15,741 matches
-
de la Universitatea bucureșteană (1954- 1961) și conferențiar la Catedra de scenografie a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” (1968-1975). Își întrerupe activitatea pedagogică între 1952 și 1954, când lucrează ca redactor la Institutul de Lingvistică. Spre sfârșitul perioadei dejiste este arestat și o vreme nu i se îngăduie să publice. A fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor și director de studii la Universitatea Cultural-Științifică, a făcut parte din colegiul de redacție al revistelor „Cahiers roumains d’études littéraires” și „Secolul 20
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
1964), șef de secție (1967-1975) la Institutul de Istorie Literară și Folclor (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”) din București. În august 1952, pe când lucra, în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga”, la Bibliografia analitică a periodicelor românești, este arestat în urma unui denunț și anchetat până în noiembrie 1953. „Principala acuzație a fost aceea - scrie P. - că prin articolele publicate în anii 1936-1938 am contribuit la atmosfera care a determinat intrarea României în război, în 1941, deci «crimă de război»”. La
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
fosta sa iubită într-o călătorie în România. Simona, căsătorită cu un inginer, nu își face probleme și i se dăruiește încă o dată. Apoi dispare inexplicabil, în pofida întâlnirii fixate. De fapt, fusese urmărită de Securitate, iar soțul ei, disident, este arestat, cum se întâmplase și cu ea. În toată proza lui P. instantaneele de viață au orizont psihanalitic. SCRIERI: Lișița, pref. Silvian Iosifescu, București, 1965; Fotografii mișcate, București, 1967; Contratimp, București, 1968; Faruri de ceață, București, 1970; Soarta altuia, București, 1970
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
criminalistică și în critică literară (în descendența, mărturisită, a lui Georg Brandes și Hippolyte Taine). Apără, ca avocat, pe comuniști. Scapă de la moarte până în 1944 - va preciza el mai târziu - o mie de inculpați. A fost - tot după precizările sale - arestat de patru ori ca agitator comunist și de șapte ori după ce comuniștii au luat puterea. Aceștia s-au grăbit să îl condamne pe fostul lor apărător la cincisprezece ani de pușcărie. Fiind cumnatul lui Lucrețiu Pătrășcanu (în aprilie 1932 P.
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
fete, limbile germană și română, și la București, ca asistentă a profesorului Simion Mândrescu la Catedra de germanistică a Facultății de Litere și Filosofie. Renunță, datorită obligațiilor familiale, la cariera academică, dedicându-se în schimb traducerilor. În iunie 1958 este arestată și, după anchete îndelungate, condamnată de un tribunal militar clujean; va fi eliberată din detenție abia după cinci ani și jumătate. Motivul arestării: difuzarea unei cuvântări legate de problematica emigranților sași, discurs provenit din Germania. Părăsind țara în 1969, se
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
, Cornelia (22.III.1921, București - 18.IV.2005, București), editor și memorialistă. Este fiica Ecaterinei și a lui Gheorghe Ene Filipescu, membru de frunte al Partidului Social Democrat, arestat la începutul anilor ’50, mort în închisoare. P. este absolventă a Facultății de Litere și Filosofie din București (1948), cu specializarea istoria artei, unde i-a avut profesori pe Basil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Tudor Vianu, Mihai Ralea și unde a
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
Iancu” din Brad (1942-1948). Se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, absolvind-o în 1952. Imediat după terminarea facultății este închis din motive politice, rămânând în detenție până în 1956. Eliberat temporar, în același an este din nou arestat și întemnițat la Jilava, Dej, Gherla, Aiud, până la amnistia din 1964. În anul următor devine student la Facultatea de Limbi Romanice, secția franceză, a Universității din București, pe care o încheie în 1970. Funcționează ca profesor de limba franceză la
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Universitate și străbate o lungă perioadă de privațiuni, optând forțat pentru soluții disperate, dureroase și umilitoare. Mai târziu, în decembrie 1956, devine colaboratorul profesorului său, în calitate de cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București. În martie 1959 este arestat și judecat în procesul cunoscut sub numele „lotul Noica - Pillat”, sub acuzația de „uneltire împotriva ordinii sociale și înaltă trădare de stat”, motivată, între altele, de scrierea romanului Așteptând ceasul de apoi, care circulase în manuscris. Condamnat la douăzeci și cinci de
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase funcții administrative, iar din 1841 face parte din Obșteasca Adunare. În anul 1848 P., care fusese membru și în Comisia pentru eliberarea robilor țigani, este arestat. În 1864 domnitorul Al. I. Cuza îl numește în Consiliul de Stat. În epocă el are și o participare activă la viața culturală a țării. În 1833 era printre cei care înființaseră Societatea Filarmonică, în 1845 făcea parte din Asociația
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta. În 1962, reabilitată după un an petrecut ca muncitoare într-o fabrică de medicamente, intră din nou, la Iași, la Facultatea de Științe Juridice, pe care o va absolvi
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
avocat. Urmează primele trei clase secundare la un liceu particular rus, apoi la Liceul de Stat din Cetatea Albă, absolvit în 1930. Frecventează secția de matematică a Facultății de Științe din Iași, terminată în 1933 fără examen de licență, fiind arestat pentru activitate de propagandă comunistă. Va petrece zece ani (1934-1944) în diferite închisori, printre care și Doftana. După război va urma cursurile Facultății de Filologie și Istorie a Universității din Iași, obținând licența în 1960 printr-o hotărâre a Ministerului
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
teza Istoria artei ca filosofie a istoriei. Teoria criticei (1925). Docent în estetică, va fi conferențiar la Universitatea din București, apoi va intra în diplomație ca secretar de presă și consilier economic la Legația Românei din Haga. În 1949 este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață. Eliberat în 1964, refuză înregimentarea care i se propune și până la sfârșitul vieții îndură nenumărate privațiuni. Debutează în „Noua revistă română” (1915), iar editorial, cu volumul de versuri Denii (1919
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
dar este forțat să-și abandoneze profesia și să se reorienteze către meserii „sănătoase”, precum cea de muncitor la Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice Bicaz (1959-1962) sau de merceolog la Brașov (1962-1965), deoarece tatăl său, fost membru al Partidului Liberal, este arestat și întemnițat pentru delict de opinie. Între 1965 și 1971 este economist la Întreprinderea de Electricitate București, ulterior dedicându-se literaturii. În 1982 devine secretar al secției de proză a Asociației Scriitorilor din București și redactor-șef la „Almanahul literar
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
În 1946 va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie. În 1947 Editura Fundațiilor Regale îi atribuie Premiul Scriitorilor Tineri. Funcționează ca bibliotecar la Institutul Medico-Farmaceutic (1948-1950), fiind apoi cercetător (1950-1952) și secretar al unei școli tehnice (1952-1954). În 1961 e arestat, deținut politic la Jilava, eliberarea survenind în 1964. I se dă funcția de redactor la „Luceafărul” (1965-1967), apoi la „Viața românească” (1968- 1971). Mai bine de un deceniu este extrem de activ în critica literară, scoțând mai multe volume care îi
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
care era sigur că murise. O țigancă ce pretinde a ghici țărăncilor soarta soților aflați în război suferă o adevărată traumă când este întrebată ce e cu propriul bărbat, părăsește satul și după un timp vine vestea că a fost arestată pe front, unde îl căuta. Violată de trei flăcăi, o fată obține din partea autorităților hotărârea ca unul să o ia în căsătorie, ceilalți să-i plătească daune, dar imediat după nuntă ea își lasă bărbatul spre a se însoți cu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
s1, sau va obține -5, (față de -10), dacă PB aplică s2. Printr-un calcul paralel, jucătorul B va prefera întotdeauna s2. Aceasta este de fapt o versiune a unui joc foarte cunoscut, „Dilema prizonierului”. Povestea sună așa: doi indivizi sunt arestați de poliție pentru un delict foarte grav. Ei sunt ținuți în celule separate și fiecare dintre ei are opțiunea de a tăcea (strategia 1), sau de a-și „turna” partenerul (strategia 2). Poliția nu are probe destule ca să-i condamne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și larg răspândită a societăților. În final voi discuta unele soluții posibile și voi evalua plauzibilitatea lor. Primul dintre cele trei jocuri formale este „Dilema prizonierului”. Am prezentat o versiune a acestui joc într-un curs precedent. Avem doi indivizi arestați din cauza unui delict pentru care probele sunt insuficiente. Fiecare poate alege să coopereze cu celălalt și deci să-și țină gura, sau să nu coopereze și să facă dezvăluiri, turnându-l pe celălalt. Dacă ambii cooperează, au amândoi o șansă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tipar alte patru cărți - Pământ de graniță (reportaje), Pridvorul cu duzi (versuri), Degetele moarte (nuvele) și Țara lui Dragobete (roman). Rămas în București după ocuparea Basarabiei de Armata Sovietică, va lucra într-o întreprindere de transporturi auto. În 1951 este arestat și condamnat la patru ani de detenție, confiscarea averii și degradare civică, acuzațiile privind activitatea literară și gazetărească din timpul războiului. După 1955 își câștigă existența ca muncitor necalificat, izbutind într-un târziu să se încadreze la Institutul de Cercetări
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
apoi În intensitate spre sfârșitul anilor ’50 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 92). Chiar la debutul regimului comunist, sociologia românească a fost „băgată la Închisoare” prin mulți dintre reprezentanții săi remarcabili, fiind oficial excomunicată ca „știință burgheză”. Mulți sociologi au fost arestați sau dați afară din sistemul universitar și din cercetare. Publicațiile sociologice au fost sistate. Lucrările elaborate În stil sociologic nu au mai fost publicate. Din 1948 până la sfârșitul anilor ’50 s-au publicat puține lucrări cu teme sociale: În 11
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Moor) și de director de scenă (un recital Shakespeare, în cadrul căruia îl întruchipa pe Hamlet, visul lui de o viață, a rămas în amintirea celor care au asistat la spectacol). Dar, iarăși, destinul lui O. suferă o fractură, tânărul fiind arestat pentru un manuscris lăsat, imprudent, unui prieten. Aruncat în pușcărie, are, după cum reiese din mărturiile tovarășilor de suferință, o conduită impresionantă, el susținând moralul celor din jur prin gesturi ce denotau tărie de caracter - dimensiune remarcabilă a personalității sale. Pus
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Bâzu) Cantacuzino, aviator. Începe cursurile gimnaziale la Școala Centrală de Fete din București, în 1944, și le termină abia în 1965, la secția fără frecvență a Liceului „I. L. Caragiale”. În 1952, pe când era elevă în clasa a X-a, e arestată sub acuzația de complot împotriva statului și până în 1954 trece prin închisorile de la Văcărești, Jilava, Târgșor, Mislea ș.a. După eliberarea din detenție, fără dreptul de a-și continua studiile, e pe rând sudoriță pe șantier (1955-1956), taxatoare la Întreprinderea Regională
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
termină Facultatea de Filologie la București, în 1960. Funcționează ca profesor în satul Homorâciu, județul Prahova. Primele schițe îi apar în „Neuer Weg” (1960). După mărturia târzie a lui Dieter Schlesak, din pricina prozelor sale satirice devine indezirabil pentru regim, este arestat și suferă o condamnare de șapte ani. Marcat de această experiență, se sinucide. Prozator pe deplin stăpân pe procedeele comice, P. izbutește să creeze o foarte personală „saga” umoristică. În Orbit de prea multă dragoste (1972), prima sa carte, personajele
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
voia să scrie o monografie despre filosoful grec) și către Hegel (din care traduce și tipărește o lucrare). Întrucât în 1938 tatăl îi cedase cincizeci de hectare ca să se poată întreține, iar după moartea acestuia îl moștenește, în 1949 este arestat, expropriat și i se stabilește domiciliul obligatoriu în alt județ decât cel în care se afla moșia. Alege Câmpulung, unde se va afla până în toamna lui 1958. Aici meditează și scrie Încercare asupra filosofiei tradiționale (1950), Anti-Goethe (1952) și povestește
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
viitor diacon călugăr într-o mănăstire ortodoxă din Londra, și Dina, în 1944, viitoare stewardesă, care în 1955 se stabilește în Marea Britanie împreună cu mama ei) și se recăsătorește în 1952 cu Mariana Nicolaide, cu care va rămâne până la sfârșitul vieții. Arestat în decembrie 1958 și învinuit, cum va menționa el însuși, pentru „1. ascultare de posturi de radio străine și comentarii dușmănoase; 2. răspândirea lucrărilor mele în manuscris și a cărților primite de la Emil Cioran și Mircea Eliade; 3. preconizarea unei
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
legionare. După o detenție la Aiud (1941- 1942), trece prin experiența frontului și a prizonieratului. Întors acasă, frecventeză cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale (1945-1948), pe care le va încheia abia în 1974 la Institutul de Studii Economice, fiindcă fusese arestat în timpul studenției, ca „dușman al noii orânduiri”, și încarcerat la Jilava, Poarta Albă, Aiud ș.a. Acum, între 1948 și 1953 și din 1958 până în 1964, face cunoștință cu mai toate închisorile comuniste. Eliberat, lucrează ca expert contabil în mai multe
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]