6,806 matches
-
jos. Va să zică se mutase Mihaela? Unde s-o fi mutat, cerule? Și mai cu seamă pentru care pricină? Am bătut pe la ușile colegilor. Nu răspundea nici unul. Numai Charlot era acasă, dormea încă la vremea prânzului. Cam morocănos că-i tulburasem bunătate de somn, dădu drumul glasului: ― Mansardiștii noștri sânt plecați toți în păr. Numai eu am rămas să mă prăjesc aici toată vara. ― Dar, încolo, ce noutăți? Am văzut că aveți un chiriaș nou, l-am întrebat cu intenție. ― Apoi au
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe care jurase că i-o va da: de aceea l-a omorît în pustie!" 17. Acum, să se arate puterea Domnului în mărimea ei, cum ai spus cînd ai zis: 18. "Domnul este încet la mînie și bogat în bunătate, iartă fărădelegea și răzvrătirea, dar nu ține pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii pînă la al treilea și la al patrulea neam. 19. Iartă dar fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
trescu), pe subiecte de aceeași varietate: analiza Evangheliilor și rostul lui Maiorescu, Plumbul bacovian și teatrul lui Mihail Sebastian, lectura în cheie mistică a Jocului secund și trucuri narative în dialogurile lui Platon, Orbitorul lui Cărtărescu, antisimbolismul lui I.L. Caragiale, „bunătatea intelectuală“ a lui N. Steinhardt... M-am bucurat să mă regăsesc printre destinatari, sub titlul Ce înseamnă paseist?, și - suferind de lipsa unui spațiu tipografic adecvat unui răspuns pe măsura întrebării - mă gândesc ce bine ar fi ca Editura Humanitas
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
m-am dus la Plopana, călare, vai de capul meu, și am făcut prima comandă de haină la un croitor evreu. Când a fost gata, la un alt drum, sunt invitat la masă. Nu pot să refuz din cauza candelii de bunătate din ochii lor. Erau amărâți fiindcă aveau un băiat în armată și primeau vești că era mereu înjosit și agresat. Și nu era altceva decât un ostaș credincios al Armatei Române! Oameni și oameni, lume ca vai de lume. În
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și ce-i cu asta? Nu eram noi tineri și plini de speranțe și siguri că după azi vine și mâine ?... Secretarul revizoratului era un tânăr pe numele său Ion Uzunov. Avea o soție înaltă, frumoasă și foarte bună. În bunătate se întreceau amândoi. Le era milă de noi, dar mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață vedem că se oprește lângă "vila cu păsărelele muzicale" din parc un domn cu ochelari. Credeam c-o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
noi directorul școlii normale de ne-a primit, ce-am mâncat de n-am mîncat și cum am dormit. El ne-a ascultat cu atenție privindu-ne pe deasupra lentilelor groase ale ochelarilor, privindu-ne blând, blând de tot, părintește, cu bunătate. Ne-a povestit neînțelegerea de la revizoratul școlar, la care eu de colo, am dat drumul la gură fără să gândesc prea mult repetând proverbul cu bătaia între stăpâni și părul bieților servitori, la care vorbe Iancu s-a uitat urât
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea Jan, care nici nu călcasem bine pe pontonul Vâlcovului coborând din vapor, că a și găsit un prieten: învățătorul Cezar Dumbravă, director la una dintre școlile orașului. Om de mare omenie, seriozitate și bunătate. Gazda, familia Agriscov Fedorcic, se ocupa, ca mai toată lumea de acolo cu pescuitul. La școală foarte mulți învățători cavaleri: Ciurtin Petre, Ismailescu Pe tre și Balmuș Constantin. Colege, mai rețin doar numele, Izotov, Cetvericov, Linte, Measnicov... Orașul avea între altele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
una din sălile de clasă. Lecturi, puțină muzică la patefonul directorului, șarade, gazeta evenimentelor din sat și de aici până la primul bal n-a fost decât un pas. Aici, în antreu, trei mese puse cap la cap, erau încărcate cu bunătăți. Nu aveam voie să ne facem de râs față de orășenii din mahalaua Țiglinei. Trebuia să mergem la un cerc cultural, la Galați. Dar cum și de unde o îmbrăcăminte mai acătării. Aveam un material din catifea neagră, material alb și puțină
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar de o cin ste și o bunătate greu de întâlnit. In local serveau două dintre fete, cea de-a treia fiind învățătoare și măritată cu un inginer agronom, Ivanov, la Caracurt, o comună de albaneji. Se servea cu o jumătate de porție, numai bine pentru punga mea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fete, cea de-a treia fiind învățătoare și măritată cu un inginer agronom, Ivanov, la Caracurt, o comună de albaneji. Se servea cu o jumătate de porție, numai bine pentru punga mea. Jumătatea însă creștea în farfurie cu suplimentul de bunătate al bucătăresei. De cele mai multe ori eram însă invitat la masă de doamna Uzunov, fie-i țărâna ușoară și amintirea veșnică. Avea o fetiță, Milăcica, de câțiva anișori. In sfârșit, sosirea la revizorat a directorului școlii din Galilești, Iancu Antoniu, mi-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fetiță, Milăcica, de câțiva anișori. In sfârșit, sosirea la revizorat a directorului școlii din Galilești, Iancu Antoniu, mi-a deschis din nou drumul spre școală. Dar nu a trecut decât o lună și iată-mă iarăși la ne caz din bunătate. Fiind la revizorat am găsit o scrisoarecerere, a lui Jenică Bălan cu care fusesem împreună la Negulești. Scrisoare simplă la care punând un timbru fiscal i-am dat valoare de cerere. Așa că la sfârșitul lui mai mă pomenesc cu Jenică
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lui august tabăra și-a încetat activitatea. La Marineanca totul era bine. Plouase și câmpul, grădina arătau minunat. Singura undă de tristețe era ine vitabila plecare la Sofian. Ne gândeam la cele realizate de noi la școală, la copii, la bunătatea oamenilor din sat dar, în acelați timp, eram convinși că apropierea de oraș ne va da mai mare siguranță în protecția copiilor, plus că era vorba de cuvântul dat unui om care nu merita să fie refuzat. Presiunea creștea iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
avea un băiat elev la noi? Dar doamna Săvescu și sora sa Agripina Ionescu sau Agripinoasa, cum i se mai spunea, sau Elena Munteanu, fiica lui moș Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Agripinoasa, cum i se mai spunea, sau Elena Munteanu, fiica lui moș Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai putut lua de îmbăcăminte. Pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu siguranță, e vreme rea. Zgomotul valurilor devine din ce în ce mai amenințător și, uneori, simt cum mi se contractă stomacul. Mircea Ciobanu e palid. Ileana Mălăncioiu, în schimb, se ține "tare". La prânz, am mâncat în "marele salon". Aici, regula e ca "bunătățile" să fie aranjate pe o masă lungă, unde te servești singur. Chelnerii stau în spatele mesei și veghează să nu lipsească nimic. Te uiți și alegi ce-ți place. Friptură, pește, cârnați, tot felul de salate, de sosuri, prăjituri, fructe, sucuri
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mă închina și eu, cea mai nevrednică dintre femei, Pruncului Iisus. Plâng, căci aud colindul care spune că Sfânta Maică și Fecioară e tristă, căci: „N-are scutec denfășat/ Nici hăinuțe de-mbrăcat!” El care a îmbrăcat întreg universul cu haina bunătății și a jertfei Sângelui Său! Alerg să-Ți aduc hăinuțe Doamne! Dar nu știu dacă le vei primi. Căci haina sufletului meu este neagră de păcate! Ajung la Sfânta Peșteră. Văd că mi-au luat-o înainte păstorii cântând din
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
lui boierească, la care erau înhămați doi cai murgi. Copiii îi spuseră că în spatele casei este un grajd. Acolo își duse călătorul caii, apoi ajutat de cei doi băieți, începu să golească sania care era încărcată cu tot felul de bunătăți. Spre marea lor bucurie, aduse în casă și bradul pe care-l avea în sanie și care trebuia să fie împodobit la conac. Dar, deoarece Pruncul Iisus i-a îndrumat pașii la această familie nevoiașă, aduse toate podoabele pe care
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
sufletul ei și al tatălui mort pe front. Domnul învățător Vasile, directorul școlii din sat și doamna învățătoare Smărăndița, care-i cunoștea de mici și-i ajutase în toți acești ani, o îndrăgiseră pe Măriuca pentru curățenia ei sufletească, pentru bunătatea și hărnicia ei, și deși știau că nu a urmat la școală, doreau să o căsătorească cu fiul lor, Constantin, absolvent al Seminarului Teologic, care urma să fie numit preot paroh în sat, unde era postul vacant, în urma decesului fostului
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
haine curate, vădind grija de gospodină a Măriucăi și dragostea ei pentru aceștia. Ionel ședea stingher în prag, cu mâinile lui bătucite atârnându-i de-a lungul trupului, neîndrăznind să privească la familia domnului învățător și la masa plină de bunătăți. Când cei mici au isprăvit cântarea, s-au înclinat în fața gazdelor și d-a Smărăndița i-a poftit la masă. Doamne! Nu le venea să creadă că au voie să se înfrupte din toate acele bunătăți. Dar domnul și doamna
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
la masa plină de bunătăți. Când cei mici au isprăvit cântarea, s-au înclinat în fața gazdelor și d-a Smărăndița i-a poftit la masă. Doamne! Nu le venea să creadă că au voie să se înfrupte din toate acele bunătăți. Dar domnul și doamna învățătoare îi îndemnau cu blândețe să mănânce tot ce poftesc. Pe Măriuca au așezat-o alături de Constantin, care nu-și mai putea lua ochii de la chipul ei frumos, înbujorat de emoție. Domnul învățător Vasile le-a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mai mult decât am făcut-o până acum. În primul rând, te întrebăm pe tine, Măriuca, dacă ai vrea să fii nora noastră, căci atât noi doi, cât și fiul nostru te iubim pentru curățenia ta sufletească, pentru hărnicia și bunătatea ta.” Plângând, Măriuca i-a răspuns: „Domnule învățător, nu sunt vrednică de o așa mare cinste, căci sunt fată săracă și fără știință de carte, iar domnul Constantin este om învățat și va fi preot!” „Iar tu, Măriuca, vei fi
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și un om bun care toată copilăria a muncit pe la alții din greu, pentru a-și crește frățiorii.” S-a stabilit ca de Sfântul Ioan Botezătorul să aibă loc nunta. La plecare, doamna Smărăndița ia încărcat cu tot felul de bunătăți, iar Costel i-a condus acasă spre jena Măriucăi, căci sărăcia lor se vedea încă de la poartă. În ziua nunții, un soare vesel de iarnă făcea să scânteieze zăpada așternută pe drum și pe case. Dealurile împădurite ce înconjurau satul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și toți erau fericiți pentru fericirea Măriucăi și a fraților ei. După terminarea slujbei de cununie, femeile discutau între ele înduioșate, zicând: „Unde este biața Ilenuța să-și vadă fata mireasă și preoteasă? Dumnezeu a răsplătit-o pe Măriuca pentru bunătatea, credința și hărnicia ei.” Petrecerea de nuntă a avut loc la casa socrilor, împodobită cu brazi de nuntă; la fel și la casa miresei au fost puși în poartă doi brazi falnici, ca toată lumea să știe că aici are loc
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ne precede, la care altfel elementul datoriei au jucat un rol mic. Dacă el ar da acești bani, atunci s-ar putea întrebuința spre parțiala acoperire a dătoriilor fratelui meu. În mână i s-ar putea anunța cumcă, prin neasămănata bunătate a domnului ministru, s-au acoperit cheltuielele de înmormîntare și că banii trimiși de el, tatăl meu, s-au întrebuințat spre un scop îndestul de bun pentru memoria fiului său. De dătoriile cătră madame Lange și Betzhold i-am scris
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]