26,421 matches
-
Am aranjat frumos, Tinuță, socrul meu, ne-a ajutat, ne-a cumpărat o canapea și două fotolii și mi se părea că m-am întors către clipele acelea de Paște sau de Crăciun când liniștea era numai a mea, când căldura era numai a mea, când toată lumea era numai a mea. Probabil că omenirea își trăia plenar nefericirile ei, eu însă eram fericit și nu-mi păsa de durerile nimănui, căci nu le băgam în seamă, de parcă nici n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Bibanu, a venit iute la mine, înaintea celorlalți, și mi-a spus fugitiv, de parcă nu voia să fie surprins de alții, de parcă ținea cu tot dinadinsul să fie primul: ― Păp’șelu, bravo! A spus-o cu atâta drag, cu atâta căldură, cu atâta poftă de viață, încât îl aud și acum. Au mai fost laude din partea unora și ale altora, dar vorba lui Păp’șelu mi-a rămas în minte și în suflet. Nea Mircică, Mircea Cojan, un glas cald, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
am plimbat mult prin hol, așteptându-l; a venit într-un sfârșit și a stat de vorbă cu mine și cu Anca, soția mea și fondatoare a teatrului Masca. Fialka avea pe față un zâmbet făcut, dar ne vorbea cu căldură despre toate, despre multe și ne spunea că a face o trupă este lucrul cel mai nefericit din lume, mai bine ne-am lăsa păgubași. Câtă dreptate avea nici nu bănuiam, iar dacă acum aș mai fi acolo, i-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cu sfioșenie și credință, mai ales credință, când mama spune cu glasul ei cel dulce cum s-a născut Iisus în fân în ieslea-i săracă... peste toți plutește duhul sfânt și îngerii cântau în cor... Seara trece într-o căldură care vine dinăuntrul fiecăruia dintre noi; când totul se termină, o mie și ceva de oameni pleacă în tăcere, privind cu o lacrimă în ochi globurile care strălucesc într-un fel aparte, ca o minune, ca o sfântă minune, cutremurător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
dă de știre că n‑a realizat nimic și că e vinovată de asta. Toți vinovații sunt, de fapt, făptași și toți făptașii sunt vinovați. În plus o mai apasă și această țesătură umană - ca un înveliș făcut să mențină căldura din ceainic - formată din asasinați, spânzurați, gazați, împușcați, oameni cu dinții de aur smulși. Servus, Hansi, somn ușor (așa‑l chema pe bărbatul ei, iar fiul poartă același nume). Hans al ei, care e deja mare, nu mai e Hansi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bazează pe cultura lor, o treaptă preliminară a acestei înțelegeri, și pe „măsura inimii“ acestor copii, care au întrecut însă de mult orice măsură. Se investește în Rainer și Anna, iar ce iese de aici sunt doar ei doi, fără căldură și afecțiune. Uite prăjitura și uite și farfurioarele de sticlă. Pun totul aici unde sunt deja atâtea cărți, pentru prăjitura asta proaspătă nu mai e nici un pic de loc, dați astea la o parte! Nu, cărțile nu le dăm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o să fie sfârșitul: și mai frumos. Dragul meu, dragul meu, și‑l strânge pe Hans la piept, de‑l lasă fără aer, dar important e că a eliminat sperma și încă destul de bine. După dificultăți la start. Anna simte o căldură interioară și nimic mai mult. Hans se gândește la Sophie care‑i va da mâine prima lecție de tenis. Sărutări ușoare îi dă el de pe‑acum Annei cu râtul lui care se îndreaptă distrat, la întâmplare, când ici, când colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
puse deoparte, monede, inele, ceasuri; aurul tace fiindcă se trage din tăcere și se întoarce apoi iarăși în tăcere.Din tăcere nu iese decât tăcere. Nu mă lăsa să stau atâta goală pe frigul ăsta, acum când facem economie la căldură, spune Margarethe Witkowski. Trebuie să mă gândesc mai întâi cum fac poza, fiindcă fără violență nu merge. Cocoșează‑te de durere, să zicem că ai fost bătută. Așa‑i bine, cu încetul înveți până și tu. Dac‑aș ști din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sârg, nasturele de sus fusese descheiat deja la cârciumă, acum urmează și alți nasturi. Trebuie să ai loc de manevră. Tata se apropie cu iuțeala vântului de punctul culminant, iar fiul de lacul de acumulare care stă acolo părăsit, în căldura amiezii. E prea frig ca să faci baie, asta se va putea abia la vară. Tatăl îi aruncă fiului o privire înțelegătoare, ca de la bărbat la bărbat. Fiul nu se uită în spate, ci drept înainte. O lumină se reflectă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
alte griji. Mai ales cei tineri, cărora le aparține viitorul, pe care și‑l construiesc, în sfârșit, cum vor. Zăpăciți de cap, cei doi camarazi amestecă încurcați în găleată, ca să nu se întărească cleiul. Pentru asta, cleiul are nevoie de căldura pe care n‑o găsește afară, ci doar în ambianța plăcută a unei plite de bucătărie, unde se și află în momentul de față. Nu știu cum să‑l ia pe Hans ăsta, pare atât de sigur pe el, însă e evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
așa că era plin de bani. Mereu se caza În cel mai luxos apartament, care costa peste o sută de mii de yeni pe noapte, și conducea un Ferrari de epocă În valoare probabil de câteva sute de milioane. Era o căldură sufocantă, cum nu mai pomenisem până În acea zi, cu toate că În vara aia În fiecare zi era caniculă. Puneam pariu cu colegii mei câți bătrâni aveau să-și dea duhul. Pe la orele amiezii, când căldura era În toi, compozitorul m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
câteva sute de milioane. Era o căldură sufocantă, cum nu mai pomenisem până În acea zi, cu toate că În vara aia În fiecare zi era caniculă. Puneam pariu cu colegii mei câți bătrâni aveau să-și dea duhul. Pe la orele amiezii, când căldura era În toi, compozitorul m-a chemat În camera lui. Bineînțeles, nu mă chemase pe mine personal, ci doar chemase un băiat de serviciu să vină În cameră și s-a Întâmplat să fiu eu ăla. „Scuză-mă de deranj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de țigară, ghemotoace de hârtie, cutii goale de casete. M-am uitat mai atent și am observat că geamurile și caroseria nu erau prea curate. În toată dezordinea asta se simțea ceva din adevărata natură umană a compozitorului și o căldură plină de duioșie mi-a cuprins inima. Am desfăcut cureaua de la costumul agățat lângă fereastră. Costumul era dintr-un material de cea mai bună calitate, care te făcea să te simți bine numai atingându-l. Cureaua părea o vechitură, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
noaptea de dinainte. Probabil, faptul că se eliberase de ce-avea pe suflet i-a permis să pună capăt unui anumit capitol din viața lui. Pentru mine Însă, atunci a Început totul. M-am Întors În Japonia. Era Încă o căldură Înnăbușitoare pentru luna septembrie și aveam impresia că bucata de hârtie strecurată În buzunarul hainei atârna la fel de greu ca o bucată de metal. Mi-o dăduse vagabondul care venise să-mi vorbească despre urechea lui Van Gogh, și pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sunet opac. Aveam senzația că toate celulele corpului meu se contractau una câte una și că fluidele corporale deveneau un fel de spumă. Fiecare particulă a acestei spume era cât se poate de moale și de fină și cuprindea toată căldura pe care o ființă umană sau un animal o putea resimți. Spărgându-se, bulele de spumă emiteau o căldură care răzbătea până la suprafața corpului și se acumula sub epidermă. Când am Început să fac sex cu Akemi, când am pătruns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un fel de spumă. Fiecare particulă a acestei spume era cât se poate de moale și de fină și cuprindea toată căldura pe care o ființă umană sau un animal o putea resimți. Spărgându-se, bulele de spumă emiteau o căldură care răzbătea până la suprafața corpului și se acumula sub epidermă. Când am Început să fac sex cu Akemi, când am pătruns În despicătura ei umedă din care se revărsa un lichid vâscos ce se Întindea În firișoare aproape transparente, căldura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
căldură care răzbătea până la suprafața corpului și se acumula sub epidermă. Când am Început să fac sex cu Akemi, când am pătruns În despicătura ei umedă din care se revărsa un lichid vâscos ce se Întindea În firișoare aproape transparente, căldura acumulată sub piele trecu brusc În vasele de sânge, străbătându-mi sistemul nervos, și se concentră În vârful penisului. Cum era posibil ca acest organ care-mi provoca atâta plăcere să fie al meu? mă gândeam eu În timp ce acceleram mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
acolo de multă vreme. Oare atunci mi-am dat seama de existența lui? Ciudat, mi-aduc foarte bine aminte de momentul În care mi-am dat seama de existența lui. Era pe la Începutul iernii, Într-o cameră de hotel cu căldura dată prea tare pentru temperatura de afară. New Otani sau Akasaka Prince, nu mai rețin exact numele, genul acela de hotel al cărui succes se datora numelui, cu toate că interiorul era complet renovat. Fusesem chemată Împreună cu singura mea prietenă pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
curs de fiziologie din facultate, se deplasaseră de la locul lor, prinse În vârtejul acelui ceva ce se desprinsese de mine. Nu mă mai puteam mișca, ca și cum eram sub efectul hipnozei. Picioarele fotoliului pătrunseseră Înlăuntrul meu, ca și cum eram o femeie În călduri, cu picioarele larg desfăcute, iar scaunul se transformase Într-un organ sexual ce mă penetra. Fotoliul pusese stăpânire pe mine, ca și cum un clește sau un bisturiu se năpustea asupra unui ficat nefolositor, intrat În putrefacție, sub pielea proaspăt incizată. Devenisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
facă efectul, corpul i s-a acoperit de o sudoare rece, secrețiile care i se scurgeau din vagin au trecut de marginea anusului, prelingându-se pe perna așezată sub fund și formând o pată ce mirosea puternic a femelă În călduri. Cei doi priveau fix scena, cu paharele de vin În mână, ascultând muzică, fără măcar să se sinchisească să se dezbrace. — Eu nu beau de obicei, decât dacă e un vin cu adevărat bun sau un coniac de soi. Vinul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ieșit de la baie, de-abia se mai ținea pe picioare și ne privea, pierdută, pe mine și pe Reiko, strâns Îmbrățișate. În clipa aceea bărbatul s-a repezit asupra ei. Din momentul acela nu mai eram decât niște animale În călduri, neavând nimic În comun cu o ședință sado-maso. Noi, femeile, nu ne doream decât să fim linse În locurile acelea care șiroiau de secreții, iar el ar fi vrut să ejaculeze la nesfârșit. Când am simțit retrăgându-se valul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
v-ar cere să vă dați pantalonii și chiloții jos și să vă târâți În patru labe pe Fifth Avenue. Ați Înțeles? — Da, da, am răspuns eu la auzul vocii ei, cu balele scurgându-mi-se, ca un câine În călduri. Penisul mi se Întărise instantaneu și mi se ridicase mândru pe sub prosopul de baie. — Puteți să vă masturbați după ce Închid eu telefonul. Ați Înțeles? Trebuie să ascultați orice v-ar zice bărbatul. — Da, da, am Înțeles. — Înainte să vă Întâlniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
zicea că sunt foarte bune pentru cardiaci. Chiar dacă ai probleme cu inima, dacă le sfărâmi bine Între măsele, faci față cu brio depresiei de după trezire. Se zicea că ajută și ficatul să-și revină și-ți dă o senzație de căldură plăcută În tot corpul. Pe vremea aceea toată lumea avea grijă să aibă câteva În buzunar și erau la mai mare preț decât drogurile. Erau considerate un medicament miraculos la care să apelezi numai dacă e absolut necesar și se recomanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o aventură când și când. Iar acum, dacă mă vezi pe Unter den Linden, întorcându-mi capul dintr-o parte în alta, ai crede că mă uit la pendulul unui hipnotizator. Nici nu știu, poate că de vină o fi căldura. Vara asta, Berlinul e la fel de fierbinte precum subsuoara unui brutar. Ori poate că nu e decât vina mea: împlinesc patruzeci de ani și devin nițel cam sentimental în preajma bebelușilor. Oricare ar fi motivul, dorința mea imperioasă de a procrea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pata de lumină solară care strălucea prin fereastră. Era o zi caniculară. Mult prea cald ca să porți sacou, darămite uniforma unui ofițer din vechea cavalerie prusacă. Gottfried Bautz, arestat mai devreme în aceeași dimineață, nu părea să bage de seamă căldura, deși mustața lui cerată începea să dea semne că vrea să se pleoștească. Dar despre femei ce părere ai, l-am întrebat, și ele trebuie să moară? Ochii lui se micșorară: — Cred că mai bine mi-ați spune de ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]