5,057 matches
-
pornografice atribuite lui George Topârceanu, pentru câștigul de popularitate al unui impostor sau poate numai farseur. Nu știu dacă această întâmplare are ca efect secundar stârnirea interesului pentru poezia lui George Topârceanu. Ar fi bine. Spiritul ei demistificator, precum în Balada popii din Rudeni, ne-ar prii, ne-ar vindeca de ororile pornografice cu care îi este întinată memoria. Balade-le vesele și triste pot fi recitite oricând și de către oricine cu plăcere, fără sfială și fără... rușine.
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
această întâmplare are ca efect secundar stârnirea interesului pentru poezia lui George Topârceanu. Ar fi bine. Spiritul ei demistificator, precum în Balada popii din Rudeni, ne-ar prii, ne-ar vindeca de ororile pornografice cu care îi este întinată memoria. Balade-le vesele și triste pot fi recitite oricând și de către oricine cu plăcere, fără sfială și fără... rușine.
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
Gheorghe Grigurcu Eposul, o știm de la Ibrăileanu, pare a reprezenta o vocație a Ardealului. De la Țiganiada la Baladele și idilele coșbuciene și de la acestea la cochetul baladesc retro al cerchiștilor s-ar zice că există suficiente probe pentru a confirma teza în regiunea poeziei. Optzecistul Ioan Moldovan se confruntă și el cu atavismele epice, dar nu se arată
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
atât Caragiale tatăl, cât și Caragiale fiul, Miorița și oricine... Ca între dramaturgul născut la Haimanale și cel născut la Slatina, nici nu se mai pune condiția influenței, ci doar a alianței involuntare, ca să nu spun nevoite. Crima „frățească” în balada (mitul) Miorița rămâne totuși virtuală. M. Călinescu relativizează excesiv comparatismul critic, transformat într-un mod paradoxal, ca să-i reluăm calificativul expus la vedere. Un comparatism, mai exact, clasicist paradoxal. Și să ne întrebăm: procedează el astfel într-un mod fericit
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
sale pe "Siller și Ghete". Nici poezia lui Negruzzi (trecută, autocritic, în antologia Neghină și pălămidă) nu răspunde unei axiologii măcar de plan secund. Traduce cu neîndemânare din Hugo, Byron, Thomas Moore, Antioh Cantemir (satire). Cam așa sună începutul unei balade de Hugo: "Dragu-mi e visul când dimineață, / O mândră zână pășind abia / Vine ca floarea și cu dulceață / C-o diafană și blândă față, / Își pleacă fruntea asupra mea. // Ea atunci lira îmi încordează / Și îmi rezice c-un glas
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
rănită în spate/ și-am să-i învăț algebra pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
martie, la Sala Palatului, ora 20:00. Autor: Mădălina Iacob Supranumit “Prince of Românce”, Richard Clayderman va oferi tuturor romanticilor din România două ore cu melodii de succes internațional. Pe durata spectacolului, artistul va interpreta și piesă ”Ballade pour Adeline” (”Balada pentru Adeline”), cu care a atins numărul vânzărilor record, de peste 20 milioane de exemplare în 38 țări. Richard Clayderman este singurul artist francez ale cărui discuri se vând și astăzi în număr de 70 milioane de copii, în peste 57
Clayderman, cel mai popular pianist, cântă la Sala Palatului by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79884_a_81209]
-
membru al Societății Literare „Petöfi Sándor”. A fost unul dintre principalii reprezentanți ai curentului conservator din literatura maghiară de la începutul secolului trecut, un exponent mult întârziat al poporanismului - „Textele sale lirice cu tematică rurală se situează la limita romanțelor, a baladelor și a poeziilor de gen. Evocă în general întâmplări simple, înduioșătoare sau chiar cu un sfârșit tragic petrecute în satul său natal, căruia i-a dedicat nenumărate poezii. Sentimentele personale sunt ascunse cu multă discreție sub filonul narativ. A scris
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
sau străini. În unele situații autorul pare să parodieze maniere lirice sau viziuni poetice celebre. În fața unor versuri precum "unde-s paharele pline și discuțiile de pe terase?/ și unde-s întîlnirile cu sînii femeilor frumoase?" gîndul zboară aproape automat către baladele lui Villon. Alteori, trimiterile sînt mult mai subtile și ele vizează o anumită formă de sensibilitate. Un poem superb, Laudă, publicat în volumul Un potop de simpatii (1978) este un impresionant omagiu adus poeților ratați, iluziilor risipite sau redirecționate spre
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
tiparelor literare. "În ce constă resurecția noastră? - îi scria în 1946 Ion Negoițescu lui Radu Stanca - Desigur nu în revoluție în genul grupului de la Jena, ci într-o directivă pur creatoare, în sensul Sturm und Drang-ului schillerogoethean." Revendicînd reabilitarea baladei și declarîndu-și atașamentul la linia Mallarmé-Valéry, ei refuzau literatura căzută în robia actualității și modelor. Nicolae Balotă întrezărește în lumea începutului de secol XXI condițiile "ce fac și vor face tot mai posibilă creația în intemporal, condiții favorabile inițiativelor creatoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
Vighi (pp. 198 - 199) depune mărturie în privința angajării, spectaculoase pe atunci, a acestor tineri. Lor, soluția Noica, evazionistă cât cuprinde, nu le spunea nimic. (Pe câtă vreme Vighi și alții credeau energic în ea.) Destule din textele de aici conțin trimiteri tranșante. Balada sângeroasă a celor 10 părți de vorbire ale gramaticii tradiționale, a lui Gerhard Ortinau, e, printre altele, un rechizitoriu al limbii de lemn: „adjectivele s-au năpustit asupra substantivelor/ adverbele au sufocat verbele/ numeralele au luat locul unor pronume/ prepoziția
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
al insectelor pe mâna unor moravuri care, orișicât, nu are nimerica a le îndrepta... Într-adevăr. Poate că am fi avut și noi, de aici încolo, o zi cu adevarat națională sau pe bune, s-ar fi scris o nouă balada, preluată și de lăutarii bruneți în diverse ocazii și chiar și pe la bâlciuri... Și cum te-ai dus, tu Vasilica, Vasilicăăăă, of și iar of, bărbățelul mamii, feciorașul cu fetișoara că spumă laptelui, cu ochii că mura, of și iar
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
de răspundere, sau de absență totală a vreunei direcții inteligente în tot ce face, ...stăm cu mâna la bărbie și repetăm, consternați, aiciisa, cu toții în cor: De ce, nene, Vasilica, de ce?... deși invers, și-n orisce caz nu ca-n vreo balada.
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
a încântat pe Proust, dar și pe Benedetto Croce. Boris Pasternak e autorul unui poem intitulat Grădina Ghetsimani, dramatic și dumnezeiesc deopotrivă. Ezra Pound (cine s-ar fi gândit?!) a scris cea mai tulburătoare poezie creștină despre curajul lui Iisus: Balada bunului frate. „M-ați văzut că vindec orbul și ologul și că scol mortul”, zice El. „O să mai vedeți ceva ce le întrece pe toate: Cum un viteaz își dă duhul pe cruce”. Doar în predicile lui N.Steinhardt am
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
Nicolae Manolescu Deși s-a numărat printre poeții mei preferați în adolescență (și al lui Nichita Stănescu!), n-am scris niciodată despre autorul Parodiilor originale ori al Baladelor vesele și triste. Cînd aveam 15-16 ani îi știam o groază de versuri pe dinafară. L-am recitit și mai tîrziu, cu o anumită, tot mai rezervată, plăcere. Dacă nu l-am comentat niciodată, este din cauza frazei prin care, în
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
week-end și admiră natura ca un turist. Aceste însușiri diverse și uneori opuse joacă un mare rol în nefixarea de azi a opiniei față de Topîrceanu. Să adăugăm la acestea o evidentă facilitate și un umor fără altitudine spirituală. Pe vremuri, Balada chiriașului grăbit sau alte anecdote versificate păreau să-i încînte pe cititorii lipsiți de gust artistic ori pe cei foarte tineri, doritori să-l imite. Tot așa, ingeniozitatea umoristică din Cioara ori din Rapsodii de toamnă era luată drept poezie
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
care se ocupă de moștenirea tradițională se puteau număra, în repertoriul actual, 13 variante ale Mioriței, în formă de colindă. Răzbat, din aceste conexiuni, neostoite impulsuri, la atingerea lor colindele devin receptacol pentru scenarii hieratic insolite, pentru frînturi de imemorială baladă, unde se pleacă ritmat, la un soi de alegorică vînătoare. Complexe contaminații, o cercetare condusă asiduu de Monica Brătulescu făcea, verosimil, partea lor, unor enigme ce trimit la desimea umbroasă a preistoriei. Cine, de altminteri, dintre noi, nu păstrează intact
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
pusă în lumină. Dar actorul este dublat de un poet remarcabil, a cărui artă o laudă cu îndreptățit entuziasm Nicolae Manolescu, pe coperta a patra a ultimului său volum. Împărțirea volumului în cicluri poematice urmează arborescenței temelor: poeme de dragoste (Balade, Doamnelor, balade), meditații existențiale în registru cvasifolcloric (Cântece-decântece, farmece și vrăji), poezie socială (Efectul de seră), poezie spiritual-religioasă (Poeme bizantine), solilocviu filosofic-teatral (Măști, dialoguri și sofii...). Elementul tutelar al acestui univers dens, unitar, este focul, semnificant, în cheie abisală, al
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
lumină. Dar actorul este dublat de un poet remarcabil, a cărui artă o laudă cu îndreptățit entuziasm Nicolae Manolescu, pe coperta a patra a ultimului său volum. Împărțirea volumului în cicluri poematice urmează arborescenței temelor: poeme de dragoste (Balade, Doamnelor, balade), meditații existențiale în registru cvasifolcloric (Cântece-decântece, farmece și vrăji), poezie socială (Efectul de seră), poezie spiritual-religioasă (Poeme bizantine), solilocviu filosofic-teatral (Măști, dialoguri și sofii...). Elementul tutelar al acestui univers dens, unitar, este focul, semnificant, în cheie abisală, al idealității înalte
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
-i decât risipă a darurilor sacre, spirituale, consum și destrămare-a tainelor, este cea care conferă tragism și anvergură viziunii poetice: "Petreceam, Fiule, așteptând,/ Petreceam cu pâinea-}i/ Și cu vinul...// Merindelor Tale/ Le pierdusem tainul,/Uitând de primirea aleasă" (Balada Tatălui Risipitor...). Spirite înalte, alese, sfinți, îngeri, îi veghează, de oriunde, chiar și din neștiut, pe oamenii rătăcitori în viață: "Le căzuse de pe mantii varul,// Din aure aurul/ Și ne mai purtau încă de grijă// Sub cerul închis/ De-acum
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
facă haz și din necaz. "Draga mea familie, dragelor mioare, Rog scuzați-mi scrisul, că e cam răcoare Și-mi tremură mâna... sufletul din mine... N-am nici masă, scaun... vă scriu stând pe vine". - După condamnare, Becali a declarat: Balada "Miorița" e o minciună ordinară! Oile mele nu m-au avertizat că intru la închisoare! - Gigi Becali se plânge că a început să primească pe mail spam-uri cu "Mărire de pedeapsă!" - Fanii lui Gigi Becali nu au de ce să se
Cele mai tari bancuri despre Gigi Becali, după condamnare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64236_a_65561]
-
Acest extraordinar simț al valorii, pe care puțini critici îl au, deși mulți îl clamează, i-a permis lui Cornel Regman să guste literatura autentică indiferent de epocă sau poate deferent cu fiecare epocă. Dacă prețuiește "Psalmii" lui Doinaș sau "Baladele" lui Radu Stanca, nu înseamnă că disprețuiește poezia lui Ioan Es Pop (ba, dimpotrivă) sau pe cea a lui Mircea Cărtărescu (Levantul, de pildă, i se pare o capodoperă și declară asta fără rezerve). Faptul că se apleacă asupra operei
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
aruncă, - iar eu mă veștejesc ca iarba...". Printr-un limbaj poetic arhaic, amintind de textele din vechea noastră literatură, Șerban Foarță a reușit să transpună în limba română "poesia" Psalmilor; ele au curgere a versificației tot așa de expresivă ca baladele villonești, în versiune românească. Spre exemplificare două fragmente: Cartea Psalmilor pre stihuri retocmită acum de Șerban Foarță: "Tu, Doamne al dreptății mele, strigându-Te, m-ai auzit și, din năvod, m-ai dezurzit; dă ascultare rugii mele!" François Villon (trad
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
din New England...” Hipnotizat de Melodie Gaël, Cain trăsese focuri de armă asupra lui De Trécesson, care descoperise secretul transmiterii mesajelor de către spioni. Pe patul de spital (unde, în manieră postmodernistă, citește o carte care narează aventurile cunoscute cititorului din Balada mării sărate), Cain îi mai dă marinarului o veste privitoare la verișoara lui: „Pandora... Nu cred că e fericită...” Nici nu avea cum să fie. Gustul libertății, descoperit alături de bărbații fără căpătâi, dar plini de însușiri umane admirabile, nu putea
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
se sfiește s-o plaseze pe Pandora în categoria „femeilor complete”, a seriei de eroine exemplare întâlnite de marinar în peregrinările sale. Mai mult de-atât, Pandora e, fie și cronologic, deschizătoarea de pluton: „Ea apare din primele casete ale Baladei, întrupând eternul ideal feminin, surprins în plină ecloziune, cu ingenuitatea și elanurile ei idealiste, cu inflexiunile și abandonurile sale. De-a lungul experiențelor, o vedem evoluând puțin câte puțin, devenind o femeie matură, hotărâtă, lipsită de ezitări. E suficient de
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]