40,921 matches
-
sau „cort”, indică mai degrabă un acoperiș din ramuri făcut cu scopul de a apăra de soare în timpul zile sau de roua nopții, nu de ploaie. Poate servi și ca ascunziș camuflat pentru oameni și animale. Utilizarea cuvântului are o atestare milenară, dar cu timpul a devenit un termen din ce în ce mai tehnic indicând această sărbătoare. a) Sărbătoarea „colibelor” este numită și ea „sărbătoare pentru Yhwh”; de asemenea se observă tendința de a fi menționată doar heḥag, „sărbătoarea” (prin excelență) (cf. Jud 21
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
zile ale Anului Nou de toamnă (în uz și astăzi în sinagogă), de origine cananeeană, considerat drept cel oficial, calculat după fazele lunii și ciclul agricol. Unii comentatori au observat, pe bună dreptate, că e cel puțin bizar că, în ciuda atestării în tradiția iudaică, confirmată de popoarele limitrofe, în Biblia ebraică lipsește orice aluzie la faptul că prima zi a lunii a șaptea ar fi fost ziua de Anul Nou; dimpotrivă, conform Ex 23 și 34, această zi n-ar cădea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de viața seculară; traducerea greacă a LXX și-a găsit un termen tehnic, ceea ce în Vulgata se constată doar parțial. 15.2. Originea anului sabatic Dat fiind caracterul în primul rând agricol al acestei practici, cel puțin luând în considerare atestarea sa în afara Deuteronomului (aspectul agricol lipsește din conceptul sâmbetei săptămânale unde e cerută doar încetarea muncii și dedicarea întregii zile Domnului), ne întrebăm dacă nu cumva ar trebui să căutăm originea sa în contextul agriculturii din care a fost transferată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
9.c); și Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Unii comentatori chiar au avansat teza că Jubileul a fost propus, probabil în formă pur teoretică, cu scopul de a substitui practica anului sabatic căzut în desuetudine și era dificil de restabilit; acestei ipoteze i se opune caracterul tardiv al atestării instituției anului jubiliar (nu înainte de epoca elenistă). b) Talmudul (bArăkîn, 32b) propune teoria că Jubileul a fost celebrat înainte de exil, dar că apoi a ieșit din uz, dar și această explicație se lovește din nou de caracterul recent și, în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
epoca elenistă). b) Talmudul (bArăkîn, 32b) propune teoria că Jubileul a fost celebrat înainte de exil, dar că apoi a ieșit din uz, dar și această explicație se lovește din nou de caracterul recent și, în orice caz, pur teoretic al atestării sale. În linii mari, deși sunt cunoscute unele cazuri de iertare a datoriilor la alte popoare, chiar dacă în mod sporadic, se poate afirma că aplicarea sa concretă într-o societate iese din discuție. c) La unele grupuri neortodoxe (Qumran și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vie. Această îndeletnicire a fost încurajată și de biserică, care vedea în comerțul cu vin o afacere profitabilă. însuși sfântul Rémi ÎGrégoire de Toursă a consemnat în testamentul său că posedase vinuri la începutul secolului al IV- lea. O altă atestare s-a dovedit a fi un basorelief, descoperit deasupra Porții lui Marte din orașul Reims. încă în Evul Mediu, vinurile de Champagne - așa cum erau ele numite - erau mai apreciate decât cele de la porțile Ardenilor, de exemplu. Meșteșugul țesutului s-a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
motănașului ? Problema e că nu-i motănaș ci câine ! Aha. Mi s-a părut că nu miaună corect dar am crezut că naud bine din cauza ochelarilor. Are jigodie ? Nu. Jigodia nu are jigodie ci are nevoie de un certificat de atestare a rasei. Mda. Vreți să participați la un concurs ? Nu. îl exportați ? Nu. Nu ? Da. Aha. De asta vă trebuie. E simplu. Îi facem trei poze pentru Internet plus o radiografie craniană necesară determinării ascendeților. în ce privește descendenții ar trebui să
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Mediu, organizați în mici stătulețe Îprovinciiă, conduse de prinți, conți, viconți, duci, au început să construiască fortificații suplimentare, sporind astfel buna apărare împotriva eventualilor Îsau virtualiloră năvălitori. Așa s-au petrecut lucrurile și în cazul Castelului Mierlelor, a cărui primă atestare documentară vine de prin secolul al XIII-lea. Locul, semănând cu o cetate naturală, cum am mai spus, era propriu unor asemenea construcții, din mai multe motive. în primul rând, un baraj natural era format din albia pârâiașului Maronne, care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
și subsemnatul, cari s-au constituit în comisie în ziua de 15 april și au procedat la cercetarea titlurilor candidaților, precum se vede din procesul-verbal N-o 1 (fila 2) al dosarului alăturat. Trei din acești candidați fiind normaliști cu atestare îndeajuns de bune, comisia a hotărât a-i recomanda d-voastre direct și fără concurs pentru ocuparea posturilor cerute de ei înșii, prin suplicele cuprinse în dosariul alăturat; și anume: pe d. Gheorghe Bantăș, pentru cotuna Șipotele, comuna Șipotele, plasa
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cartierul Tatărași își avea sediul rezidențial o mare familie de latifundiari care vor da numele actualei Piețe Chirilă. Potrivit documentelor furnizate de familia Chirilă, vechimea locuirii acesteia în Tătărași ar putea fi plasată în secolul al XVIII-lea, cu o atestare certă într-un document inedit din 23.12.1899 (care evocă realizarea unor acte de proprietate de către N.I. Chirilă, G.I. Chirilă și C.I. Chirilă) și într-un document adițional - un arbore genealogic - în care se specifică existența a trei generații
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
preferențială, deoarece, o corectă reconstrucție istorică nu se poate reduce la „repovestirea” conținutului izvoarelor. Alegerea metodologică constă, deci, în privilegierea izvoarelor așa-numite „primare”, adică a mărturiilor care sunt contemporane fenomenelor descrise sau care - chiar dacă nu sunt contemporane - sunt o atestare directă a lor. Descoperirile arheologice de monumente sau figurine, ca și documentele epigrafice ce datează din timpul regatelor lui Israel și Iuda, aparțin cu siguranță acestei categorii. Izvoarele așa-numite „secundare” sunt acelea care dau mărturie doar în mod indirect
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
zonele colinare interne ale Palestinei ar fi rezultatul unei dezvoltări locale, fără aportul unui popor străin. Chiar și faimoasa stelă a faraonului Mernefta, compusă înaintea acestor tulburări (circa 1207 î.C.), în care, în partea finală, găsim cea mai veche atestare a numelui Israel, confirmă că, în acel timp, entitatea etnică (sau geografică) Israel exista deja în Palestina și nu s-a instalat acolo după această dată. Supoziția că strămoșii poporului evreu (adică așa-numiții „proto-israeliți”) ar fi dintotdeauna locuitorii Palestinei
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de celebrarea cultului sacrificial în templul lui Yaho (Yhw) în comunitatea iudaică din Elefantina până la sfârșitul secolului al V-lea î.C., când acest templu a fost distrus de egipteni (Dion, 2002; Contini, 2009, pp. 179-183). Discuția cu privire la o altă atestare ulterioară a unui „templu al lui Yaho” în epoca persană care apare într-un ostraca aramaic din regiunea Maqqedah (Lemaire, 2004), preferăm să o amânăm pentru că această descoperire nu provine de la săpături arheologice obișnuite, ci din comerțul cu anticariat. Mobilier
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
biblice inserate într-un context arheologic mai precis. Cât privește textele biblice, tendința actuală de a data redactarea finală a Pentateuhului în epoca postexilică face dificilă susținerea tezei aniconismului originar în epoca nomadă, părând mai plauzibil ca el să fie atestarea unei inovații religioase dezvoltate după căderea monarhiei și a templului când nu mai era posibilă celebrarea prezenței lui Dumnezeu în templu după modul obișnuit al monarhiilor din Orientul Apropiat. Un puternic impuls împotriva reprezentărilor divinității se poate să fi fost
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ca preotul să facă alte sacrificii (Lev 15,15). Acest tip de sacrificiu se regăsește în teologia purității, predominantă în epoca postexilică, așa că putem deduce că și sacrificiul „ispășitor” a dobândit o importanță deosebită în epoca preexilică. În ciuda faptului că atestarea rădăcinii *ḥț’ în alte limbi semitice antice susține sensurile de „a comite greșeli”, „a păcătui”, „a încălca”, ele nu au niciodată accepțiunea tehnică cultuală de „sacrificiu de ispășire” (Cardellini, 2001, p. 88), confirmând astfel dubiile cu privire la existența unei astfel de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
virtuoși din acea gintă. Menandru într-un loc raportat de Strabon spune că: «Toți Tracii și mai ales Geții, noi toți (căci dintr-înșii mă mândresc că mă trag și eu) ne abținem de la căsătorii», în care iarăși se vede atestarea unui scriitor contemporan că Geții ar face parte din marele popor al Tracilor. Tucidid numește de asemenea Traci pe Dacii din muntele Rodop, și mai lămurit decât toți vorbește Strabon care, după ce spune că Dacii ar avea o limbă comună
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a înțelege exact întâietatea acestor imnuri în interiorul tradițiilor indo-iraniene, e suficient un scurt excurs cronologic: în 1200 î.Hr., Zarathustra primește revelația și sunt compuse Cânturile divine G³tha, Yasna Haptanghaiti și altă literatură avestică: din secolul al XIII-lea avem primele atestări ale lui Moise, profetul și legiuitorul evreilor; 1100-500: Rig Veda este așternută în scris; 563-483: primele atestări ale lui Buddha, fondatorul budismului; 551-479: apariția doctrinei lui Confucius, fondatorul confucianismului; 549-330: existența primului imperiu ahemenid, a cărui religie oficială este zoroastrismul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
î.Hr., Zarathustra primește revelația și sunt compuse Cânturile divine G³tha, Yasna Haptanghaiti și altă literatură avestică: din secolul al XIII-lea avem primele atestări ale lui Moise, profetul și legiuitorul evreilor; 1100-500: Rig Veda este așternută în scris; 563-483: primele atestări ale lui Buddha, fondatorul budismului; 551-479: apariția doctrinei lui Confucius, fondatorul confucianismului; 549-330: existența primului imperiu ahemenid, a cărui religie oficială este zoroastrismul. Arda Viraf, o scriere compusă la mijlocul secolului al III-lea î.Hr., menționează că cele 17 G'tha
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
tatăl său de la regele Ungariei. Legenda istorică păstrează imaginea unui domnitor sever, dar drept. A dat pedepse severe pentru încălcarea legii, a limitat drepturile negustorilor brașoveni, care au creat legenda unui Țepeș însetat de cruzime. Din timpul domniei lui datează atestarea documentară a orașului București (2 septembrie 1459) și construirea curții domnești. Din luptele sale contra turcilor, a rămas celebru atacul de noapte din tabăra turcească de la Târgoviște și atacul cetăților de la Dunăre. Răzvrătirea boierilor, nemulțumiți de regulile aspre impuse de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
trupului celuilalt, și în această judecată este urmat de majoritatea scriitorilor din Biserica primară. Dacă este vorba, de cele mai multe ori, de legătura care unește soția de soț, mai mult decât pe cea a soțului de soție, cu toate acestea găsim atestarea acestei a doua legături - de exemplu în Omilia a V-a a lui Ioan Gură de Aur atunci când vorbește despre 1 Tesaloniceni, în cadrul căreia este prezentată cu vigoare. Pe de altă parte, dacă un soț putea să aibă două soții
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
mijloc cu câte o cruce; 12) prezența la Tomis (municipiul Constanța): a) a unui fragment epigrafic grecesc ce amintește de prezența unui «martir și episcop»; inscripția (secolul VI) fiind incompletă, nu a putut fi identificat nici personajul. Textul contribuie la atestarea prezenței episcopatului la Tomis; b) a unor invocații paleocreștine prezente pe inscripțiile funerare grecești, care ne vorbesc despre: 1. funcțiile deținute în cadrul Bisericii universale (pe o arhitravă a unei bazilici tomitane): Heraclide, citeț al Sfintei Biserici universale; Paul sirianul, hipodiacon
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întreținerea relațiilor publice inteligente din partea fiecărei companii pentru a respecta dezideratul satisfacerii cerințelor consumatorilor. Strategia stabilește noi practici legate de mediu în mai multe regiuni importante, inclusiv diminuarea și reducerea emisiilor de carbon, care au pus în pericol protejarea pădurilor, atestarea independentă a silviculturii sustenabile și drepturile asupra terenului și la consultație ale comunităților native de pretutindeni. Este prima strategie de acest gen din sectorul financiar, concepută pentru a crea un titlu de recunoaștere specială, „Regiuni protejate”, un pas important făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Boala veacului”, a veacului în agonie, bîntuia crîncen. Oamenii căscau pe străzi și mergeau parcă tîrîndu-se. La „grădină”, se plimbau aiuriți, printre copaci de cărbune, și ascultau marșurile funebre ale fanfarei din chioșcuri (I.M. Rașcu, Sfîrșit de veac). Probabil prima atestare documentară a termenului de „avangardă” în critica românească este de găsit într-un schimb de scrisori din primăvara anului 1894 între Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu (citat de Geo Șerban în „Préludes à l’avant-garde chez les Roumains“, Euresis. (Cahiers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
copt, cu cerdacul străjuit de coloane înflorite și curtea năpădită de buruieni, urma un istoric, scris cu „Times“, la un rând: Imobilul din Calea Victoriei, 144 a fost construit cu aproximație la începutul secolului al XVI-lea, de când datează prima lui atestare, într-o plângere juridică, pe care Arhivele Statului încă o mai păstrează, făcută de Nălbica, nepoata spătarului Gongea, împotriva lui Dandu Bărbuceanu... Numele Nălbicăi i-a străbătut fulgerător creierul. Și-a adus aminte cum o dusese la mănăstire ca să împlinească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]