16,557 matches
-
viața de moarte. Oare nu ne avertizează Cerimon că un nimic ar putea-o azvârli din nou în brațele morții? De altfel, la sfârșitul actului, Thaisa se va refugia în templul Dianei-Artemis, luând vălul vestalei și marcând astfel ea însăși apartenența dorită la un tărâm al marginilor, al alterității sălbatice, acea alteritate aflată și ea la jumătatea drumului dintre viață și moarte. Așadar, atât în Pericle, cât și în Poveste de iarnă, magicianul își alege ca teren de manevră teritoriul ambiguu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spaimă, „o spaimă atât de îngrozitoare, cum numai marea o poate inspira”. „Omul ăsta e ca marea”, secretul magnetismului său este tocmai faptul că fascinează și sperie în același timp. Dar și Ellida fascinează și sperie. Și Ellida are conștiința apartenenței la o specie bizară: „Ce mă îngrozește e această atracție ascunsă în adâncul inimii mele”, mărturisește ea. O atracție vecină cu moartea, dar resimțită ca viață adevărată. Puterile mării sunt puteri ale morții, dar și metafore ale nenumitului, ale nemărginitului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în centrul acestei multiplicări de dubluri. Jocul dublurilor îi dă realității din teatru un statut de realitate indeterminabilă, de figură care este și, totodată, nu este ceea ce reflectă, ceea ce reprezintă. Trăsătura esențială a halucinațiilor din scena azilului constă tocmai în apartenența lor la acest spațiu intermediar între a fi și a nu fi. Iată cum reapar marile întrebări shakespeariene: „A fi sau a nu fi?”, „Cine-i acolo?”, „Cine umblă pe acolo?”, întrebări cărora nu li se poate răspunde decât prin
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un anumit stat, să se manifeste politic, adică să voteze și să fie ales în organe reprezentative ale puterii sau ale administrației publice, sau să ocupe înalte funcții și demnități publice în aparatul de guvernământ. Cetățenia este definită ca fiind apartenența politică și juridică a unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
să fie ales în organe reprezentative ale puterii sau ale administrației publice, sau să ocupe înalte funcții și demnități publice în aparatul de guvernământ. Cetățenia este definită ca fiind apartenența politică și juridică a unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a cetățeniei Cetățenia este un element, o parte componentă a capacității juridice. Persoana fizică/cetățean poate fi subiect al tuturor raporturilor juridice de cetățenie, adică al acelor raporturi juridice al căror conținut îl formează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Apartenența unei persoane la un anumit stat poate avea mai multe cauze: nașterea, adopția, repatrierea, autorizarea cererii adresate autorităților statale competente de către o persoană fizică. Izvorul juridic al cetățeniei este fie faptul natural al nașterii, căreia legiuitorul îi predetermină efecte juridice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
calității de cetățean român de o persoană fizică și decurg atât din Constituție, cât și din alte legi, în primul rând din Legea cetățeniei române. Principiile generale ale cetățeniei române: egalitatea cetățenilor români fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, apartenență politică, avere sau origine socială (art. 4 alin. 2 din Constituție); cetățenia se dobândește pe baza principiului ius sangvinis; dobândește automat cetățenia română, indiferent de locul nașterii sale, copilul ai cărui părinți, sau numai unul dintre ei, este cetățean român
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
raportul comisiei. Comisiile speciale au același statut ca și comisiile permanente. Membrii comisiilor speciale își păstrează și calitatea de membri ai comisiilor permanente. În doctrina de specialitate, se consideră că ceea ce conferă caracterul de comisie comună unei comisii parlamentare este apartenența membrilor săi la cele două corpuri legislative: Camera Deputaților și Senatului. Comisiile de anchetă Anchetele parlamentare reprezintă un mijloc de realizare a controlului parlamentar. Astfel, la cererea unei treimi din membrii săi, Camera Deputaților și Senatul vor putea hotărî înființarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
un anumit stat, să se manifeste politic, adică să voteze și să fie ales în organe reprezentative ale puterii sau ale administrației publice, sau să ocupe înalte funcții și demnități publice în aparatul de guvernământ. Cetățenia este definită ca fiind apartenența politică și juridică a unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
să fie ales în organe reprezentative ale puterii sau ale administrației publice, sau să ocupe înalte funcții și demnități publice în aparatul de guvernământ. Cetățenia este definită ca fiind apartenența politică și juridică a unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a cetățeniei Cetățenia este un element, o parte componentă a capacității juridice. Persoana fizică/cetățean poate fi subiect al tuturor raporturilor juridice de cetățenie, adică al acelor raporturi juridice al căror conținut îl formează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Apartenența unei persoane la un anumit stat poate avea mai multe cauze: nașterea, adopția, repatrierea, autorizarea cererii adresate autorităților statale competente de către o persoană fizică. Izvorul juridic al cetățeniei este fie faptul natural al nașterii, căreia legiuitorul îi predetermină efecte juridice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
calității de cetățean român de o persoană fizică și decurg atât din Constituție, cât și din alte legi, în primul rând din Legea cetățeniei române. Principiile generale ale cetățeniei române: egalitatea cetățenilor români fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, apartenență politică, avere sau origine socială (art. 4 alin. 2 din Constituție); cetățenia se dobândește pe baza principiului ius sangvinis; dobândește automat cetățenia română, indiferent de locul nașterii sale, copilul ai cărui părinți, sau numai unul dintre ei, este cetățean român
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
raportul comisiei. Comisiile speciale au același statut ca și comisiile permanente. Membrii comisiilor speciale își păstrează și calitatea de membri ai comisiilor permanente. În doctrina de specialitate, se consideră că ceea ce conferă caracterul de comisie comună unei comisii parlamentare este apartenența membrilor săi la cele două corpuri legislative: Camera Deputaților și Senatului. Comisiile de anchetă Anchetele parlamentare reprezintă un mijloc de realizare a controlului parlamentar. Astfel, la cererea unei treimi din membrii săi, Camera Deputaților și Senatul vor putea hotărî înființarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
diagnosticului diferențial al acestor episoade cu stări maniacale „în legătură cu care cunoaștem frecvența cu care se manifestă simptoamele delirante și confuzionale”; - că există „numeroase studii care au ajuns la concluzia că psihozele delirante acute nu erau decât stări distimice nediagnosticate”; - că „apartenența la grupul de psihoze maniaco-depresive este întărită de studiile familiale”. În ciuda acestei multitudini de constatări în favoarea unei posibile origini timice, acești autori propun ca „tratamentul chimioterapeutic să se bazeze în principal pe neuroleptice”! O astfel de atitudine continuă să respecte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.”<footnote OMFP nr. 3055/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10/11/2009, punctul 46, paragraful 3. footnote> „Acceptarea sau nu a principiului priorității economice în fața apartenenței juridice duce la o interpretare diferită a conceptului de imagine fidelă.” <footnote Pop A., Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele contabile europene și IAS, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca, 2002. footnote> Principiul pragului de semnificație presupune că orice element care are o
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în care ați fost apreciați, prețuiți, evaluați de către profesorii dumneavoastră. Să mai spunem că evaluarea pedagogică are reverberații și asupra calității relațiilor la nivelul grupului de elevi. Nu numai individul este vizat - direct sau indirect -, ci și mediul social de apartenență. Grupul de elevi, de pildă, are o „personalitate” a lui, cu un profil aparte, ce poate fi raportat la un sistem de referință valoric. În plus, el funcționează ca un „spațiu de comparație” în interiorul căruia se validează (sau invalidează) calități
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
În funcție de cel de-al treilea criteriu (cf. Stan, 2001a, p. 257), putem delimita evaluarea formativă (când sistemul de referință este extern, cerințele fiind explicitate în programe sau manuale școlare), evaluarea clasificatorie (când sistemul de referință îl constituie performanțele grupului de apartenență - clasa de elevi) și evaluarea autocentrică (când sistemul de raportare este constituit din nivelul propriilor performanțe anterioare ale elevului). Prin coroborarea celor trei criterii (la care se mai pot adăuga și altele), se ajunge la o altă clasificare, devenită clasică
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ale Economiei nu sunt simple vorbe de duh, ele n-ar trebui să sărăcească funcția conștienței de a se sublima ca Rațiune. Deplinătatea minții, ca mediu natural al logicii și poieticii, semnifică incluziunea, iar nu excluziunea operatorilor pe criterii de apartenență exclusivă (la rațional sau emoțional ca părți indestructibile ale conștiinței). Dicționarele ne spun, între altele, că Economia este știința ce oferă rețete pentru mai mult, mai repede, tot mai mult și mai mult, tot mai repede și din ce în ce mai repede și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
precum și implicațiile pentru psihoterapie în general și hipnoterapie în particular. Factorii mediatori Pot fi de asemenea postulați un număr de factori mediatori între stres și boală (McDaniel, Moran, Levenson și Stoudemire, 1994Ă incluzând exercițiul fizic (King, Blair și Bild, 1992Ă, apartenența de gen (Stoney, Mathews, McDonald și Johnson, 1990Ă, stilul de coping (Moos și Schaefer, 1984Ă, evenimentele de viață (Schmale și Iker, 1996; Greene, 1966; Engel, 1971Ă, personalitatea (Kissen, 1967; Greer și Morris, 1975; LeShan, 1977; Friedman, Thoresen și Gill, 1986
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
concentrându-și atenția pe vocabular, luând ca martori turnurile gramaticale și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o apartenență socială la casta cavalerilor, poate chiar la cea a patricienilor... Cei din a doua categorie, stoici și creștini mână-n mână, profită de ocazie și inventează o existență detracată, presupunând, după toate aparențele, că, pornind de la viața omului, s-ar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice. Cu toate că aptitudinile nu sunt deocamdată considerate și unanim acceptate ca o componentă a capitalului uman și nici nu beneficiază de suficientă vizibilitate din perspectiva unei asemenea apartenențe, pot fi identificate practici și tendințe de evoluție la nivel social care sugerează existența unei conștientizări difuze a acestei situații: existența activităților sau a chiar sistemelor de selecție și orientare profesională, cu atât mai complexe, mai bine articulate și mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un fel de capital care creează anumite avantaje pentru anumiți indivizi sau grupuri. Iar indivizii mai bine conectați se vor bucura de un „profit” mai mare, atât individual, cât și colectiv, atât în folosul propriu, cât și al comunității de apartenență. (Burt, 2001). Dezacordul începe în momentul în care se încearcă elaborarea de modele concrete de rețea, pentru a se explica ce înseamnă a fi mai bine conectat. Cu alte cuvinte, contradicțiile se ivesc atunci când se răspunde la întrebarea: care structuri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să se realizeze supervizarea (care este stilul ei), astfel încât să crească productivitatea? Cât de importantă este motivația și satisfacția celor supervizați pentru creșterea productivității? Ce rol joacă în relația dintre supervizare și productivitate factorii latenți, cum ar fi: personalitatea, cultura, apartenența socială și nivelul de educație al celor supervizați? S-au realizat statistici și s-au produs experimentări ale influențelor pe care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]