11,066 matches
-
fundul acvariului și n-au nici un haz, iar șeful ne-a tăiat pe toți de la prime și vrea chiar să ne aclimatizeze pe haznaua asta de planetă. Bă, e jale! Așa că ai picat la țanc! Hai! De fericire Costel se aplecă să-l pupe pe aldebaranez, însă un pumn de oțel i se înfipse în stomac. - Băi, termină cu chestiile astea că noi nu avem obiceiuri de ieniceri, ca voi! Gata! Vezi, dacă se poartă cineva bine cu voi, săriți calul
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
frumoasă, cu ochii negri ca mura, părul ondulat, cu buclele căzându-i pe frunte și într-o rochiță - uniformă ce de abia îi acoperea pulpele cam grosuțe pentru înălțimea sa. Era periculos pentru orice bărbat s-o privească când se apleca să așeze câte ceva pe masă. Mai ales era jenant să se observe acest lucru, de către invitata de la masă, așa că Sebastian se făcea că nu vede nimic, încercând s-o studieze insistent pe Minodora când fata se apropia de masa lor
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
fost întâmpinat pe ulițele Ierusalimului de către credincioși. Se spune că salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului să fie purtată an de an la altar. Legenda spune, că atunci când Fecioara Maria a vrut să treacă un râu, salcia s-a aplecat peste apă, ușurându-i trecerea. În Duminica Floriilor, femeile merg la biserica și curăță mormintele strămoșilor, agățând de cruci , rămurele sfințite de salcie. După ce au fost sfințite în biserică, oamenii se întorc acasă cu ramurile de salcie și, după ce ating
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
tutun agățate după sobă. A umezit cu limba foaia de ziar, a pus tutunul, l-a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un tăciune ca să și-o aprindă, apoi s-a așezat pe un scăunel sub corlata coșului. Primele fumuri pe care le-a tras în piept, au avut darul să-i oprească tusea. Și-a îndreptat privirea în direcția
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
hohote de râs. - Pentru asta... Ești mulțumit? Acum trecuse ea deasupra, și-l gâdila în apropierea buricului. Hai să fim cinstiți: așa-i că n-ai pierdut mare lucru?... Mișcându-se în sus și-n jos ca o nebună, se apleacă pecum o cobră și îi mușcă buza de sus, fără să-i producă prea mare durere. Nu tot timpul ai fost cu mine? Recunoaște că nu ai dus dorul de... Ai avut-o când ți-a poftit pipota... și se
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
atât: La mulți ani cu sănătate!” Doamna Ileana Vulpescu m-a privit fugar, când m-am apropiat, aproape șters. Auzind de Craiova, fața i s-a luminat pentru o clipă și mi-a zâmbit șoptind: “Da, da... Mulțumesc!” M-am aplecat să-i sărut mâna și, în această mișcare, i-am prins privirea. O luminiță a strălucit în ochii săi. M-au privit cu o duioșie nemărginită, cu o blândețe divină, cum numai în ochii mamei mele am văzut și am
PORTRETUL UNEI DOAMNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346226_a_347555]
-
ajunge-or și la tine,/ În zbor de fluturi, să te însenine,/ De le-ai visat cândva, de n-ai visat.// Să nu ne mai despartă nori ploioși,/ Să nu mai plângi în somn ca o mireasă.../ Când florile se-apleacă și te lasă,/ Rămân tot tineri ochii tăi frumoși.// Și de sub umbra nucului privind,/ Mi-alunecă privirile pe ape;/ Ce ploaie-absurdă freamătă să scape,/ Să iasă din păduri încet murind.// Îmbătrânește nucul - e firesc.../ De după liniștea lui numai tata/ Mi-
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
și-a scorțișoară și-o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica îmi spunea: - “Ia fugi și uită-te pe geam...” Și-afară... ce să vezi...totul era alb, în curte, pe stradă, pe case, copacii își aplecau crengile sub greutatea omătului și ningea într-una, fără încetare, ca-n povești... Iarna, eu și frățiorul meu mai mic, nu ne mai săturam să ne jucăm; era vremea săniușului și-a bătăilor cu bulgări de zăpadă iar tata ne
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
întâmplător. Așadar, orice om se naște sub semnul unor „arderi” din părinți și strămoși care au contribuit prin energia lor la nașterea, îmbogățirea ori doar la întreținerea tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. „Memoria, ca salcia se apleacă/ Răcorindu-și crengile/ În râurile mele interioare/” (Eu, asemeni lui Hermes). Cred că avem datoria dictată de acel câmp al subconștientului, să punem în lumină ceea ce înaintașii noștri au reușit să clădească în spirit - dintr-o înaltă și curată simțire
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
să mai vorbim de capitala țării care geme de noi construcții și de noi prefaceri ca într-o forfotă de mare grabă și nu de puține ori îmbrâncind clădiri nepotrivite mediului înconjurător. Ajungând la Mamaia, am văzut-o pe Eugenia aplecată peste volan concentrată și murmurând ca pentru sine: "Doamne Dumnezeule, pe unde sunt eu acuma? Maica Domnului, pe unde mă aflu în acest moment, Doamne Isuse Hristoase, care o fi drumul spre Mamaia cea pe care credeam că o cunosc
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
întâmplător. Așadar, orice om se naște sub semnul unor ”arderi” din părinți și strămoși care au contribuit prin energia lor la nașterea, îmbogățirea ori doar la întreținerea tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. Memoria, ca salcia se apleacă Răcorindu-și crengile În râurile mele interioare. (Eu, asemeni lui Hermes) Cred că avem datoria dictată de acel câmp al subconștientului, să punem în lumină ceea ce înaintașii noștri au reușit să clădească în spirit- dintr-o înaltă și curată simțire-
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
tine. Stăpân -a vieții mele, să-ți fiu rob, Mă jur, și asta îmi convine! Când tu zâmbești, eu uit că am să mor, Pruncii se opresc din plâns și râd Și râuri se întorc din cursul lor, Florile se-apleacă și-ți surâd. Când plângi norii ii aduni grămadă, Ploaia se revarsă-n ochii tăi, Vin, pe umeri, păsări ca să-ți șadă, Lupii, din păduri, devin potăi. Dorul meu spre tine se îndreaptă, Mi-ai păstrat un loc în viața
TU NU EŞTI CA CELELALTE FEMEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346472_a_347801]
-
fiorii mă cuprind. Imnul Homeric se aude dispre zările primăverii, pășind pe câmpii de flori. Mușchii, fibre de oțel în coamele cailor, mătură vântul iernii rămas printre ultimile câmpii ale iernii, cabrându-se. Zeița vieții se întoarce. Pleoapele mi se apleacă în jos, tremurânde de prea lumină. Albul zăpezii rămase aruncă sclipiri în dugi de raze de soare. Umbra aleargă fără oboseală ascunsă, păstrând încă umezeala pământului ce negru absoarbe lumina. Creionul cerului cu mâini uriașe scrie pe pământ zile cu
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
alta, mai mare, pentru suprafața pe care trebuie să o cuprindă fiecare. Este semnalul că anii trec și este timpul renașterii. Pe un fir de iarbă, clătinându-se încet și firavă, se deplasează o gâză. La fereastra unei clădiri se apleacă o față luminată de frumusețea albei fețe și-a negrului său păr, strigănd un nume. Un grup gălăgios de pitici cu mici săculeți în spate, minunății în zâmbet și culoare, se agită în jurul unui minuscul cățel. Un prichidel cu căciula
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
Acasa > Versuri > Iubire > COROLE ALBASTRE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cu un penel pe pânza cea măiastră, M-ai desenat pe cerul adormit... Stea sclipitoare s-apleacă la fereastră Să dea sărut de noapte visului iubit. Ți-am dăruit din mine corolele albastre, Să-ți mângâie privirea flămândă de culoare. Iubirea învelește trupurile noastre In catifeaua șoaptei din noaptea... arzătoare. Te privesc duios cu... stele sclipitoare Seceta
COROLE ALBASTRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346509_a_347838]
-
ochii Că totul să fie ca o imensă umbră. Eu - mă pierd în jocul ielelor Tu-mi săruți mâna Ce ți-a mângâiat obrazul. Eu mă zbat... Tu privești răsăritul, Eternul răsărit al marilor iubiri. Atunci, Tu - polul meu opus Apleacă-ți fruntea să te binecuvântez și întoarce-te în țărână. Eu - sunt raza rece a conștiinței tale. RAMURA Sunt ca o frunză La fiecare adiere mă cutremur și mă închin zenitului. Toamna sunt o fată blondă rămasă în urma pașilor tăi
ILUZII PIERDUTE (POEZII) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346514_a_347843]
-
când deplasându-se pentru un control de rutină, într-o comună riverană unui braț al Dunării, inspectorul finaciar pătrunsese în incinta primăriei, fără să găsească pe altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ. - Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
e jenă... Nu pot! - De ce să stricăm momentul? a întrebat el aruncând halatul în spate, la întâmplare. Nu observase că este goală. A început să o maseze cu abilitate pe gât și umeri, apoi, după ce i-a șoptit să se aplece, a coborât sistematic către mijloc. Atunci a văzut-o goală. A zâmbit satisfăcut și a continuat masajul cu o mână. Cu cealaltă a desfăcut cureaua și a tras fermoarul de la pantaloni. I-a dezbrăcat și, cu dexteritate, a scos și
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
când deplasându-se pentru un control de rutină, într-o comună riverană unui braț al Dunării, inspectorul finaciar pătrunsese în incinta primăriei, fără să găsească pe altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ. - Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
când deplasându-se pentru un control de rutină, într-o comună riverană unui braț al Dunării, inspectorul finaciar pătrunsese în incinta primăriei, fără să găsească pe altcineva decât pe secretară.După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ.- Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
Ediția nr. 470 din 14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ai fost iubita mea Te-ai măritat demult, ce mulți trecură anii... Timid și-acum, îți spun, c-ai fost iubita mea. Foșnitoare frunza a părăsit tufanii, Sfioase crengi se-apleacă goale după ea. Ce inocent și liric ardeam în umbra ta... De-atâtea ori părea că mor sau înviez. Un înger trăia-n mine și mă abilita, Să mă simt cu tine, cu cât mă depărtez. Se cască largi prăpăstii
AI FOST IUBITA MEA de STELIAN PLATON în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348333_a_349662]
-
istoria mănăstirii Rohița, care impresionează și emoționează, deopotrivă, până la lacrimi, dacă știi să înțelegi toate acestea. Și, cum legendele, glăsuite ori rostite, dăinuie și vor dăinui în vreme atâta timp cât vor fi oratori, naratori dar și ascultători, tot așa ne-am ,,aplecat”, cu plecăciune, și noi, a asculta frumoasa, trista, tragica, dar adevărata, dacă vreți, poveste, rostită în ceas de seară, de una dintre gazdele noastre. Cu vocea tremurândă și încărcată de emoție, de parcă ar întoarce timpul sau veacul (dar, credeți-mă
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
cât obiectul se va compactă mai puțin, cu atât va fi mai mare vidul (golul) și cu atât mai mare probabilitatea că persoană care folosește acest gol pentru siguranță nu va fi rănită. 1) Oricine care pur și simplu „se apleacă și se acoperă" când clădirile se prăbușesc, este zdrobit și ucis. De fiecare data, fără excepție. Oamenii care se pun sub obiecte, că birouri sau mașini, sunt întotdeauna zdrobiți! 2) Câinii, pisicile și copii mici sunt uneori în mod natural
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
în clădire pentru a filmă și a documenta rezultatele. Filmul, în care am practicat tehnicile mele de supraviețuire sub condiții direct observabile și științifice, relevante pentru prăbușirea de clădiri, au arătat că ar fi fost 0% supraviețuitori pentru metodele cu „aplecat și ascuns". Ar fi fost mai probabil 100% supraviețuire pentru oamenii care ar fi folosit metodă mea, „triunghiul vieții". Acest film a fost văzut de milioane de telespectatori la televiziunea din Turcia și restul Europei și a fost văzut în
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
că se întâmplă și așa, în stupurile dumeavoastră. Luați articolul foarte în serios, că altfel vă așteaptă un dezastru. Cât despre ,,Învățătură firească despre stupărit. Prevenirea și combaterea furtișagului în stupină”, (pag. 32), domnilor care aveți astfel de preocupări nobile, aplecați-vă asupra articolului și luați aminte. Opriți furtișagul până nu e prea târziu. Sincer, mi-ar place să am timp și pentru așa ceva. Timp nu am, că nici curajul nu-mi lipsește! Dacă Ștefan Aurel Drăgan ne propune o scurtă
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]