7,924 matches
-
legată de importanța relativă a preceptelor normative internaționale un aspect delicat al politicii mondiale (Risse 2000). În sfârșit, chiar dacă structurile normative și ideaționale nu afectează comportamentul unui actor încadrându-i imaginația sau impunându-i un tribunal lingvistic sau moral, constructiviștii argumentează că ele pot impune constrângeri importante asupra comportamentului acelui actor. Realiștii au argumentat multă vreme că ideile funcționează doar ca justificări, ca moduri de a masca acțiuni motivate în realitate de pura dorință de putere. Constructiviștii subliniază, totuși, că normele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mondiale (Risse 2000). În sfârșit, chiar dacă structurile normative și ideaționale nu afectează comportamentul unui actor încadrându-i imaginația sau impunându-i un tribunal lingvistic sau moral, constructiviștii argumentează că ele pot impune constrângeri importante asupra comportamentului acelui actor. Realiștii au argumentat multă vreme că ideile funcționează doar ca justificări, ca moduri de a masca acțiuni motivate în realitate de pura dorință de putere. Constructiviștii subliniază, totuși, că normele și ideile instituționalizate funcționează ca justificări doar pentru că ele au deja forță morală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interne este ignorat, și viziunea asupra politicii mondiale este constituită doar prin teoretizarea modului în care statele interacționează în domeniul extern, internațional. Scrierile influente ale lui Wendt oferă cel mai bun exemplu de constructivism sistemic. De fapt, s-ar putea argumenta pe bună dreptate că textele lui Wendt reprezintă singurul exemplu veritabil al acestei forme rare de constructivism (Wendt 1992, 1994, 1995, 1999). Ca și alți constructiviști, Wendt crede că identitatea statului îi influențează interesele, și, implicit, acțiunile. El face totuși
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o posibilă diviziune a muncii, constructiviștii explicând modul cum actorii își dobândesc preferințele, iar raționaliștii explorând modul în care pun în practică acele preferințe. Astfel, constructivismul nu este deloc o perspectivă teoretică rivală raționalismului, ci mai degrabă una complementară. "Rezultatul", argumentează Audie Klotz "este o agendă de cercetare reformulată, complementară, care lămurește rolul independent al normelor în determinarea identităților și intereselor actorilor. În combinație cu teorii ale instituțiilor și ale comportamentului bazat pe interes, această abordare ne oferă o înțelegere mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
13; vezi și Harding 1986; Tickner 1992; Zalewski 1993). Preocupările primei generații pentru metateorie își aveau în mod evident limitele lor, dată fiind pretenția normativă feministă de a oferi o alternativă radicală la realism (Runyan și Peterson 1991). Așa cum au argumentat Richard Price și Christian Reus-Smit (1998: 263), "cea de-a treia dezbatere a fost îndreptată spre interior, preocupată în special de subminarea fundamentelor discursurilor dominante în Relațiile Internaționale". În timp ce provocările curentului feminist în Relațiile Internaționale au deschis calea pentru cercetările
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Enloe (1989, 1994, 2000), femeile fac și au făcut întotdeauna parte din relațiile internaționale dacă alegem să le vedem astfel. Mai mult, în parte deoarece viețile femeilor și experiențele lor nu au fost cercetate empiric în contextul politicii mondiale, așa cum argumentează Grant și Newland (1991:5), Relațiile Internaționale au fost "focalizate excesiv pe conflict și anarhie pe un mod de a practica arta guvernării și de a formula stategii axat excesiv pe competiție și frică". Studiile asupra normelor și ideilor care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în evidență rolul femeilor care asigură serviciile pentru activități militare (de menaj, psihologice, medicale și sexuale). Dacă privim militarizarea ca pe un proces social ce constă în roluri atribuite în funcție de gen, care fac posibile actele de violență dintre state, atunci, argumentează ea, asigurarea oficială de servicii sexuale în bazele militare, spre exemplu, poate fi considerată ca un factor central într-o intervenție străină. În lucrarea Sex Among Allies, Katherine Moon (1997) argumentează că alianțele sexuale dintre prostituatele coreene și soldații americani
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care fac posibile actele de violență dintre state, atunci, argumentează ea, asigurarea oficială de servicii sexuale în bazele militare, spre exemplu, poate fi considerată ca un factor central într-o intervenție străină. În lucrarea Sex Among Allies, Katherine Moon (1997) argumentează că alianțele sexuale dintre prostituatele coreene și soldații americani caracterizează și susțin aceeași inegală alianță militară dintre SUA și Coreea de Sud, în era postbelică. Printre altele, în perioada doctrinei Nixon, prostituatele coreene erau un fel de ambasadori personali care indicau disponibilitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Război și se așteaptă să fie condamnat și de noua Curte Penală Internațională (Niarchos 1995; Philapose 1996). Aducerea la lumină prin cercetare empirică a vieții femeilor, precum și a relațiilor dintre sexe, are consecințe materiale și politice importante. De altfel, feminiștii argumentează că de abia atunci când femeile vor fi recunoscute ca actori fundamentali în procesele politice și economice, ele vor avea un rol egal în luarea deciziilor dintr-o societate. Încercând să repare neglijarea femeilor și a relațiilor de gen, studiile feministe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceste necesități. În consecință, marii majorități a oamenilor, relațiilor sociale și instituțiilor care nu pot fi interpretate ca entități raționale coerente li se neagă posibilitatea de a acționa în politica internațională. Dintr-o perspectivă feministă, Grant și Newland (1991: 1) argumentează că teoria Relațiilor Internaționale este "construită covârșitor de către bărbați, care lucrează cu modele mentale ale activității umane văzute din punctul de vedere al [elitei] masculine și înțelese din perspectiva sensibilității [elitei] masculine". Unii feminiști enunță un model alternativ, feminin, al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și nu de structură politică. O a doua obiecție este că, întrucât pledoaria ecologiștilor în favoarea descentralizării implică în mod clar o respingere explicită a sistemului contemporan de state suverane, este subminată pretenția acestora de a avea o relevanță globală. Criticii argumentează că micile comunități descentralizate vor avea prea puține șanse să dezvolte mecanisme eficiente de rezolvare a problemelor ecologice globale. Cel mai clar argument de acest tip este expus de Goodin (1992). Goodin susține (ca și alții) că din moment ce multe probleme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fără a fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale (vezi și Reus-Smit, Capitolul 8, în acest volum), mai ales în privința noțiunii de "culturi ale anarhiei" (Wendt 1999), pentru a argumenta că suveranitatea nu ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se subînțelege din argumentele eco-autoritariste în favoarea guvernământului și din argumentele eco-anarhiste împotriva statului), ci poate implica apariția unor obligații reciproce și a cooperării extensive, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucru. De obicei rămân pasivi așteptând răspunsul la colegi sau la mine. Dacă unii copii confundă unele sunete finale ale verbului cu pronumele și folosește greșit cratima, sunt necesare exerciții prin care aceștia să fie puși în situația de a argumenta de ce e corect să nu se folosească liniuța de unire în exemple ca: scrieți Ătu), mergeți, făcuse, privise. Elevii trebuie să observe că ți și se nu sunt pronume, ci sunete ale verbului. Greșeala de ortografie, dacă nu e un
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de istoriografia literară recentă 6, fac din Arghezi un veritabil analist politic, în anii atât de agitați dinaintea războiului, și un critic vehement al politicii interne și internaționale care, dincolo de preferințele ideologice asumate fără echivoc, a căutat să-și susțină argumentat convingerile. Pe palierul religios, iconoclasmul său vizează, așa cum se știe, tagma preoților corupți, precum și incompatibilitatea dintre forma exterioară viciată și fondul trăirii liturgice, marcând, în diacronia presei românești, prima campanie antisinodală. Când e vorba de "instituționalismul literar", se înverșunează împotriva
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
privilegiată. În pamflet, autorul are libertatea de a imagina ceea ce Marc Angenot numea "distrugerea simbolică a adversarului", pe când în polemică are loc o confruntare a argumentelor, iar atacul ad hominem se autolegitimează. Din perspectiva enunțării, în polemică, locutorul propune și argumentează teza pentru doi interlocutori (unul este lectorul, celălalt este preopinentul) marcați sau nu deictic, în funcție de forma polemicii: scrisoare deschisă, manifest, articol polemic. În pamflet, locutorul se adresează unui singur interlocutor (publicul). Țintei sale (atunci când e vorba de o persoană) i
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1 iulie 1878. Deși marile puteri au respins cererea românească, președintele consiliului de miniștri I. C. Brătianu și M. Kogălniceanu, ministrul de externe, s-au deplasat la Berlin. Ei au fost admiși doar pentru a da citire memoriului adresat congresului. Se argumenta În el justețea drepturilor românești pe baza convenției româno-ruse din aprilie 1877 și participarea armatei române alături de cea rusă, cu care cooperaseră În război, la obținerea victoriei. România Însă, așa cum declarau reprezentanții marilor puteri a fost doar auzită și nu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și numărând între 50 și 100 de locuințe, și așezări foarte mari, cu suprafețe de peste cinci de ha și peste 100 de locuințe (MONAH, CUCOȘ 1985, 43). Trebuie să remarcăm faptul că, deși autorii avansează o tipologie coerentă și bine argumentată din punct de vedere metodologic, implementarea acesteia la nivelul unui discurs istoric conclusiv este aproape inexistentă. Modul de distribuție a așezărilor cucuteniene este astfel explicat prin necesitatea existenței unor factori generali indispensabili unei locuiri umane: prezența unei surse de apă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
modă, cu un subiect, cu un scandal, cu un genocid față de prezentul nostru televizual care aleargă întotdeauna mai repede ca noi. Vrând să-l prinzi din urmă poți căpăta amețeli. Nimic nu se desfășoară sub ochii noștri uluiți, nu se argumentează, nu respiră. Clip și cut, crash și flash. Gâfâială, epuizarea timpului publicitar. Dacă ia cineva cuvântul într-un talk-show sau într-o dezbatere, i se taie imediat, pentru o intervenție mai urgentă, o informație de ultim minut, o voce mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și o groază de neant. Cărturarii medievali au etichetat neantul ca rău - iar răul ca neant. Satana era un nimic, la propriu. Boethius argumenta după cum urmează: Dumnezeu este atotputernic. Nu există nimic pe care Dumnezeu să nu îl poată înfăptui. Dar Dumnezeu, bunătatea absolută, nu poate face rău. Astfel, răul înseamnă nimic. Iar acest raționament avea foarte multă logică pentru mintea medievală. Însă, furișându
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
funcționării serviciilor de îngrijire etc. Treptat, medicii germani au considerat sociologia medicală un real și util sprijin al meseriei lor. Sindicatele lucrătorilor din domeniul medical au apelat la cercetări asupra cauzelor bolilor, asupra factorilor și actorilor implicați (pentru a-și argumenta și desfășura cu succes acțiunile specifice). Sociologii domeniului au colaborat cu partidele politice (care se interesau și de medicina profană, și de cea alternativă, urmăreau publicațiile periodice în domeniu 328, manifestările științifice etc.). Câmpul cercetărilor sociologilor germani ai sănătății ajunge
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ideologiei. Înțeleasă, în termenii lui Paul Ricoeur, ca figură reproductivă a imaginarului social, ideologia deține premisele necesare "pozitivării" sale, iar acestea pot fi descoperite, din punctul meu de vedere, prin raportarea sa critică la utopie. O asemenea raportare presupune, așa cum argumentez în cea de-a doua parte a acestui capitol, analiza modului în care este realizată, în discursul filosofic și în cel al teoriei socio-politice, construcția ideologică a spațiului social, atât prin opțiunea pentru proiecțiile de tip individualist, cât și prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
externă"98. Atribuind epistemologiei statutul unei speculații orientate către relația dintre obiect și subiect, Mannheim susține că avem de-a face, în realitate, cu dorința epistemologiei de a funcționa ca un arbitru între diferitele pretenții de cunoaștere 99. Fără a argumenta suficient, încât să ofere o imagine asupra contradicțiilor interne ale unei epistemologii ale cărei pretenții de cunoaștere se află în contrast, Mannheim elaborează teza ce ține de latura culturală a criticii sale potrivit căreia nu atât incoerența acesteia a determinat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pretenția că intelectualii sau, în cuvintele sale, "intelighenția social detașată" are acces la "întregul" adevăr nu este decât tot o afirmație ideologic-partizană: Dar cine ar trebui să aibă cunoașterea acestui adevăr "întreg"? Aici Mannheim îl urmează din nou pe Lukács, argumentând că istoria a produs un grup ale cărui circumstanțe sociale sunt de așa natură încât îi permit un acces privilegiat la adevăr. Pentru Lukács, numai "proletariatul" are potențialitatea de a scăpa de ideologie și de a cunoaște "întregul" adevăr, întrucât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un grup ale cărui circumstanțe sociale sunt de așa natură încât îi permit un acces privilegiat la adevăr. Pentru Lukács, numai "proletariatul" are potențialitatea de a scăpa de ideologie și de a cunoaște "întregul" adevăr, întrucât este "ultima clasă". Mannheim argumentează că numai "intelighenția social detașată" poate evita ideologia și cunoaște astfel "întregul" adevăr pentru că este "relativ fără de clasă". Din nou, ca și în cazul lui Lukács, a cărui operă este prezumabil non-ideologică întrucât el reprezintă conștiința proletariatului, este evident că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
intelighenția social detașată" poate evita ideologia și cunoaște astfel "întregul" adevăr pentru că este "relativ fără de clasă". Din nou, ca și în cazul lui Lukács, a cărui operă este prezumabil non-ideologică întrucât el reprezintă conștiința proletariatului, este evident că Mannheim va argumenta că propria sa operă este non-ideologică, întrucât el este o parte a intelighenției"115. Într-adevăr, ideea că intelectualii, jucând rolul de "investigatori sociali", ar deține o poziție privilegiată care să le permită o cunoaștere a realității liberă de orice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]