13,008 matches
-
conțină și să-l conserve? Culoarea lui îmi recheamă pre a țărânei fărmată în cuburi mice și poligoni în cele două sarcofage pe cari le-am deschis acum un an, unul la Celei și altul la Rașca"86. Dincolo de rapoartele arheologice, în cazul Bolliac se poate reface și o mitologie personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în cazul Bolliac se poate reface și o mitologie personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum "Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și pe dans, care e figura recurentă a acestei relatări - sugerează în același timp gratuitatea acestei gesticulații (ondulația și grația sunt semnele unui estetic pur, lipsit de finalitate) și consumul său rapid și caracterul său provizoriu. Așa cum în notele sale arheologice scriitorul nu e interesat de descrierea corpului, nici aici nu vorbește despre obiecte sau persoane, ci doar despre maniera lor, adică despre ceea ce constituie unicitatea lor într-un moment pasager. Nicio identitate determinată și stabilă, niciun reper fix al ființei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
timp, "camee antice grecești pe care timpul le-a insultat"108. Fără îndoială, registrul vegetal e mult mai adecvat pentru reprezentarea acestei "afecțiuni" decât registrul mineral. E vorba de aceeași tendință pe care am putut să o constatăm în relatările arheologice ale lui Bolliac, de a convoca două figuri paralele, unele care evocă duritatea materiei care înfruntă secolele, cealaltă care ilustrează conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să experimenteze o formă pură a relației estetice desprinse de orice contingență. Investiția în puritate, în detașarea de interese și de contexte, face din reprezentările formei un vehicul al gratuității estetice. În acest sens, trebuie observat faptul că un imaginar arheologic paralel celui dezvoltat în cultura română avea să infuzeze parnasianismul în Franța: figura mozaicului, cea care îl ajuta pe Bolintineanu să își transcrie experiența estetică, îi folosea și lui Teophile Gautier 126. Întrebarea pe care nu pot să nu mi-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românească veche, I, 1508-1716, Socec, București, 1903. Bianu, Ion, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, III, 1809-1830, Socec, București, 1912-1936. Bolintineanu, Dimitrie, Opere, I, Poezii; X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1981; 1988. Bolliac, Cezar, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005. Bolliac, Cezar, Scrieri, I-II, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1983. Budai-Deleanu, I., Țiganiada, ediție îngrijită de Florea Fugariu, Minerva, București, 1981. Cornea, Paul, Mihai Zamfir, Gândirea românească în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
București, 1965. Odobescu, Alexandru, Opere, II, Scrieri din anii 1861-1870, ediție îngrijită de Marta Anineanu, Editura Academiei, București, 1967. Odobescu, Alexandru, Opere, IV, Tesaurul de la Pietroasa, ediție îngrijită de Mircea Babeș, Editura Academiei, București, 1976. Odobescu, Alexandru, Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei, București, 1989. Odobescu, Alexandru, Istoria archeologiei, Socec, București, 1877. Odobescu, Alexandru, Note de călătorie, ediție îngrijiă de Corneliu Popescu, Editura Sport-Turism, București, 1981. Papiu-Ilarian, A., Tesauru de monumente istorice pentru România
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Limes, Cluj-Napoca, 2013, p. 186. 130 Pentru o prezentare succintă a câtorva momente de reactualizare a temelor generaționale în cultura română, Gheorghe Perian, " Ideea de generație în teoria literară românească", în Petersen, Generațiile literare, pp. 5-66. 1 Cezar Bolliac, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005, p. 83: "Piatra de care este vorba o avea un bulgar drept treaptă pe care se urca în pat". 2 V. Voiculescu, Capul de zimbru, ediție îngrijită de Victor Iova, Minerva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului Romanați" (1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde se redau mai multe mărturii directe obținute de la "dascălii de sate" în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului Romanați" (1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde se redau mai multe mărturii directe obținute de la "dascălii de sate" în intenția de a "contopi în prezenta schiță elementele arheologice ce ne procură schițele cărturarilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde se redau mai multe mărturii directe obținute de la "dascălii de sate" în intenția de a "contopi în prezenta schiță elementele arheologice ce ne procură schițele cărturarilor, cu rusticile răspunsuri ale învățătorilor sătești de prin comunele romănțene". Aici vorbește și despre valoarea observațiilor unui inginer de hotar "care având ocaziunea de a cutreiera în toate sensurile cu lanțul și cu țărușele moșiele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
observațiilor unui inginer de hotar "care având ocaziunea de a cutreiera în toate sensurile cu lanțul și cu țărușele moșiele mănăstireși și boierești, a însemnat în condicuțele sale orice monumente antice..." (p. 102). Și tot aici evocă insistent figura hărții arheologice: "trebuie să constat că în fața ochilor mi se prezentă o adevărată hartă archeologică cu totul specială a județului Romanați" (p. 105) cu detalieri de direcții, de înaintări și de parcursuri posibile în teritoriu: "de aici în sus merge spre Recica
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Maurice de Gandillac, în Œuvres III, Gallimard, Paris, 2000, pp. 269-316 (ediție românească: Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). 82 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 256. 83 Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", p. 287. 84 Ibidem, p. 288. 85 Ibidem. 86 Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței", p. 331. 87 Cezar Bolliac, "Cocheta bătrână la oglindă" (1843), în Scrieri, I, pp. 189-192. 88 Cezar Bolliac, "Mai întâi" (1846), în Scrieri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900, p. 13. 123 Radu Năsturel [Aron Densușianu], "Înșirate margarite", Familia, VI (1870), nr. 1, p. 8. 124 Rancière, Aisthesis, p. 37. 125 Ibidem, p. 39. 126 Despre circulația imaginarului arheologic în mediile parnasiene v. Martine Lavaud, ""La Plume et la Pierre": l'écrivain et le modèle archéologique au XIXe siècle (roman/critique littéraire)", Anabases, 2006, nr. 3, pp. 235-237. 127 Cezar Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 134-135
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Vasluiului", semn al importanței ce o avea așezarea, încă de pe atunci. Moldova, împărțită între cei doi frați, face ca Vasluiul să ajungă capitală a „Țării de Jos", iar noua curte domnească de la Vaslui capătă proporții, lucru dovedit astăzi de săpăturile arheologice. Ceramica și chirpicii folosiți, ornamentația locuințelor, culorile folosite, mărimea încăperilor, spun totul despre civilizația acelor ani. Curtea domnească de pe întreg botul dealului ce domina orașul, modul cum era asigurată apărarea ei, relațiile comerciale stabilite în acea vreme cu vecinii dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bunicii, a fraților și a surorilor mai mari, n-a fost locuit de înaintații noștri, că n-am avea baștină, că alte semeții ne-au populat localitățile, iar strămoșii noștri au fost „plantați" mai apoi, prin „transhumanță", cioburile istorice, descoperirile arheologice ne ajută să clarificăm că, încă cu multe mii de ani înainte de timpul de când anii se numără după „zodia" nouă, noi am fost aici, că însăși începuturile civilizației europene s-au născut aici, între Dunăre și Carpați, că civilizația noastră
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de când anii se numără după „zodia" nouă, noi am fost aici, că însăși începuturile civilizației europene s-au născut aici, între Dunăre și Carpați, că civilizația noastră este dacă nu mai veche decât cea a egiptenilor și sumerienilor (vezi descoperirile arheologice de la IsaiiaBohotin-Fălciu), este măcar concomitentă. Așadar, motiv de a îndrăzni există, de a ne hrăni fie și cu ipoteze, până ce marii cercetători ni le vor confirma prin noi descifrări. Detectorii istoriei poporului nostru lucrează, iar în județul Vaslui mai peste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este măcar concomitentă. Așadar, motiv de a îndrăzni există, de a ne hrăni fie și cu ipoteze, până ce marii cercetători ni le vor confirma prin noi descifrări. Detectorii istoriei poporului nostru lucrează, iar în județul Vaslui mai peste tot șantierele arheologice și cercetătorii lor fac muncă științifică alături de alți împătimiți care răsfoiesc în biblioteci diferite hrisoave, semne ale evoluției civilizației. Iată, recent, (Editura Sfera, Bârlad, 2009) a apărut cartea „Antichitățile Elanului", vol.II, de Marin Rotaru, cu un „Cuvânt înainte" al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Buzdugan și Marin Rotaru, edidat de Inspectoratul pentru Cultură a județului Vaslui. Ultimul volum se vrea a fi un omagiu adus meritului autorului - prof. Ghenuță Coman, alt cercetător de mare și actuală valoare. Sunt cuprinse, cu o ilistrare bogată, date arheologice din paleolitic și până în secolul al XVIII-lea, ca urmare a unor sondaje făcute în zonele Pogonești - Stănilești - Igești - Blăgești, Mălușteni, Fruntișeni, Igești-Scăndureni, Stoicani-Aldeni, Rai-Gura Hulubei, Murgeni, Poșta Elan- Vutcani, Horincea-Elan-Prut, Găgești, Șuletea, Chircești, Bârzălești, Gura Bustei, Fedești-Lătești- Bogdănești, Valea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vieții - la naștere sau la moarte - , în cine credeau, cu cine se întovărășeau, dacă aveau sau nu timp liber și cum și-l întrebuințau. Au fost oamenii aceea niște sălbatici, cum mai cred unii? Nici de cum, ne răspund specialiștii. Cercetările arheologice, întovărășite de cele ce ne spun „hârtiile", fac dovada că populația din „Ttel", ca și cea aciuată pe văi și dealuri, în marginea ori în adâncul pădurilor, funcție de împrejurări (codrul frate cu românul), omul preistoric deci a avut și el
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va publica studii arheologice și va descrie călătoriile sale prin țară. Iosif Frollo va trata probleme filozofico-teologice, iar Hildebrand Frollo chestiuni literare. Cronica politică internă o va scrie M. Theodorian Carada, iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a facilita evacuarea unor asemenea resturi..." 263 Ibid, p. 85. 264 "Femeile japoneze nu sunt oare cea mai zâmbitoare specie din toată speța feminină? Poate pentru a păstra un fel de mască?" 265 Palatul Bardo din Tunis, transformat în muzeu arheologic. 266 Quatrième Belvédère, p. 87, "Perseverența femeii este capabilă să schimbe toate torturile infernului într-un trandafir unic", (Mishima). 267 Troisième Belvédère p. 224. 268 Marguerite Yourcenar, Mishima ou La vision du vide, Gallimard, 1980, p. 26. 269 La Mandiargues
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din gruparea Statul Islamic au executat 150 de civili în vestul Irakului, unde au avut loc confruntări pentru controlul asupra orașului Al-Baghdadi; aceeași grupare islamistă la 7 martie a atacat orașele irakiene Hâtra și Nimrud distrugând o parte din vestigiile arheologice; la 17 martie, Partidul Likud din care face parte premierul israelian, Benjamin Netanyahu a câștigat alegerile parlamentare israeliene, Uniunea Sionista a laburiștilor de centru-stânga a fost înfrânta; la 2 aprilie, 148 de persoane au fost ucise și alte 104 rănite
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]