4,413 matches
-
compozitor de jazz american. Figură emblematică a jazzului secolului 20, este considerat unul din cei mai importanți inovatori în muzica de jazz modernă. Dacă la începutul carierei sale a cântat mai mult "be-bop" și "hard-bop", ulterior s-a situat în avangarda stilului free. De-a lungul carierei, a organizat cel puțin 50 de ședințe de înregistrare în calitate de lider, apărând alături de multe nume celebre în epocă, precum trompetistul Miles Davis și pianistul Thelonious Monk. Muzica sa a influențat generații după generații de
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
în reședința lui Coltrane din Dix Hills, în Long Island. A Love Supreme a fost interpretat live o singură dată, în iulie 1965, în cadrul unui concert în Antibes, Franța. În ultima perioadă a carierei sale, interesul muzicianului pentru jazzul de avangardă a crescut, sub influența muzicii lui Coleman Hawkins, Albert Ayler și Sun Ra, astfel că l-a invitat pe Pharoah Sanders să se alăture grupului. În această perioadă, cel mai mult l-a influențat muzica disonantă a trio-ului lui
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
1965, The John Coltrane Quartet Plays, Living Space, Transition (ultimele două apărute în iunie 1965), New Thing at Newport (iulie 1965), Sun Ship (august 1965), și First Meditations (septembrie 1965). În iunie 1965, împreună cu un grup de tineri muzicieni de avangardă, printre care Pharoah Sanders, Archie Shepp, Freddie Hubbard, Marion Brown și John Tchicai, s-a deplasat în studioul lui Van Gelden, pentru a înregistra Ascension, o piesă de cca. 40 min., care trebuia să includă solo-uri ale acestor muzicieni
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
(uneori cunoscută și drept Milița Pătrașcu sau sub ortografia Militza Pătrașcu) (31 decembrie 1892, Chișinău - februarie 1976, București) a fost o artistă plastică, sculptoriță și portretistă română, participantă la mișcarea artistică de avangardă românească, din perioada interbelică, mai ales la gruparea mai moderată din jurul revistei "Contimporanul", maestră în arta portretului, considerată cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul al XX-lea. s-a născut la 31 decembrie 1892 în Chișinău, numele la
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
din Moscova, unde studiază sculptura în anii 1907-1908 în atelierul profesorilor Konionkov și Dziubanov. În 1909 studiază literele și filosofia la Institutul "Bestujev" din Sankt Petersburg. În 1910 pleacă la München, unde lucrează în Academia de pictură sub îndrumarea maeștrilor avangardei, Wassily Kandinsky și Alexei von Jawlensky și ia contact cu echipa de creație a revistei germane ""Jugend"". Din Germania pleacă la Paris, unde lucrează în atelierele lui Henri Matisse și Antoine Bourdelle (1910-1914). În 1919 participă la Salonul Independenților cu
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
a Miliței Petrașcu poartă urme ușor sesizabile ale măestriei lui Brâncuși, reprezentând pentru ea un câmp magnetic în care a gravitat toată viața. În 1925 se căsătorește cu Emil Petrașcu și se stabilește la București. Se încadrează în mișcarea de avangardă a grupărilor ""Contimporanul"", ""Grupul nostru"", ""Criterion"", și tot în 1925 participă la expoziția internațională organizată la București de revista ""Contimporanul"". În cadrul Salonului Oficial expune compoziția ""Joc de pisici"", care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
de Schwarzenberg. A intrat în cavaleria imperială în 1788, a luptat în 1789 sub Lacy și Laudon împotriva Imperiului Otoman, s-a distins prin curajul său și a devenit maior în 1792. În campania franceză din 1793 a servit în avangarda armatei, comandată de prințul Josias de Coburg, iar la Le Cateau-Cambrésis în 1794, atacul impetuos din fruntea regimentului său, sprijinit viguros de 12 escadroane britanice, a pătruns printr-un întreg corp de armată francez, a omorât și rănit 3.000
Karl Philipp zu Schwarzenberg () [Corola-website/Science/313227_a_314556]
-
drept pentru a-i amenința liniile de aprovizionare și a-l separa de armata rusă de sub Kutuzov. Cavaleria lui Napoleon, comandată de Murat, a realizat recunoașterea terenului, a desenat planuri detaliate ale drumurilor și a acoperit înaintarea armatei. Cavaleria din avangardă a făcut de asemenea manevre de-a lungul munților Pădurea Neagră. Între timp, forțele principale franceze au invadat interiorul Germaniei și apoi s-au îndreptat înspre sud-est, o mișcare ce trebuia să-l izoleze pe Mack și să taie liniile
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
fost dezgropați 7 500 de războinici care, sub toate aspectele, mai puțin acela că nu sunt din carne și oase, sunt luptători veritabili . Descoperirea oglindește aspectul real al armatei lui Qin. Marea surpriză a fost că primele trei rânduri ale avangărzii erau alcătuite dintr-o infanterie foarte mobilă . Se pare că acestea erau trupele de șoc ale împăratului. În spatele lor venea infanteria grea, care la rândul ei era sprijinită de coloane de care de luptă, iar din urmă, o cavalerie rapidă
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
curs despre "Imagine si Muzica" și apoi un curs de compozitie la Conservatorul Rubin din Tel Aviv. s-a distins încă în Georgia și în spațiul ex-sovietic ca unul din compozitorii de frunte ai celei de-a doua generații a avangardei muzicale. Autor de simfonii, de muzica vocală și de cameră, de concerte simpfonice, el este și un autor apreciat de muzică de scenă si de film. A compus muzică la peste 40 de spectacole teatrale și la peste 20 filme
Iosef Bardanașvili () [Corola-website/Science/313532_a_314861]
-
traversarea podului și atacul împotriva germanilor, dorind să concentreze forțe mai numeroase pentru a doua zi. Ei nu au făcut nicio încercare să cucerească un cap de pod. Între timp, în dimineața zilei de 10 mai, în jurul orei 22:00, avangarda Diviziei I infanterie ușoară franceză, organizate în grupuri de recunoaștere îmbarcate în mașini blindate Panhard 178, au ajuns în zona de frontieră cu Olanda. Misiunea acestei divizii era să asigure contactul dintre "Vesting Holland" și Antwerp. Toate încercările francezilor de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
batalioane care fuseseră desemnate pentru această sarcină nu au fost plasate corespunzător și au eșuat în încercarea lor de recucerire a suburbiilor orașului Dordrecht, în vreme ce restul de două batalioane a întâlnit o coloană de mai multe zeci de tancuri germane. Avangarda olandezilor, care nu știa nimic despre prezența tancurilor germane în zonă, a confundat semnele roșii de recunoaștere montate pe turelele tancurilor cu steagurile portocalii purtate de vihiculele franceze (care ar fi trebuit să semnalizeze apartenența la aceeași tabără a aliaților
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
următoarele cursuri de specializare pe profilul de informatică, cu program continuu de organizare a seriilor de cursanți: Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul Assembler 360: Aceste cursuri au reprezentat „bijuteria” CEPECA în materie de pregătire a informaticienilor. Concepția de avangardă a cursurilor îmbina predarea de la catedră a elementelor teoretice ale limbajului Assembler 360 (bazată pe mijloace vizuale ca planșe descriptive și proiecții de imagini), cu metoda de instruire asistată de calculator. Cursurile aveau durata de 6 săptămâni. Inițial, erau predate
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Pesta, iar altele s-au ciocnit de cumani. Au existat și feudali care au refuzat să participe la campanie. Exista o impresie generală în rândul nobilimii că pericolul Mongol nu era semnificativ și că dezertarea cumanilor constituia un detaliu neglijabil. Avangarda mongolă a ajuns la Pesta la 12 martie, jefuind împrejurimile. Regele Bela a hotărât să evite o confruntare prematură, dar Ducele Frederic a atacat și distrus un contingent mongol minor, după care s-a și întors în Austria. Arhiepiscopul de
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
unu. avangardă literară a fost o revistă literară avangardista condusă de Șasa Până și Moldov, tipărită la București și Dorohoi între aprilie 1928 și decembrie 1932, care împletea elemente de dadaism și suprarealism. Inițial, publicația urma să fie numită "doi" la al
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
(în original, în rusă, Николай Суетин, n. 1897 - d. 1954) a fost unul dintre cei mai importanți artiști plastici ruși ai Avangardei ruse și al Suprematismului. Lucrările sale cele mai notabile sunt în domeniile graficii, designului și al ceramicii. Suetin a studiat la "Institul de artă" din Vitebsk, între 1918 și 1922, cu Kazimir Malevici, fondatorul Suprematismului, una din mișcările timpurii ale
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
a lucrat la "Institutul de istorie a artei", din 1927 până în 1930. Din 1932 a fost șef designer al laboratorului fabricii de porțelan Lomonossov din Leningrad, unde a continuat pentru un deceniu munca sa artistică utilizând modele și motive de avangardă. Ulterior a lucrat ca ilustrator de cărți și designer de expoziții, unde a continuat stilul său de avangardă, în ciuda alunecării continue a țării pe pantele realismului socialist. În calitatea sa de artist șef al pavilioanelor sovietice de la două expoziții mondiale
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
al laboratorului fabricii de porțelan Lomonossov din Leningrad, unde a continuat pentru un deceniu munca sa artistică utilizând modele și motive de avangardă. Ulterior a lucrat ca ilustrator de cărți și designer de expoziții, unde a continuat stilul său de avangardă, în ciuda alunecării continue a țării pe pantele realismului socialist. În calitatea sa de artist șef al pavilioanelor sovietice de la două expoziții mondiale, cea din Paris (1937) și cea din New York City (1939), Suetin a fost responsabil cu designarea ansamblului, dar
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
mai arhaice ale muzicii românești - fie ele muzică bizantina, fie din imensul tezaur de folklor românesc, din culegerile unor Bela Bartòk sau Constantin Brăiloiu - pe de o parte, iar pe de alta, muzica actuala, cu aventură și problematică ei de avangardă, cu cerințele ei acute, așa cum era reprezentată prin grupul de compozitori cei mai novatori ai timpului de la noi. Lucrul acesta a rămas o constantă. Hyperion numără printre membrii săi interpreți și compozitori de prim rang mondial, având drept scop declarat
Ansamblul Hyperion () [Corola-website/Science/313933_a_315262]
-
ai timpului de la noi. Lucrul acesta a rămas o constantă. Hyperion numără printre membrii săi interpreți și compozitori de prim rang mondial, având drept scop declarat, de la înființare, dezvoltarea unui inedit program estetic,cu ambiția de a prefigură o "noua avangardă" în muzică românească și internațională, fiind de trei decenii portdrapelul unui curent estetic novator ce a fost numit "spectral" (curent care se revendică de la ideea de spectru acustic). Curentul "spectral - acousmatic" - și Grupul Compozitorilor Români legați de mișcarea estetică a
Ansamblul Hyperion () [Corola-website/Science/313933_a_315262]
-
poruncii sultanului. Măsură inutilă, de altfel, căci trupele cruciaților nu aveau să ajungă la ele. La 10 iunie, când armata se prewgătea să treacă râul învolburat Saleph (azi Göksu), s-a produs accidentul. Frederic de Suabia, fiul împăratului și conducătorul avangardei, a intrat primul călare în apă, căutând un vad prielnic pentru cavalerii în armură grea. La un moment dat, împăratului i s-a părut că fiul său șovăie și s-a năpustit în râu ca să-i vină în ajutor. Calul
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
(ebraica: דוד אבידן; n. 21 februarie 1934 Țel Aviv — d. 11 mai1995 id.) a fost un poet israelian, dramaturg, publicist și scenarist, figură de marcă a poeziei ebraice de avangardă din a doua jumătate a secolului al XX-lea. A fost un înnoitor al limbii, interesat în plus de cinema, arta, tehnologie și futurologie. Alături de Yehuda Amihai și Natan Zach, Avidan este considerat unul din cei trei cei mai reprezentativi
David Avidan () [Corola-website/Science/314838_a_316167]
-
mare măsură autodidact, este astăzi recunoscut pentru abilitatea sa subtilă de manipulare a timbrului instrumental și a celui orchestral, muzica lui având ca sursă de inspirație o vastă gamă de stiluri muzicale: jazz, muzică pop, muzică japoneză tradițională, muzică de avangardă etc. Pentru prima dată a atras atenția criticilor muzicali în 1958 cu compoziția "Recviem pentru instrumente cu coarde" (compusă în 1957). Este considerat cel mai de seamă compozitor al secolului al XX-lea din Japonia sau chiar din Asia. s-
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
Piesa a fost circulată mult în Occident, în special după ce a apărut ca fața a 4-a a dublului LP " Simfonia Turangalîla" a lui Olivier Messiaen. De la începutul anilor 1970, Takemitsu a fost recunoscut ca unul dintre marii compozitori de avangardă din lume. Interesul său sporit pentru grădinile japoneze a rezultat în compozițiile "Într-o grădină de toamnă" (1973), piesă pentru orchestră gagaku și "Un stol se lasă jos în grădina pentagonală" (1977), piesă pentru orchestră. În anii 1980 stilul său
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
convenționalitatea, gratuitatea, tendința spre semnificație, iar de la realitate se împrumută accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului și dimensiunea banalității. Termenul își are originea în experimentele lui Allan Kaprow la Douglas College (1958 și 1959) și în acțiunea grupului de avangardă din jurul lui Kaprow (Claes Oldenburg, Jim Dine, Red Grooms, Robert Whithman, Al. Hansen) care, în 1959, prezintă la "Reuben Gallery" din New York "18 "happenings" în 6 părți". Se consideră totuși că primul ""happening"" a avut loc în 1952 la "Black
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]