60,806 matches
-
comparație nivelul de plecare. Periodic, în sistemul de asistență ambulatorie sau cu ocazia internării, se va proceda la reevaluarea și reîmprospătarea cunoștințelor. 4.1. Locurile în care se desfășoară programele de educație și persoanele cărora acestea le sunt adresate Sistemul ambulatoriu de supraveghere a persoanelor cu diabet zaharat permite desfășurarea programelor de educație specifică atât pentru persoanele cu DZ tip 1 cât și pentru cele cu tip 2. Sunt adresate echipei de educație toate persoanele cu DZ de tip 2 care
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
internare a fost determinată de asocieri morbide sau complicații cronice care obligă la reconsiderarea atitudinii terapeutice. În ambele sisteme, modulele programului educațional se vor repartiza pe zile, programul în ansamblu fiind adaptat activității specifice fiecărui sistem. Atât spitalizarea cât și ambulatoriul permit desfășurarea programului înainte și/sau după masa de prânz, 2-4 ore/zi x 4 zile/săptămână. Persoanele cu DZ incluse în programul de educație, vor alcătui grupe de câte 6-12 persoane, care să permită dialogul. Și experiența noastră încurajează
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
T, subdenivelări de segment ST de tip ischemic, unde Q tranzitorii, ESV, BAV, TV, asistolie. ECG de efort este variată, putând apărea aspecte normale, alteori supradenivelare tipică, în 1/3 din cazuri fiind subdenivelări ST de tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări de segment ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nici păstrarea în sigurantă a datelor, respectiv, a foilor de observație. Foaia de Observație Electronică (FOE), mai exact înregistrarea electronică a pacienților (Electronic Health Record - EHR), a fost verificată în multe unităti medicale din SUA și Europa atât în practica ambulatorie, cât și în spital. O importantă experiență, precum și o competență de nivel internațional în domeniul informatic s-a înregistrat în ultimul timp și în România prin introducerea și evaluarea clinică în mai multe unităti de diabet a sistemului Black Sea
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
perioadei de inițiere a HTA. Este cunoscut faptul că, în populația generală, riscul de apariție a HTA crește odată cu înaintarea in vârsta. Pacienții cu ADPKD pot dezvolta HTA secundară foarte frecvent la vârste tinere (1) și chiar în copilărie. Monitorizarea ambulatorie a presiunii arteriale pe 24 ore a copiilor asimptomatici cu ADPKD a obiectivat HTA la 25-30% dintre aceștia (2). HTA secundară ADPKD se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Mulți dintre pacienții cu ADPKD declanșează însă HTA la vârste mai înaintate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tot mai clar, în momentul de față, faptul că TA trebuie controlată: (a) de-a lungul întregii zile (există numeroase discrepanțe între nivelul normal al TA determinat punctual, în cadrul supravegherii medicale periodice și valorile medii ale TA determinate prin monitorizare ambulatorie tip Holter); (b) la un nivel cât mai redus cu putință (125/85 mm Hg față de limita normală de 140/90 mm Hg). Este posibil, de asemenea, ca intervenția terapeutică să fie necesară în stadiile precoce, inițiale ale afecțiunii, înainte
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
conjunctiv frecvente în ADPKD (vezi patogenia și manifestările extrarenale). în pofida acestor potențiale dezavantaje, 7-10% din totalul bolnavilor cu rinichi polichistic și IRC folosesc ca metodă de supleere dializa peritoneală. Aproximativ 8% din pacienții aflați în programul de dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) al Centrului de Dializă Iași au ca etiologie ADPKD. Ponderea dializei peritoneale este de 10-15% în ansamblul populației dialitice din România. Și în cazurile cu rinichi giganți, care reduc drastic capacitatea cavității abdominale, dializa peritoneală este posibilă cu ajutorul unui
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau PKD2), hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă (HVS), acidoza, proteinurie marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali. -Evaluarea manifestărilor cardiovasculare, precum și a altor manifestări extrarenale: determinarea atentă a TA prin măsurători convenționale repetate și, eventual, monitorizare ambulatorie 24 de ore; acest lucru este esențial deoarece HTA reprezintă cel mai important factor de progresie a suferinței renale și generator de complicații; evaluarea ecocardiografică a HVS, anomaliilor valvulare, rădăcinii aortei; prezența chiștilor în alte organe (ficat, pancreas, splină, ovare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
frecventă la persoanele vârstnice, cu o prevalență a simptomelor de 8 15% la vârstnicii care trăiesc acasă și de 30% la vârstnicii instituționalizați. Chiar în aceste condiții, se estimează că 40% dintre cazurile de depresie la vârstnici rămân neidentificate în ambulatoriu, iar 20% dintre cazurile diagnosticate rămân subtratate (6). Aceste date sunt extrem de importante deoarece depresia este un factor de risc major pentru suicid la vârstnici și, în același timp, un factor de prognostic negativ pentru evoluția bolilor cardiovasculare. Factorii de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
legată de infecțiile intraspitalicești a fost definită ca nozocomială (dezvoltată la un pacient spitalizat pentru mai mult de 48 de ore înainte de apariția semnelor sau simptomelor de EPV) și nenozocomială (diagnosticată până la 48 de ore de la internare într-o facilitate ambulatorie cu măsuri de îngrijire medicală - hemodializă, chemoterapie, terapie intravenoasă, îngrijiri de plagă, cu 30 de zile înainte de debutul EPV). EPV a fost diagnosticată la 556 (20%) din 2670 pacienți cu endocardită infecțioasă (384 cu valvă prostetică aortică, 280 cu valvă
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
diabetologi. În România, încă de la mijlocul secolului trecut, Profesorul Ion Pavel (1897-1992) a intuit dimensiunea socială a diabetului și a creat unul dintre primele servicii specializate pentru această categorie de pacienți. Întrucât principala activitate de urmărire a acestor pacienți este ambulatorie, primele nuclee organizatorice au căpătat numele de „Centre antidiabetice”. Pentru cazurile mai dificile (diabet zaharat insulinodependent) sau pentru cele complicate, au apărut Clinici de profil și, în timp, un învățământ postuniversitar și universitar de profil. În perioada formării specialității de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
vârstnicilor români este mult mai precară, confirmată de datele obiective privind cheltuielile pentru sănătate și indicatorii de sănătate a populației (speranța de viață, morbiditatea, mortalitatea). Sărăcia, dezorganizarea socială, deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de prevenție și tratament ambulatoriu, dispariția sistemului de îngrijire bazat pe teritorialitate au contribuit decisiv la actuala stare de sănătate a populației, a persoanelor vârstnice în special. Decalajele de dezvoltare economică, socială și culturală dintre România și țările Uniunii Europene sunt reflectate și în decalajele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
stabilite și negociate. Art. 4. - Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afecțiuni acute și/sau cronice, care prezintă un anumit nivel de dependență și o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară în vederea asigurării îngrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Art. 5. - Pot fi furnizori de îngrijiri la domiciliu persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei pentru a presta aceste servicii. Art. (1) Asigurarea asistenței medicale și a îngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de stat. Persoanele aflate În situațiile de mai sus beneficiază și de următoarele drepturi: sunt scutite de plată impozitelor și taxelor locale, precum și de plata impozitului pe salariu; asistență medicală și medicamente, În mod gratuit și prioritar, atât În tratament ambulatoriu cât și pe timpul spitalizărilor; transport urban gratuit cu mijloacele de transport În comun aparținând unităților cu capital de stat; șase călătorii dus-Întors gratuite, anual, pe calea ferată română, cu clasa I; un bilet pe an, gratuit, pentru tratament Într-o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
boala va progresa. Cei mai mulți bolnavi nu pot face acest tratament la domiciliu, iar tratamentele de recuperare, făcute o dată sau de două ori pe an în clinici de specialitate sunt insuficiente. De aceea, pentru bolnavii cu SM sunt necesare centre specializate ambulatorii, unde să facă tratament permanent, sub supravegherea unei echipe multidisciplinare, formată din medici neurologi, fiziokinetoterapeuți, psihoterapeuți, ergoterapeuți și asistenți sociali. Recuperarea care utilizează abordarea bolnavului în echipă, asigură cel mai bine instruirea și strategiile necesare bolnavului pentru a face față
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din ce în ce mai frecvent la bolnavii cu SM și în trialurile internaționale este o scală compozită relativ simplă numită Multiple Sclerosis Functional Composite (MSFC), care a fost elaborată de un colectiv internațional de experți și cuprinde trei componente majore: a) evaluarea capacității ambulatorii, test care constă în media de secunde a 2 încercări de a parcurge în mers 7,6 metri; b) evaluarea performaței motorii și proprioceptive, cât și a eventualei ataxii a membrelor superioare; c) evaluarea performanțelor cognitive. Datele obținute la cele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ai căror boală este stabilă sau lent progresivă. Astfel de centre sunt în Elveția, Franța, Germania, Belgia, Anglia, SUA, Danemarca etc. În majoritatea acestor centre, recuperarea se face bolnavilor de SM trimiși pentru o anumită perioadă. Există însă și centre ambulatorii, așa numite centre de zi, unde bolnavii dintr-un anumit teritoriu pot face tratament recuperator și de menținere a stării lor, permanent. Spre un asemenea model de centru tindem și noi cu Centrul de zi SM construit în Oradea. Avantajele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru prevenirea complicațiilor și accentuarea spasticității dureroase, mișcări active ale membrelor pentru stimularea autonomiei (pentru a mânca singuri), tratamente medicamentoase. Rezultatele terapiei de reeducare în Clinica Montana sunt deosebite, încurajând crearea de cât mai multe unități spitalicești, dar mai ales ambulatorii, specializate pentru tratamentul recuperator al SM. 1 - Tratamentul simptomelor sechelare din SM. Ocupă un loc important în terapia bolnavilor de SM. Deoarece, cele mai multe simptome reziduale răspund foarte bine la tratamente interdisciplinare, vom lua în discuție detaliată fiecare simptom individual. Spasticitatea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru pacienți să continue să umble ca o formă de exercițiu, chiar și când nu mai este realmente funcțional. Un scaun pe rotile sau alt mijloc de deplasare motorizat pe trei roți poate fi foarte util pentru pacienții cu SM ambulatorii. Aceste mijloace de deplasare îi ajută în economisirea energiei și în deplasare cu o viteză sporită pe distanțe mai mari. Prescrierea adecvată a scaunului pe rotile ca dimensiune, suport poziție, și aspecte adaptative este esențială pentru mobilitatea optimă cu ajutorul scaunului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu rezervă posibilitățile de muncă a acestora. În afara serviciului, toate perioadele de recreere ale bolnavului cu SM trebuie adaptate de către echipa care conduce recuperarea. Pacienții cu SM pot acumula lent răbdare, își pot face planul de tratamente recuperatorii, atât zilnice, ambulatorii cât și prin trimitere la centre de recuperare și recreere speciale în unități spitalicești specializate pentru ei. Rolul familiei este decisiv în menținerea stării bune a pacientului. Familia poate asigura suportul emoțional, legăturile sociale și asistența fizică a bolnavului cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai profitabil să se practice aceste tratamente de recuperare în mod permanent, nu odată pe an în mod intensiv. În general, după un sejur în clinici de specialitate, tratamentul este urmat neregulat din lipsă de timp și din lipsa centrelor ambulatorii specializate pentru recuperarea SM. Varianta care se propune pentru îmbunătățirea tratamentului recuperator a bolnavilor de SM este ca la două clinici specializate în SM să fie centre madicale de cercetare și tratamente, ele urmând să dea impulsurile 242 necesare centrelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
urmând să dea impulsurile 242 necesare centrelor regionale care urmează a se crea. Clinicile ar determina viitorul concept terapeutic și ar forma viitori specialiști, care vor lucra în domeniul recuperării SM. Pe lângă fiecare centru regional sunt necesare mai multe centre ambulatorii (în funcție de numărul bolnavilor) care să promoveze un tratament recuperator permanent. Iată cum și într-o țară ca Elveția cu vechi tradiții în recuperarea bolnavilor cu SM se simte nevoia înființării centrelor ambulatorii pentru SM. Un asemenea centru de zi am
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fiecare centru regional sunt necesare mai multe centre ambulatorii (în funcție de numărul bolnavilor) care să promoveze un tratament recuperator permanent. Iată cum și într-o țară ca Elveția cu vechi tradiții în recuperarea bolnavilor cu SM se simte nevoia înființării centrelor ambulatorii pentru SM. Un asemenea centru de zi am creat și noi la Oradea, care să promoveze o terapie recuperatorie asemănătoare cu cea promovată în țări cu vechi tradiții în acest domeniu. Este necesar un efort la nivel de întreagă țară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de căutare a tratamentului: datele unui studiu epidemiologic australian arată că mai mulți bărbați (65,2% dintre cei care întrunesc criteriile de diagnostic DSM-IV pentru fobia socială în ultima lună) decît femei (57,9%) au folosit serviciile de sănătate mentală ambulatorii în ultimele 12 luni (L. Lampe, T. Slade, C. Issakidis și G. Andrews, date nepublicate). Weiller și colaboratorii săi (1996) au descoperit că bărbații cu fobie socială au consultat un terapeut mai frecvent decît femeile, din motive psihologice. Evoluția și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sănătatea proastă în comparație cu grupurile de control (Weiller et al., 1996). Totuși, datele epidemiologice australiene recente sînt mai încurajatoare: aproximativ 61% dintre indivizii care ar fi întrunit criteriile pentru fobie socială în ultimele 12 luni au căutat ajutor la serviciile medicale ambulatorii în cele 12 luni anterioare studiului (Issakidis și Andrews, 2002). Alte date din acest studiu arată că este mai probabil ca persoanele cu vîrsta peste 24 de ani să ceară ajutor și, dintre cei care au căutat ajutor, aproape jumătate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]