4,193 matches
-
Horațiu spunea că urmele Înspăimîntă (vestigia terrent). În deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, cînd tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. Despre rezistența anticomunistă s-a putut vorbi În România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a putut vorbi În România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au concentrat În special pe memorialistică și pe publicarea unor documente de arhivă. Cartea Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, intenționează să abordeze fenomenul rezistenței dintr-o perspectiva nouă pentru istoriografia românească, și anume din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atît firul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (În special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se constitui, mai Întîi, Într-un obiect de cercetare care să răspundă la o Întrebare simplă: cum a fost posibil ca Într-o comună de munte, Ministerul de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la o Întrebare simplă: cum a fost posibil ca Într-o comună de munte, Ministerul de Interne să trimită În perioada 1949-1958 cel mai mare număr de securiști pe cap de locuitor” (p. 12). Este o Întrebare la care cartea Aurorei Liiceanu Își propune să răspundă. Lucrarea este structurată În trei capitole care abordează fenomenul rezistenței și consecințele acestuia pornind de la un caz particular, Nucșoara (În primele două capitole), pentru ca În ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe reconstituirea raporturilor dintre membrii acestui grup și a relațiilor acestora cu lumea satului În perioada 1949-1958 (primul an corespunde momentului constituirii grupului, iar cel de-al doilea, momentului arestării ultimilor supraviețuitori). Așa cum Își arăta intenția Încă din primul capitol, Aurora Liiceanu dorește să „găsească” prin această carte „indivizii” (p. 24). Urmăriți În condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
indivizii” (p. 24). Urmăriți În condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sînt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături În munți, precum și ale celor care i-au Întîlnit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
familii respectate și iubite În localitatea din munți. Astfel, În raporturile cu ceilalți membri ai grupului prevalează fie prestigiul militar al lui Arsenescu, fie autoritatea morală a lui Toma Arnăuțoiu. Maria Plop este o prezență inedită printre personajele evocate de Aurora Liiceanu. Experiența (poate povestea) ei este aceea a unei femei care, În condițiile dificile ale muntelui, trăiește experiența maternității. Ion Chirca și Ion Marinescu sînt personalități extreme, aflate În imposibilitatea de a coabita cu ceilalți membri ai grupului. Ambii au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
imposibilitatea de a coabita cu ceilalți membri ai grupului. Ambii au un sfîrșit violent, fiind Împușcați de „ai lor”, În Încercarea acestora de a stabili un relativ echilibru. Util de analizat pentru Înțelegerea fenomenului rezistenței anticomuniste, așa cum și-a propus Aurora Liiceanu, este și relația dintre membrii grupării de rezistență din munți cu lumea satului nucșorean. Aceasta este analizată În ultimul subcapitol: „Lumea satului”. Autoarea apreciază că această legătură a fost determinantă În supraviețuirea grupului. Acea solidaritate s-a bazat, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a bazat, În special, pe relațiile de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la Întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi Întîmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este deosebit de dinamică. Prezența citatelor extrase din interviurile de istorie orală (realizate de un grup de studenți și cercetători aflați sub conducerea Alinei Mungiu-Pippidi, În cadrul unui proiect de cercetare al Institutului Român de Istorie Recentă) oferă autenticitate și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atît o Înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cît și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, În general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
appréciable: 30.000 individus environ, au total, pour certaines des dernieres années (1922), mais 10 à 11.000 seulement en 1924” (Ibidem). Dr. N. Lupu, op.cit., p. 159. Ibidem, p. 315. Vezi articolul „Ramas bun”, America, 18 noiembrie 1922, și Aurora, București, 7 decembrie 1922. Radu Toma, op.cit., p. 83. Ibidem, p. 81. Ibidem, pp. 81-82. Aureliu Ion Popescu, op.cit., p. 625. Radu Toma, „Contributions...”, loc.cit., p. 33. Idem, Înapoi În viitor, ed.cit., p. 102. Ibidem, p. 84. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
12 │sportivă Limita N - subsectorul 16 │recreere Limita N - subsectorul 19 │recreere Limita N - subsectorul 20 │comunală Limita S - 300 m de la limita de N Categoria I - Lățimea fâșiei de plajă: cuprinsă da Categoria │1. Năvodari, de la tabăra, da Cap Aurora 12. Cordon Venus-Saturn da Anexa 4 Tarif pentru plajă categoria a II-a cu funcție sportivă │ 1,39 Tarif pentru plajă categoria a II-a unde pot fi amplasate baze de │ │ │agrement nautic (fără motor) - 100 mp │ 64,82 Tarif
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212072_a_213401]
-
12 │sportivă Limita N - subsectorul 16 │recreere Limita N - subsectorul 19 │recreere Limita N - subsectorul 20 │comunală Limita S - 300 m de la limita de N Categoria I - Lățimea fâșiei de plajă: cuprinsă da Categoria │1. Năvodari, de la tabăra, da Cap Aurora 12. Cordon Venus-Saturn da Anexa 4 Tarif pentru plajă categoria a II-a cu funcție sportivă │ 1,39 Tarif pentru plajă categoria a II-a unde pot fi amplasate baze de │ │ │agrement nautic (fără motor) - 100 mp │ 64,82 Tarif
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212073_a_213402]
-
3. Bușteni - județul Prahova 4. Buziaș - județul Timiș 5. Băile Govora - județul Vâlcea 6. Băile Felix - județul Bihor 7. Băile Herculane - județul Caraș-Severin 8. Băile Olănești - județul Vâlcea 9. Băile Tușnad - județul Harghita 10. Câmpulung Moldovenesc - județul Suceava 11. Cap Aurora - județul Constanța 12. Călimănești-Căciulata - județul Vâlcea 13. Costinești - județul Constanța 14. Covasna - județul Covasna 15. Eforie Nord - județul Constanța 16. Eforie Sud - județul Constanța 17. Geoagiu-Băi - județul Hunedoara 18. Gura Humorului - județul Suceava 19. Jupiter - județul Constanța 20. Mamaia - județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214675_a_216004]
-
3. Bușteni - județul Prahova 4. Buziaș - județul Timiș 5. Băile Govora - județul Vâlcea 6. Băile Felix - județul Bihor 7. Băile Herculane - județul Caraș-Severin 8. Băile Olănești - județul Vâlcea 9. Băile Tușnad - județul Harghita 10. Câmpulung Moldovenesc - județul Suceava 11. Cap Aurora - județul Constanța 12. Călimănești-Căciulata - județul Vâlcea 13. Costinești - județul Constanța 14. Covasna - județul Covasna 15. Eforie Nord - județul Constanța 16. Eforie Sud - județul Constanța 17. Geoagiu-Băi - județul Hunedoara 18. Gura Humorului - județul Suceava 19. Jupiter - județul Constanța 20. Mamaia - județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223314_a_224643]
-
3. Bușteni - județul Prahova 4. Buziaș - județul Timiș 5. Băile Govora - județul Vâlcea 6. Băile Felix - județul Bihor 7. Băile Herculane - județul Caraș-Severin 8. Băile Olănești - județul Vâlcea 9. Băile Tușnad - județul Harghita 10. Câmpulung Moldovenesc - județul Suceava 11. Cap Aurora - județul Constanța 12. Călimănești-Căciulata - județul Vâlcea 13. Costinești - județul Constanța 14. Covasna - județul Covasna 15. Eforie Nord - județul Constanța 16. Eforie Sud - județul Constanța 17. Geoagiu-Băi - județul Hunedoara 18. Gura Humorului - județul Suceava 19. Jupiter - județul Constanța 20. Mamaia - județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223313_a_224642]
-
București, 1962; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1969; Opere, I-IV, îngr. Ion Roman, București, 1970-1981; D. Anghel și St. O. Iosif, Scrieri, I-II, îngr. și pref. Ion Roman, București, 1982; Poezii, îngr. I. Roman, repere istorico-literare Aurora Slobodeanu, București, 1983. Traduceri: Al. Petöfi, Apostolul și alte poezii, București, 1896, Poezii alese, Craiova, 1897; Heinrich Heine, Romanțe și cântece, București, 1901; Paul Verlaine, Traduceri din..., București, [1903] (în colaborare cu D. Anghel); Henric Ibsen, Poezii, București, 1906 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Editura Minerva, București, 1976. Lăcustă, Ioan, Cu ochi blânzi, Cartea Românească, București, 1985. Lucian, Scrieri alese, Editura pentru Literatura, București, 1959. Mazilu, Teodor, Teatru, Editura Sigma, Brașov, 2001. Mihăescu, Gib I., Nuvele, ediție îngrijită de Al. Andriescu, repere istorico-literare de Aurora Slobodeanu, Editura Minerva, 1979. Mihăescu, Gib I., Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac (1933), ed. îngrijită și postfață de Al Andriescu, Editura Polirom, București, 2004. Mihăescu, Gib I., Zilele și nopțile unui student întârziat (1934), Editura Scrisul Românesc, Craiova
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
27, 28, 76, 87, 97, 98, 119, 136, 148, 149, 187, 255, 269-273, 275, 277-284, 293, 295, 302, 307, 313, 314 Simuț, Ion, 26, 142, 164, 290, 299, 306, 313, 316 Sion, Gheorghe, 153 Slavici, Ioan, 111, 235, 296 Slobodeanu, Aurora, 143, 294 Socrate, 82, 87 Solger, K.W. F., 34, 109, 259 Solomon, Dumitru, 290, 295 Sorescu, Marin, 21, 76, 96, 215, 218, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 296, 311 Spencer, Herbert, 31 Spinoza, Baruch, 31 Spiridon, Monica
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
închipuirii maladive ar putea fi parodizată din acea popular-burlescă degradare caragialescă a "fandacsiei"" (în Gib Mihăescu nuvelist, în vol. Labirint, București, Editura Eminescu, 1970, București, pp. 90-93). 55 Gib I. Mihăescu, Nuvele, ediție îngrijită de Al. Andriescu, repere istorico-literare de Aurora Slobodeanu, Editura Minerva, 1979, p. 202. 56 Idem, p. 213. 57 Idem, p. 87. 58 Idem, p. 120. 59 I. L. Caragiale, Momente, Schițe, Notițe critice, Minerva, București, 1974, p. 133. 60 Ibidem. 61 Ibidem. 62 Mircea Eliade, Întoarcerea din Rai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
soarele poate prea bine tivi cu aur marginile rupte ale norilor ce se Întind În fâșii lungi deasupra apusului său; poate prea lesne stăpânitorul zilei să dispară În noianul de flăcări, ce se aprinde pe hotarele dintre amurgul nostru și aurora altor lumi; umbrele se pot ridica din adâncuri și pot arunca lințoiul lor mohorât peste zările fără sfârșit ale răsăritului. La tropice Întunericul se lasă repede și Înserarea ascunde privirilor noastre culmile muntoase ale insulei Viti-Levu, din Arhipelagul Fiji. Undeva
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al Eforiei Spitalelor Civile până la moartea sa, survenită într-o casă de sănătate din București. Scrie și publică versuri în ziarele „România”, unde își face debutul în 1857 cu poezia La Romania, și „Dâmbovița”, strângându-le apoi în placheta intitulată Aurora, apărută în 1858. Mai colaborează la „Revista Carpaților”, „Buciumul”, „Perseverența”, „Foaia Societății pentru Învățătura Poporului Român”, iar „Foaia Societății Românismul” (1870-1871) îl menționează printre membrii comitetului de redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
un comentariu dirijat de o neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis, pe care Z. le găsea „grotești”. Scrierea a fost destul de cunoscută în epocă, servind adversitățile, de diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
1994 director, funcționând în această calitate până în 1997. În 1964 scrie primele articole critice în revista „Tribuna”, colaborând apoi la „Steaua”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Familia”, iar după 1989 la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de Anatole France (1978). Primul volum de poezii originale, Nocturnalia, îi apare în 1985. Îngrijește ediții din Liviu Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi este deturnată în contemplație estetică. False descrieri, chiar când propun universuri artistice (Meling, Delft, Botticelli), poemele caută, de preferință, „ora difuză” a serii și a aurorei. Intenția de a conferi imaginii verticalitatea unor „dorice, prudente forme” (Proemiu) are a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre centru, punct ferm în rotirea „nervoasă” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]