție competițională (zonal - sat Șiria, județul Arad, și temporal - săptămâna dinaintea Paștelui). Dacă aș încerca să ierarhizez, ar trebui să spun că funcția „magică [și rituală]” era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va vedea, simpla prezență a paltinului sau a unor componente ale acestuia (lemn, crengi, flori, frunze) este în măsură să alunge duhurile rele. Am făcut deja unele referiri la funcția magico- apotropaică a paltinului, așa cum apare aceasta în legendele românești ale potopului. Bătând în toaca de paltin, „românul” Noe alungă diavolul care-i năruia arca. „De atunci e toaca pe fața
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
componente ale acestuia (lemn, crengi, flori, frunze) este în măsură să alunge duhurile rele. Am făcut deja unele referiri la funcția magico- apotropaică a paltinului, așa cum apare aceasta în legendele românești ale potopului. Bătând în toaca de paltin, „românul” Noe alungă diavolul care-i năruia arca. „De atunci e toaca pe fața pământului - susțin credințele populare - și dracul fuge de ea, că n-are putere ; de aceea îl mai numesc pe diavol Ucigă-l toaca” (8, p. 130). În alte legende
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o legendă populară -, „paltinul este un copac binecuvântat, sfânt și cinstit”, fără de care „nu se poate face în biserică nici o liturghie” (4). Dar nu numai toaca de paltin are această dublă calitate magică (de a aduna oamenii și de a alunga duhurile rele), ci orice instrument făcut din lemn de paltin (69). Într-o doină bihoreană, cu un fluier de paltin este adunată „toată lumea” (Șezătoarea, VII, p. 163). Într-un basm bucovinean (două variante, culese prin 1855), cele „trei zâne rele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Miercuri seara și joi dimineața din săptămâna patimilor se fac focuri prin curți cu lemne de jugastru” ca să vină „cele trei fecioare sfinte” să se încălzească. Se crede că prezența lor este benefică (113, p. 80). Așadar lemnul de jugastru alungă zânele rele și le convoacă pe cele bune. în ajun de Sf. Gheorghe - zi „în care se fac toate vrăjile” - țăranii din unele zone ale țării culeg ramuri de jugastru și le pun „la casă”, „la streșini”, „în bătătură”, „la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
215-216), astfel de gesturi au un caracter exclusiv magico-apotropaic. Când tună și fulgeră, poporul crede că Sf. Ilie îi trăsnește pe draci, oriunde s-ar afla ei ascunși. Deținerea sau arderea crengilor și frunzelor de paltin are menirea de a alunga diavolul din casă și, implicit, de a o apăra de fulgerele mânuite de Sf. Ilie. Un al doilea aspect al acestui obicei merită să fie prezentat. În „ziua de Ispas”, la patruzeci de zile după înviere, se celebrează înălțarea Domnului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
9, 25). Puterile sale hidrometeorologice sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre izvorul lor râuri, uimite Ale lor maluri privind, răzvrătitele mări potolesc și Le răscolesc prin descântec, când sunt liniștite ; împrăștii Norii și-i strâng ; eu pe vânturi le-alung și le chem (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
văzduh era sinonimă cu putința acestuia de a guverna fenomenele atmosferice. O astfel de credință a supraviețuit până târziu, în epoca modernă. Este motivul pentru care, de pildă, la Bruxelles, în anul 1828, populația a amenințat cu moartea și a alungat o femeie nevinovată, care dădea spectacole populare de ascensiune cu aerostatul, acuzând-o că a declanșat și menținut ploile excesive care periclitau recoltele (108, p. 385). m) Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consemnează o informație privitoare la Kosingas, mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sunt cunoscute riturile apotropaice în cadrul cărora femeile se dezgolesc (și, câteodată, mimează actul sexual) în vederea alungării/legării duhurilor rele. La jumătatea secolului al XVIII-lea, arhiepiscopul catolic al Moldovei, Marcus Bandinus, a descris un rit de nuditate rituală menit să alunge/lege demonul ciumei. „într-o noapte obscură - notează Bandinus -, 10 fete bătrâne, despuiate, alergară de mai multe ori împrejurul satelor, gesticulând cu săltături și jocuri cu cântece, [și] aruncau din mână bețe aprinse [...] ; făcând aceasta, românii cred că ciuma nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
199). Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun ; în pielea goală, se ducea cu bețele lângă iaz și aducea sau oprea ploaia” (33, p. 126
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ponderea celor două tipuri de acțiuni („magice” și „războinice”) era mai echili- brată decât ne-o prezintă legendele și credințele culese în secolul al XIX-lea. În urmă cu două milenii și jumătate, de exemplu, geții (cu siguranță preoții acestora) alungau norii (balaurii) furtunii uzând simultan de două mijloace apotropaice distincte : săgetarea - gest „războinic”, și proferarea de amenințări (descântece) - gest „magic” (Herodot, Istorii, IV, 94). Traian Gherman (8, p. 137) și, după el, Traian Herseni (5, p. 18) au susținut că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rug pe malul Mureșului un „vrăjitor” român, János Oláh (Ion Valahul). Este, de altfel, ultima semnalare documentară privind execuția unui presupus vrăjitor din Transilvania (86, p. 160). La câțiva ani după această dată (în 1758), împărăteasa Maria Tereza i-a alungat pe reprezentanții Ordinului Iezuiților și a pus capăt execuțiilor de acest fel (39, p. 88). Persecuțiile vrăjitorilor din Ardeal au determinat, probabil, sau doar au favorizat intrarea acestora sub patronajul inclusiv onomastic al semilegendarului rege Solomon. Perioada sângeroaselor campanii antivrăjitorești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu toată opoziția Bisericii creștine. Practici de gonire a norilor de furtună, prin săgetare și prin amenințare, sunt atestate la geți încă din secolul al V-lea î.e.n. (cf. Herodot, Istorii, IV, 94). În primele secole ale erei noastre, preoții-magi alungau norii de furtună și, mai ales, pe cei de grindină fie (ca în Argolida) prin sacrificii oferite zeilor (Seneca, Naturales quaestiones, IV, 6), fie (ca în Corint) „prin sacrificii și cuvinte magice” (Pausanias, Călătărie în Grecia, II, 34, 4), fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fulgerelor [prin incantații]” (Plinius, Naturalis historia, XXVIII, 13) (210, p. 30). Autorul latin Columella (De re rustica, secolul I e.n.) vorbește și el de „gonitori de nori” (nubifugus), iar Palladius (secolul al IV-lea e.n.) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de grindină : „contra cerului se ridică, în mod amenințător, securi însângerate” (cruentae secures contra caelum minaciter levantur ; cf. De agricultura, I, 35). Am văzut că, în anul 691, Sinodul ecumenic trullan îi anatemiza pe vrăjitorii „ce își
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]